Durabilitatea financiară a Organizațiilor Societății Civile în Republica Moldova: nevoia unor reguli simple și unice pentru finanțarea directă a OSC de către stat
Diversitatea rolurilor pe care le joacă Organizațiile Societății Civile (OSC) într-o societate este foarte variată. OSC sunt cele care abilitează cetățenii să-și revendice drepturile, contribuie la stimularea cetățeniei active, la sporirea gradului de informare și de sensibilizare a cetățenilor, influențează și monitorizează dezvoltarea și implementarea politicilor. Astfel contribuie la sporirea gradului de responsabilizare a guvernului față de interesul cetățeanului, oferă servicii de bază categoriilor vulnerabile ale populației etc.
În general, Organizațiile Societății Civile contribuie la dezvoltarea capitalului social, sporesc încrederea în valorile comune și coeziunea socială. Acestea veghează ca interesul cetățeanului să fie corect reflectat și integrat în politicile publice elaborate de autoritățile statului.
Există o relație clar dovedită între gradul de dezvoltare a OSC și buna guvernare. Statul trebuie să aprecieze rolul OSC ca parteneri de dezvoltare și bună guvernare pentru expertiza lor tehnică, pentru funcția lor majoră de avocați ai drepturilor omului, precum și pentru cunoștințele și experiența lor de muncă în comunitățile defavorizate și cu diverse grupuri vulnerabile.
Deci, la temelia unei democrații funcționale se află societatea civilă. Interesul major al statului într-o societate democrată este să contribuie la implicarea cât mai activă a cetățenilor săi în viața publică, pentru asta creând instrumentele necesare, inclusiv financiare, de susținere a asociațiilor benevole care se angajează să contribuie și să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea socială, economica sau politică.
Viabilitatea financiară a OSC, o preocupare majoră de-a lungul anilor
În Republica Moldova dezvoltarea societății civile este declarată prin Strategia de dezvoltare a societății civile pentru anii 2018-2020 (Legea 51 din 23.03.2018), drept una dintre prioritățile de bază ale politicii de stat, iar promovarea și consolidarea durabilității financiare a societății civile reprezintă unul din obiectivele majore a acestei politici. Consolidarea OSC și îmbunătățirea cadrului juridic referitor la societatea civilă reprezintă și un angajament asumat de Guvern prin articolul 135 al Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Cadrul legal de funcționare, finanțare directă și susținere prin alte mijloace a eforturilor societății civile de a fi omniprezentă în viața publică constituie elementul și pilonul central al relației egale și echitabile dintre stat și societatea civilă. Instrumentul finanțării directe de către stat a OSC este o recunoaștere a importanței implicării OSC în dezvoltarea unei societăți, unde gradul de dezvoltare și implicare a societății civile reprezintă indicatorul principal de democrație și implicare civică. Astăzi, subiectul durabilității financiare constituie una dintre problemele majore cu care se confruntă OSC în Moldova .
La asigurarea durabilității financiare a OSC contribuie mai mulți factori, unul dintre ei fiind mecanismul de finanțare directă din partea statului. Dezvoltând un mecanism eficient de susținere financiară a OSC și creând un mediu favorabil funcționării acestora în vederea contribuirii depline la procesul de bună guvernare, statul le încurajează să-și exercite rolul de actori independenți în domeniul dezvoltării.
La solicitarea Centrului European pentru Drept Necomercial din Budapesta, în perioada februarie-aprilie 2018 a fost realizată o analiză a practicilor de finanțare directă de către stat, oferită organizațiilor societății civile din Republica Moldova. Astfel au fost analizate finanțările directe ce se realizează prin alocații de stat/subvenții și granturi pentru proiectele implementate de OSC.
Alocații și granturi pentru proiecte
Conform legislației naționale în vigoare, finanțarea directă constă în alocarea directă a sprijinului financiar unei organizații a societății civile din bugetul public central sau local, acesta fiind înregistrat ca o cheltuială bugetară în anul financiar respectiv.
Conform Legii bugetului de stat pentru 2017 și 2018, beneficiază de alocațiile de stat/Subvenții cinci OSC, care primesc finanțări sub forma unor transferuri din bugetul de stat pentru susținerea anumitor categorii ale populației, conform prevederilor Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nr.60 din 30.03.2012 și Legii cu privire la cultura fizică și sport nr.330-XIV din 25.03.99.
Granturile pentru proiecte reprezintă o altă formă de finanțare nerambursabilă oferită de APC și APL pentru implementarea programelor/proiectelor/activităților conform priorităților anunțate de autorități. Granturile respective sunt oferite în baza concursurilor realizate de fiecare instituție finanțatoare, conform unor proceduri anunțate preventiv.
În general, mijloacele financiare prevăzute pentru finanțarea directă a OSC în Republica Moldova, sunt direcționate prin intermediul a diverse instituții guvernamentale (ministere sau fonduri) sau din alte surse publice (bugetele autorităților locale). Conform analizei Legii bugetului de stat pentru 2017, resursele respective, în unele cazuri, sunt indicate ca linii bugetate clar determinate pentru acest scop (de ex.: susținerea proiectelor/programelor culturale ale asociațiilor obștești), iar, în alte cazuri, sunt incluse în linia generală a cheltuielilor pe domeniu (de ex.: suma granturilor pentru OSC de tineret nu este stabilită distinct în Legea bugetului de stat).
Autoritățile centrale care au programe de finanțare directă a OSC sunt:
1) Ministerul Educației, Culturii și Cercetării – după reforma administrației publice centrale din 2017 gestionează două programe de granturi, unul în domeniul tineretului, lansat în 2010, și altul în domeniul culturii, lansat în 2014.
2) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului – după reforma din 2017 a preluat gestionarea Fondului Național Ecologic, lansat in 1998, care reprezintă cel mai longeviv fond de finanțare directă care poate fi accesată de OSC.
3) Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este autoritatea care a lansat în 2017 un program de finanțare directă a proiectelor OSC în domeniul îmbătrânirii active, iar în domeniul sănătății, din 2006, finanțează direct OSC prin contracte de cumpărare a serviciilor prin intermediul fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală.
4) Biroul Relații cu Diaspora (Cancelaria de Stat) în 2018 a devenit finanțator direct pentru proiectele asociațiilor obștești și ale grupurilor de inițiativă. Până la sfârșitul anului 2017, programele respective au fost gestionate de partenerii internaționali ai BRD, care finanțau proiecte în acest domeniu.
Analizând Legea bugetului de stat pentru 2017, constatăm că, pe lângă fondurile menționate, mai există și alte fonduri distinct stabilite, dar care nu oferă posibilitatea de a fi accesate de către OSC. Acestea sunt: Fondul pentru Dezvoltare Regională, Fondul pentru Eficiență Energetică, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, precum și alocațiile bugetare pentru activitățile de reintegrare a țării.
Totalul fondurilor destinate finanțării directe a proiectelor OSC din bugetul de stat, în cadrul programelor descrise în acest studiu, poate fi estimat analizând fie sumele specificate în Legea bugetului de stat, fie cele prezentate de către ministere și agenții pe paginile lor instituționale sau informațiile prezentate la solicitare.
Pentru a avea o imagine mai clară a mărimii fondurilor direct alocate proiectelor OSC, a fost aplicată metoda de calcul în baza sumelor indicate de instituții ca cheltuieli aferente finanțării proiectelor OSC în 2017 sau care urmează să fie contractate în 2018. Astfel suma totală cheltuită pentru finanțarea directă a proiectelor OSC în 2017 a constituit 38.360.647.2 de lei și 48.858.292,64 de lei planificați pentru 2018.
Constatări
Chiar dacă în ultimii 10 ani volumul resurselor financiare alocate de stat pentru finanțarea directă a proiectelor OSC a crescut considerabil, Republica Moldova nu a reușit să avanseze prea mult în dezvoltarea unui mecanism eficient de finanțare directă a OSC.
Legislația existentă oferă un cadru normativ sumar care permite, în linii generale, finanțarea directă a OSC de către instituțiile APC și APL. Analizând bugetele autorităților centrale și ale unor autorități publice locale constatăm că doar câteva dintre ele au programe de finanțare directă a proiectelor/programelor OSC.
Principiile, formele și procedurile de acordare a finanțării directe sunt abordate diferențiat în legile și actele normative de bază (Legea nr.837 din 17.05.1996 cu privire la asociațiile obștești ) în raport cu legile și actele normative care reglementează acest mecanism pe dimensiunile sectoriale.
Această abordare accentuează necesitatea unui mecanism-cadru de acordare a finanțării directe OSC de către stat care să uniformizeze condițiile și procedurile de adjudecare a finanțării și să stabilească reguli simple și unice pentru toate instituțiile implicate în proces. Chiar și Legea nr. 837/1996 se aplică diferit de către autoritățile contractante. Lipsa reglementării în vederea asigurării unui mecanism clar, coerent și transparent pune la îndoială principiul transparenței, al competiției libere și corecte, dar și al egalității de șanse. Cadrul legal existent nu reglementează cazurile și condițiile în baza cărora este determinată și aplicată o anumită formă de finanțare or, în marea majoritate a cazurilor, decizia de alegere a formei de realizare a finanțării este luată exclusiv de către autoritățile finanțatoare, fără o evaluare prealabilă și fără consultarea societății civile.
Atât autoritățile finanțatoare, cât și OSC întâmpină dificultăți în aplicarea uniformă, corectă și eficientă a normelor legale care reglementează finanțarea directă.
Mai multe detalii despre provocările punerii în aplicare a mecanismului de finanțare directă a OSC citiți în studiul „Finanțarea directă de către stat a OSC în Republica Moldova”, care este realizat la solicitarea Centrului European pentru Drept Necomercial din Budapesta, și are drept obiectiv analiza practicilor de finanțare directă de către stat, oferită organizațiilor societății civile din Republica Moldova. În cadrul studiului a fost realizată o analiză a celor mai relevante acte normative și a documentelor ce reglementează dezvoltarea și implementarea programelor de finanțare a proiectelor OSC din banii publici, au fost luate interviuri liderilor societății civile, precum și reprezentanților autorităților locale și centrale si analizată opinia OSC în baza unui chestionar trimis în adresa a 250 organizații/autorități. Constatările studiului vor sta la baza recomandărilor pentru îmbunătățirea cadrului de politici publice de facilitare a dezvoltării organizațiilor societății civile în Republica Moldova.
Studiul a fost realizat de experta Liliana Palihovici, președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”.
Acest articol a fost realizat datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului și nu reflectă neapărat poziția USAID sau a Guvernului SUA.
