Participarea femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului la dezvoltarea comunităţii

În contextul proiectului, „Participarea femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului la dezvoltarea comunităţii", Centrul CONTACT a decis să afle care a fost impactul acestui proiect în promovarea și participarea femeilor, cum a fost consolidată încrederea între cele două maluri al Nistrului, dar și cât de implicate sunt femeile în procesul decizional local.

Protagonistele noastre sunt:

1. Galina Ceban, primar de Chircăieşti, Căuşeni
2. Ludmila Ciaglic, primar de Calfa, Anenii Noi
3. Ala Kovalevskaia, lider ONG „Centrul de dezvoltare a satului – MirBici", Bîcioc, Grigoriopol
4. Marina Iascov, vice-şef administraţie, Ternovca, Slobozia

Menţionăm că aceste femei sunt beneficiare ale proiectului: „Participarea femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului la dezvoltarea comunităţii", realizat de Centrul CONTACT şi ILS din Tiraspol, cu asistenţa financiară a Uniunii Europene şi PNUD în cadrul Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii".

1.Cum a reuşit acest proiect să dezvolte spiritul de participare al femeilor în localităţile dvs?

Galina Ceban: Proiectul a reuşit să mobilizeze colectivul de doamne de la Centrul Comunitar Multifuncţional din s. Chircăieşti, ca să se implice activ în soluţionarea problemelor comunităţii. Prin intermediul acestui proiect s-a reuşit stabilirea relaţiilor durabile de parteneriat cu Gimnaziul internat din Bender în vederea asistenţei multifuncţionale a persoanelor în dificultate, promovarea valorilor sacre : mama, patria, prietenia.

Ludmila Ciaglic: Proiectul a oferit o posibilitate concretă de colaborare între femeile din localităţile rurale de pe cele două maluri ale Nistrului. S-a creat o undă de credibilitate și dorința de a schimba lucrurile în bine. .

Ala Kovalevskaia: Datorită implementării proiectului creării clubului «În pas cu timpul» femeile localităţii Bîcioc au accesla tehnologiile informaţionale performante, posibilitatea de a comunica pe internet cu femeile din alte localităţi, de a stabili parteneriate, de a se informaîn diverse domenii, inclusiv în domeniul drepturilor femeii. Acest proiect a reuşit să activizeze femeile în dezvoltarea localităţii rurale.

Marina Iascov: Pentru realizarea proiectului "Crăciunul împreună cu noi" au fost implicate femeile din localitatea Ternovca, care au luat parte la pregătirea decorului, cusutul costumelor, pregătirea spectacolelor, pregătirea copiilor pentru sărbătoarea mamelor.
Grupul de iniţiativă a proiectului a fost creat, în mare parte, din femei. Echipa care a realizat proiectul este foarte reprezentativă, din ea făcând parte 15 persoane: reprezentanţi APL, pedagogi, psihologi. La fel, au fost implicaţi reprezentanţi ai comitetului de părinţi din şcoală şi grădiniţă, asistenţii medicali din comunitate, agenţi economici.

2. Cum a fost consolidată încrederea între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului?

Galina Ceban: Proiectul a servit ca un "pod de flori" între cele două maluri reci ale "bătrînului Nistru". Prin parteneriatul stabilit cu Gimnaziul Internat din Bender , s-a făcut un prim pas în restabilirea încrederii. .S-a pus accent pe faptul că valorile comune pe care le avem ne unesc: dragostea, mama, patria, neamul, graiul, încredera, perseverenţa.

Ala Kovalevskaia: În contextul proiectului, femeile de pe ambele maluri ale Nistrului au posibilitatea să comunice pe internet, să organizeze întâlniri reciproce şi să preia experienţa fiecăruia în realizarea proiectelor sociale de dezvoltare comunitară.

Ludmila Ciaglic: Prin desfășurarea acțiunilor, de informare și familiarizare a activităților din localitățile vizate, încrederea s-a produs, s-a schimbat viziunea asupra părții politice, economice și sociale. Toate femeile antrenate în proiect au devenit mult mai încrezătoare în ceea ce fac, și au trasat în perspectivă planuri comune.

Marina Iascova : Femeile de pe ambele maluri ale Nistrului, indiferent de naţionalitate, găsesc tangențe de colaborare . Discuțiile se axează pe sănătatea și succesul copiilor, bunăstarea familiei, casă, loc de muncă, mediul ambiant.
În ciuda faptului că femeile sunt din diferite regiuni, am reușit să dezvoltăm proiecte comune prin promovarea unui dialog constructiv. Pentru noi contează foarte puțin cine este pe cealaltă parte a Nistrului, în ce limbă gândește sau vorbește. Au contat vizitele de studiu la Calfa si Varniţa, Anenii Noi, Răscăieţi, Ştefan Vodă, etc. A fost important să înțelegem cum își construiesc femeile de pe malul drept strategiile de atragere a fondurilor pentru dezvoltarea comunităților .

3. Poate femeia influența procesul decizional la nivel local?

Galina Ceban: Prioritățile văzute de femei practic nu diferă de cele văzute de bărbați.Totuși din experința acumulată se poate afirma că femeile sunt mai preocupate de rezolvarea problemelor sociale, educaționale și culturale. În cadrul comunitatii cele mai active sunt femeile, care crează sectoare asociative de femei, depistează problemele comunitare, optează pentru soluţionarea lor, implementează proiecte, acumulează contribuţia comunitară, participă la şedinţele focus grupurilor, participă la şedinţele consiliilor. Motivaţia femeilor din satul Chircăieşti de a participa la activităţile comunitare, de a influenţa procesul decizional este faptul, că anume pe seama lor este climatul psihologic în familie, condiţiile de educaţie a copiilor, din acest considerent aplicând cele mai simple tehnici de informare şi delegare de responsabilităţi ele obţin rezultate.

Ludmila Ciaglic: La nivel local, femeia este factorul principal și important în procesele de schimbare a viziunii, a implementării lucrurilor inovative, dar și în consolidarea societățiii în întregime. Deja este dovedit acest lucru prin fapte concrete.
Alla Kovalevskaia: Da, primind informaţiile şi cunoştinţele necesare, femeile își permit să participe activ la dezvoltarea comunităţii, să fie la curent cu situaţia, datorită noilor tehnologii informaţionale. Femeia deşteaptă şi modernă are puterea de a convinge autorităţile locale despre necesitatea şi importanţa luării unei sau altei decizii comunitare.

Marina Iascova: Din păcate, femeile la nivel local nu intotdeauna pot influența deciziile.
Dar, dacă au o anumită sugestie sau găsesc o cale de soluționare a unei probleme, prin înțelegere și sprijin pot aplica soluția. Insistența și determinarea lor le ajută de multe ori să ajungă acolo unde doresc și să obțină rezultate foarte bune.

4. Ce iniţiative de viitor aţi avea pentru dezvoltarea comunităţii Dvs.?

Galina Ceban: Pe viitor intenţionez să dezvolt infrastructura din comunitate pentru a readuce tinerii plecați peste hotare, acasă, prin crearea condiţiilor mai bune de trai: crearea sistemului centralizat de canalizare. lichidarea gunoiştii de la intrarea din sat, dezvoltarea zonei de agrement din centrul satului, dotarea gradiniţei şi parcului din comunitate cu echipamente de joc moderne pentru copii, dezvoltarea proiectului "Iluminarea stradală".

Ludmila Ciaglic: Conform Planului de dezvoltare socio-economică a localității, se dorește reconstrucția drumului, care are o importanță regională, extinderea gradiniței de copii, reparația caminului cultural, dar și desfășurarea unor acțiuni de informare prin editarea unui ziar local, unde ar fi reflectată activitatea APL, ONG locale, dar și a altor insituții din comunitate.

Ala Kovaliskaia: Îmi doresc în viitor să stabilesc relaţii de colaborare în domeniul cultural între cele două maluri ale Nistrului.

Marina Iascova: Sperăm că vom reuși să renovăm clubul din localitate, să creăm un muzeu al satului, să organizăm şi să dezvoltăm agro-turismul, șă avem o zonă de odihnă şi agrement în localitate. Vom lucra la iluminatul stradal și vom organiza un sistem de evacuare a deșeurilor solide în localitate .

Acest articol face parte din cadrul campaniei de informare „Femeia – lider al comunităţii"