Interviuri

Ludmila Andronic: Cred că Civic Fest 2014 va fi un eveniment mai optimist și mai motivant decât ediția anterioară. Rolul ONG-urilor, dar și rezultatele activității acestora, sunt tot mai vizibile, activitățile din cadrul lor devin tot mai attractive pentru oameni de diferite vârste, așa că eu mă aștept la mai mult entuziasm din parte participanților.

Prin ce considerați că merită ca publicul din Chișinău și din țară să participe la Civic Fest?

Vorbim ani la rând despre necesitatea consolidării societății civile ca garant al democrației în țara noastră. Între timp, ea chiar a început să se dezvolte și să se manifeste în proiecte locale și naționale care contribuie la creșterea calității vieții, indiferent de domeniul pe care sunt axate. Civic Fest este un eveniment care oferă oamenilor încrederea, că unde sunt mulți – puterea crește, dar și poate oferi o motivație pentru cei care simt că ar putea să se implice în viața socială, dar nu știu cu ce să înceapă.

Dacă ar fi să trasăm un numitor comun specific al organizațiilor non-guvernamentale care activează în Republica Moldova, care ar fi acesta?

Capacitatea de a uni oamenii în jurul unei idei și capacitatea de a sparge indiferența, uneori chiar cinismul autorităților.

Care considerați că este cel mai important proiect pe care l-ați desfășurat anul acesta împreună cu compania pe care o reprezentați?

Compania Efes Moldova este recunoscută pentru multiplele sale activități de responsabilitate socială, unele – foarte ample, altele – punctuale, dar menite întotdeauna să îmbunătățească calitatea vieții oamenilor. Pentru noi anul acesta a trecut sub semnul sustenabilității, dea ceea marile proiecte sunt legate de localizarea producției de orz, care deschide noi perspective pentru fermierii moldoveni și lansarea stației de epurare a apei tehnice și pluviale, care permite curățarea acesteia până la parametri care chiar depășesc normele standard. Această investiție, pe care am făcut-o fără a avea o obligativitate legală, este, probabil, cel mai important proiect ecologic din țară.

Cât de deschiși sunt agenții economici din Republica Moldova spre a susține inițiativele de responsabilitate socială? Din punctul Dumneavoastră de vedere ce i-ar determina să direcționeze bugete mai substanțiale către sectorul CSR?

Există cazuri și cazuri. Unii agenți economici au inclus Responsabilitatea Corporativă Socială în strategiile lor de dezvoltare (Efes Moldova este printre aceștia), alții nici nu au auzit de ea. Este vorba nu doar de capacitățile economice, ci de un anumit model de gestionate a businessului, de cultura afacerilor. Orice companie, pe lângă multiplele funcții economice, mai are și funcții sociale. Suntem parte al unui eco-sistem, care se numește civilizație. Noi utilizăm resurse, cream bunuri, dar trebuie să fim conștienți că resursele nu sunt inepuizabile, iar bunurile create de noi sunt pentru oameni, deci, trebuie să comporte și caracteristici etice. CSR-ul permite clădirea acestei etici a bucurilor de consum.

Putem considera reprezentanții mass-media cu adevărat deschiși în mediatizarea proiectelor de responsabilitate socială din Republica Moldova?

Mass-media, în pare parte, rămâne rece la astfel de proiecte, considerându-le drept publicitate, pe care și-ar face-o companiile. Dar este o concepție total greșită. Atunci când companiile vor să facă publice activitățile lor de CSR nu o fac doar pentru a se lăuda, ci pentru a da un exemplu de urmat și altora și, dacă vreți, a da mai multă speranță oamenilor.

Care considerați că sunt cele mai importante panneluri de dialog care vor fi abordate în acest an la Civic Fest?

Cât ar fi de straniu, eu voi spune că cele mai importante vor fi nu panelurile, ci sesiunile de networking. Anume în discuțiile libere participanții vor putea să-și găsească parteneri, finanțatori, susținători, să împărtășească din experiența pe care o au, să obțină un sfat. Așa că, să nu uite acasă cărțile de vizită.

Cultura din Republica Moldova poate fi considerată un instrument de conștientizare asupra problemelor sociale din țara noastră?

Cultura este cel mai influent instrument social. Ea poate crea și promova valori prin instrumente emoționale, la nivel foarte subtil. Cu cât este mai înalt gradul de civilizație, cu atât cultura ocupă un loc mai important în viața oamenilor, manifestându-se în diverse moduri. Ea educă, distrează, surprinde și este mult mai ușor de înțeles decât orice alt instrument de influențare. Arta a fost întotdeauna o reflecție a realității și o proiecție a viitorului, așa încât nu există niciun dubiu referitor la rolul social al acesteia.

Diana Enache este o voce ce se vrea auzită.  Diana scrie poezii și este studentă la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Facultatea de Istorie și Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Adminstrative, USM. În prezent activizează la radio Plai, iar despre ea pot să mai adaug că scrie versuri minunate.

Când ai scris prima poezie?  

Am scris-o pentru prima mea profesoară, când aveam 7 ani era 3 sau 4 octombrie 2001. Ea suna cam așa: ,,De ziua scumpei mele-nvatatoare/ Îi doresc o ramură cu flori,/ Și-I doresc în viață-atâta soare,/ Cu o nuanța-ntreagă de culori...” Prima profesoară se numește Zinaida Burdujan. Activează la Liceul Mihai Eminescu din s. Sadaclia r.Basarabeasca.

Ce este poezia pentru ține?

În general, poezia nu cred că are o definite, pentru mine este un remediu de a fugi din lumea în care trăiesc. Adesea prefer să a ,,evadez” în poezie. Mai poate fi definită ca o cădere de gânduri sau o cale prin care ai putea transmite un mesaj, folosită, în special, pentru educarea oamenilor sau exprimarea revoltelor într-un stil liric, înfrățit cu arta.

Câte poezii ai scris până acum?

Nu știu exact câte sunt, că mi-ar fi și foarte greu să le număr pe toate, mai ales că acum găsesc versuri uitate și nici nu îmi amintesc când le-am scris. Subiectul preferat este dragostea, iar în ultimele poezii este vizibilă dragostea de țara și durerea visului neîmplinit al neamului românesc.

Recent ai participat la un concurs literar în România, povestește-ne mai multe despre el.

.A fost o provocare pentru mine și nu aș spune că am mers în special la concurs, acesta fiind un pretext pentru marele meu vis realizat în ultima zi a primăverii: de a vedea lumea și pământul de peste râu. Concursul organizat la Liceul ,,Nicolae Balcescu” din orașul Medgidia, jud. Constanța a fost organizat cu ocazia aniversării revistei ,,Metamorfoze” a cărui redactor-șef este profesorul Constantin Miu.

Datorită concursului ai fost pentru prima oară în România, cu ce impresii ai revenit acasă?

Am cunoscut multă lume bună, iar acest fapt m-a apropiat și mai mult de Țara Mare. Acolo sunt acasă și simț cum mă cheamă Dunărea și Carpații, Prutul mă imploră să nu ajung la mal, fiind ,,arestat” - poliție de frontieră pe ambele maluri, și uitat acolo - ,,undeva”. Marile emoții mi-au provocat și câteva lacrimi de durere și dragoste de țara.

Care este poetul tău preferat și de ce?

Ar fi greu să găsesc un nume. L-am citit pe Octavian Goga, Petru Zadnipru, Vasile Alecsandi, Ilie Telescu, George Coșbuc, Nicolae Dabija și mulți alții. Îi citesc deoarece au simțul poeziei care subînțelege a rimă, ritm, metro, mizicalitate.

Ce carte ai recomanda tinerilor să citească?

Dacă vrea cineva să citească o carte bună pentru a-și petrece timpul, pot recomanda romanele lui Nikos Kazatzakis, Marcel Proust (În căutarea timpului pierdut), Kobo Abe (Femeia nisipurilor)

Ce înseamnăs uccesul pentru tine?

Să fii fericit.

Cum crezi, ce ar trebui să simtă o persoană pentru a scrie o poezie?

Ar trebui să fie om viu, să atragă atenția lucrurilor care au loc zilnic în jurul lor și  sa-și distrugă indiferența..

Bacovia sau Eminescu?

Bacovia cu a lui, Eminescu cu a lui. Pentru a înțelege felul de a scrie a poetului trebuie să îi studiezi și să-l îndrăgești cu voie sau fără voie. Poezia mea, chiar și dacă am fragmente bucoveniene, vine mai aproape de poezia lui Eminescu, alături de ,,Scrisoarea III” sau  ,,Ce-ți doresc eu Ție, dulce Romanie”.

Când urmează să apară o carte semnată de Diana Enache?

Prima mea carte trebuia să apăra cu aproximativ 5 ani în urmă, în clasă a 8-a. Din păcate nici azi nu am asigurearea financiară suficientă, încât să pot debuta. La moment aș putea să lansez 4 volume de poezie.

Ce părere ai despre voluntariat?

Voluntariatul îl facem în fiecare zi, mergând pe stradă, dacă ajutăm o bătrânică. Mi-a plăcut mereu să dau de la mine, chiar și atunci când nu îmi rămânea nimic, pentru a ști că ofer un ajutor celui care are acum nevoie. Activitate gratis fac deseorii,  Nu pot fi indiferentă!

Voluntariatul este o bună metodă de a obține unele deprinderi, pe lângă faptul că ai în spate o facultate, dacă o ai. Aceste activități te pregatesc pentru ceea ce ai de făcut.

Ce mesja ai transmite tinerilor?

Să nu cedeze niciodată, indiferent de circumstanțe, să iubească țara în care s-au născut și să vorbească limbă română!

Daniela Timofti

Nu mulți studenți reușesc să îmbine două facultăți cu profil diferit, însă Mihaela Bucătaru a demonstrat că atunci când îți dorești ceva cu adevărat, orice este posibil. Mihaela a absolvit economia, iar în prezent este studentă la Jurnalism, USM, ceea ce o face și mai celebră este titlul acordat de Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova. Despre ea pot să mai spun că este o fire dinamică și veselă care știe cum să aducă zâmbet pe chipul colegilor.

Cum reușești să combini două facultăți, există vreun secret?

 Secret? Nu, nu există nici un secret, există doar acea voință și dorință de a le reuși pe toate cîte ți le-ai planificat. Întreaga lume se dă la o parte din calea celui care știe încotro se îndreaptă.

Cum a început dragostea pentru jurnalism?

Dragostea pentru jurnalism a început încă de cînd eram mică, probabil că sunt unul dintre puținii tineri, care își urmează visele copilăriei. Am îndrăgit radioul încă din liceu când făceam voluntariat, atunci cînd pentru prima dată am intrat în emisie directă, m-am convins, că anume acest drum îl voi urma în viață. Apoi au urmat cîteva proiecte cu ziarele școlare și m-am îndrăgostit pînă peste cap de jurnalism.

Anul acesta ai fost premiată la ,,Gala Tinerilor Jurnaliști din Moldova”secțiuna radio, organizată de Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova, vorbește-ne despre acest premiu, dar și de munca depusă pentru a-l câștiga.

Nuștiu dacă poate fi o răsplată mai mare pentru munca depusă decît  un premiu de excelență acordat de CTJM.  Cînd am aflat de gală, eram în proces de apărare a tezei de licență în economie, nuștiu dacă a fost o ironie a sorții, dar cu siguranță acest premiu m-a motivat să merg mai departe și să lucrez asupra mea.

Ce semnifică pentru tine premiul acordat de CTJM?

Eram încă mică atunci cînd pentru prima dată am luat parte la proiectele din cadrul ctjm-ului , cursurile de instruire, consultațiile la fel și schimbul de informații au stat la baza formarii personalității mele.  Mă bucur mult că am cunoscut acestă frumoasă familie- CTJM și le mulțumesc pentru frumoasa posibilitate dată nouă tinerilor pentru a ne putea  manifesta.  Premiu primit la Gala Tinerilor Jurnaliști vreau să-l dedic mamei mele pentru susținerea și aportul adus în realizarea visurilor mele.

Ce calități ar trebui să aibă un jurnalist?

După părerea mea, un jurnalist ideal în primul rînd trebuie să fie bine informat , obiectiv și echidistant. Evident curajul și onestitatea nu trebuie să-i lipsească, deasemenea un jurnalist ar trebui să caute întodeauna adevărul și să posede mai multe surse de informare.

 Cum crezi, care este cea mai mare problemă a mass-mediei din țara noastră?

În primul rind vreau să menționez dotarea tehnică, lipsa tipografiilor de calitate (în cazul presei tipărite), accesul limitat la informație a unui jurnalist și una dintre cele mai principale probleme, eu cred că este libertatea presei în republica Moldova.

Care sunt problemele cu care se confrunta un jurnalist începător?

Consider că deprinderile practice este ceia ce lipsește la noi în sistem, lipsa de specializare pe domenii, îndeosebi a jurnaliştilor locali. Deasemenea apar probleme cu salariul tinerilor jurnaliști,care nu-i acoperă necesitățile, astfel sunt nevoiți să lucreze suplimentar.

Ce înseamnă în opinia ta jurnalism de calitate?

Trebuie să-ţi placă foarte mult această meserie. Să te implicit şi să ai cunoştinţe, această meserie mai constă în interacţiunea cu alte persoane, deci trebuie să-ţi placă: aventura şi comunicarea, dar mai ales trebuie să ai multă încredere în tine. Jaqui Banaszynski notează, că: „ Principiile de baza ale jurnalismului de calitate sunt pastrate indiferent de media”. Așa că informația pe care o prezinți,  în primul rând trebuie să fie corectă, să prezinte mai multe puncte de vedere sau perspective, iar jurnalistul trebuie să fie deschis și transparent .

În ce ramură a jurnalismului îți vezi viitorul și de ce?

Știi, întodeauna am fost atrasă de radio și întodeauna am afirmat cu înverșunare că asta vreau să fac în viață. Probabil deaceia că a fost și prima mea experiență în domeniu, prima și cea mai interesantă. Dar nu exclud și alte ramuri, deja voi vedea unde mă vor duce valurile vieții.

Ce sfaturi ai da unui student în anul I la jurnalism?

În primul rând vreau să-i felicit pentru că au ales această facultate  și să le urez un drum ușor în realizarea unei cariere de success.  Ca sfat, pot să le dau doar atît: să iubească ceia ce fac și să-și urmeze visele. La facultate vor învăța foarte multe lucruri interesante și utile, tehnici de documentare, evaluarea informaţiilor, tehnici de redactare și multe altele care îi las să le descopere. Cred că facultatea de jurnalism te pregăteşte să faci faţă necunoscutului, să înţelegi că totul se poate învăţa uşor dacă ştii unde şi cum să cauţi.

Daniela Timofti