hackathon

Interviu cu Dna Ecaterina Silvestru, Sefa Directiei Refugiati din cadrul Biroului Migratie si Azil

Moldova face parte din zona Bazinului Marii Negre caracterizata printr-o multitudine de conflicte

Interviu cu Dna Ecaterina Silvestru, Sefa Directiei Refugiati

din cadrul Biroului Migratie si Azil

Reporter: Dna Silvestru, cum se identifica Directia Refugiati (DR) la aproape un an de activitate in noua componenta ministeriala,?

Ecaterina Silvestru: In statele europene Ministerul de Interne nu este o structura militarizata or, odata cu crearea Biroului de Migratie si Azil in subordinea Ministerului de Interne, subdiviziunea noastra continua sa activeze ca o structura absolut civila. Privind lucrurile din alta perspectiva, vreau sa mentionez ca am trecut prin momente dificile, deoarece in urma reducerii personalului ne confruntam cu destule probleme. Dar, din pacate, nu ne ramine decit sa ne adaptam, astfel ca procesul de examinare a dosarelor sa decurga normal. Ar fi un fapt binevenit daca in cadrul DR s-ar crea, asa cum se procedeaza in spatiul european, si functii pentru specialisti in integrarea sociala si locala a refugiatilor.

 

In timpul unui seminar de instruire a politistilor si carabinierilor dvs. ati remarcat faptul ca sarcina de baza a politistilor e sa depisteze in special migrantii ilegali. De ce?

Pentru ca in anumite cazuri, acestia pot pune in pericol viata celor legalizati, motivele fiind diferite - razbunare religioasa, politica, persecutare rasiala etc. Spre deosebire de refugiatii recunoscuti in baza Conventiei, persoanele care vin din zonele de conflict primesc Protectie Umanitara pe o perioada de un an. Dupa expirarea acestui termen li se revede acest statut umanitar. Vreau sa se cunoasca faptul ca aceste persoane sunt monitorizate continuu. Cu totul altfel stau lucrurile privitor la persoanele care nu sunt acceptate in procedura. Acestia, odata respinsi de DR, de Curtea de Apel si de Curtea de Justitie, devin migranti ilegali. Anume aceste persoane ar trebui sa puna in garda fortele de ordine. Deci, urmind practica altor tari, am acceptat ca problemele ce tin de migratie si azil sa fie gestionate de Ministerul de Interne.

In ce rezida monitorizarea persoanelor care stau pe teritoriul tarii noastre ilegal?

O persoana care nu mai beneficiaza de sustinerea ICNUR, duce lipsa de bani, nu are unde locui si, in general, este disperata si in stare de a face orice. Apar unele riscuri si in cazul divergentelor confesionale. Or, protectia acestor persoane se face doar prin prisma securitatii statului, cetatenilor, personalului care este in contact cu ei, inclusiv a refugiatilor. Protejindu-i, noi ne asumam responsabilitatea si privind securitatea lor.

In ce regiune a tarii este concentrata cea mai mare parte a refugiatilor si solicitantilor de azil?

In municipiul Chisinau - circa 93 la suta, iar restul sunt dispersati prin alte localitati.

Au fost cazuri cind v-ati ciocnit cu unele neconcordante intre tratatele internationale si legile interne cu privire la Drepturile Omului?

O prima carenta a Conventiei ONU privitor la Drepturile omului e ca in cazul Moldovei prevederile acesteia nu se rasfring si asupra teritoriului din stinga Nistrului, care nu este controlat de catre Moldova. Avem chiar o plingere din partea unui solicitant de azil, care este inregistrat la noi, dar se afla cu domiciliul in Dubasari. Acesta a fost fortat de catre autoritatile separatiste sa paraseasca teritoriul, nefiindu-i recunoscut actul de identitate emis la Chisinau.

Ce ne puteti spune despre persoanele intern stramutate din Moldova?

De aceasta categorie de persoane este responsabil Ministerul Reintegrarii care are in vizor toate problemele legate de Transnistria. Personal cred ca in 1992 acel flus de persoane venite din stinga Nistrului trebuia indreptat si spre alte orase si centre raionale ale Moldovei. In satele din Nordul Moldovei sute de case stau parasite de ani de zile, dar anume la Chisinau sau concentrat marea majoritate a acestora care, fireste, solicita un spatiu locativ anume in capitala. Daca ar fi fost antrenate primariile acelor sate, azi situatia solicitantilor nostri ar fi fost mult mai buna. Face de mentionat ca cu sprijinul Oficiului ICNUR prin anii '98-2000 a fost reconstruit un bloc locativ in cartierul Posta Veche pentru 12 familii intern stramutate. Totodata au fost reparate scoli, gradinite, ambulatorii in stinga Nistrului si astfel si-a adus aportul la socializarea acestor cetateni.

De altfel, R Moldova face parte din zona Bazinului Marii Negre or, aceasta regiune este caracterizata printr-o multitudine de conflicte mocninde: Moldova - Transnistria, Ucraina - Crimeea, Georgia - Abhazia, Azerbaidjan - Carabahul de Munte, Turcia si problema curzilor etc. In ansamblu, aceste regiuni constituie potentiale focare de refugiati sau de persoane intrern stramutate. Iata de ce este nevoie de a localiza orice conflict.

Cum sunt tratati cetatenii nostri in tarile in care solicita azil?

Cunosc situatia din Cehia, unde sunt inregistrati circa 4500 de moldoveni in procedura de azil. Este o cifra in usoara scadere, comparativ cu alti ani si aceasta din doua motive: pe de o parte este vorba de securizarea hotarelor, iar pe de alta numarul solicitantilor de azil e in descrestere din simplul motiv ca autoritatile cehe nu mai permit angajarea strainilor la serviciu pe tot parcursul examinarii cererii de azil, asa cum se proceda incepind cu anul 1993. Astfel, conationalii nostri, vazind ca nu pot beneficia de vreun avantaj pe toata perioada examinarii cererii, cauta oricare alta cale de legalizare rapida, pentru a-si gasi un loc de munca pe potriva.

 

Citi dintre ei sunt cu permise de munca?

Colegii din Cehia sustin ca din 1996 si pina in 2006 au fost eliberate 2969 de permise de munca pentru cetatenii moldoveni. In alta ordine de idei, este surprinzator faptul ca, numai in sase ani, intre 2000-2006, granicerii cehi au retinut si au expulzat din tara circa 11000 de migranti ilegali cetateni ai R.Moldova. Din pacate de cele mai multe ori acestia ajung in Cehia cu pasapoarte false, dindu-se drept cetateni ai Letoniei, Lituaniei sau Poloniei.

De ce este nevoie de al patrulea bloc la Centrul de Cazare, in situatia cind locuri pentru cazare sunt suficiente?

Da, locuri sunt doar ca, avem multe persoane de diferite religii si nationalitati, iar aceasta necesita un numar mai mare de odai pentru ai putea compactiza potrivit acestor si altor criterii. In prezent persoana care solicita azil este obligata sa se afle la Centrul de Cazare pina la decizia finala. De aceea, avem stringenta nevoie de inca un bloc, care sa fie izolat de celelalte trei. Un etaj sa serveasca drept izolator, iar celalalt sa fie destinat copiilor neinsotiti si femeilor singure.

Va multumesc.

Cu multa placere.

A intervievat

Ion Mandes

 

 




Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.