Cum poate fi îmbunătățit procesul de verificare a averilor și intereselor în sectorul justiției
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu suportul oferit de Fundaţia Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și RLive, a organizat joi, 15 aprilie 2021, cea de a patra videoconferință #EUDebatesCafe din 2021 în regim on-line, dedicată verificării averilor și intereselor în sectorul justiției, moderată de Ecaterina Popșoi, asistent de proiect în cadrul IPRE.
Invitații la eveniment au vorbit despre eficiența mecanismelor de verificare a averilor și intereselor în justiție la momentul de față, care ar putea fi principalele acțiuni pe termen scurt în vederea asigurării eficacității mecanismelor de verificare a averilor și intereselor judecătorilor, dar și ce experiențe a altor state ar putea fi preluate în materie de verificare a averilor și intereselor în justiție.
Iulian Rusu, Director Executiv adjunct, IPRE a menționat la începutul evenimentului că: „Societatea este bulversată de investigațiile jurnalistice, care apar în spațiul public, despre averile nejustificate ale profesioniștilor din sectorul justiției, care apar în declarațiile de avere și nu sunt evaluate la justa valoare, fie nu sunt declarate deloc. Pe de altă parte, starea de lucruri în justiție stă destul de rău la nivel de încredere din partea societății. Așa că astfel de informații duc și mai mult la scăderea încrederii în sectorul justiției”.
Rodica Antoci, Președinta Autorității Naționale de Integritate: „Dacă analizăm datele statistice interne, cât și rezultatele pe care le-am implementat, din ultimii doi ani, constatăm anumite bariere ce împiedică realizarea eficientă a controlului averilor și a investigațiilor în baza declarațiilor de avere. În primul rând, subiecții (judecători, procurori) înregistrează averile pe persoane apropiate sau terțe, admit donații sau concubinaj, pe care nu le declară. Mai este și posibilitatea de a declara valoarea bunurilor la prețuri derizorii în virtutea aspectelor lacunare și permisive prezente în legislația civilă. La fel avem acea obligativitate a demonstrării intenției de a tăinui averi pentru stabilirea falsului în declarații. O altă barieră este faptul că nu sunt demiși judecătorii vina cărora este demonstrată. De ce se întâmplă acestea? Pentru că cu adevărat nu toate instituțiile se implică și nu avem o cooperare strânsă, pentru a demonstra lipsa integrității acestor categorii de subiecți. Ce am putea face pe termen scurt? Cred că e nevoie să se ia în calcul posibilitatea extinderii domeniului de control al inspectorilor de integritate, pentru ca să solicite evaluarea activelor în procedură de control de la evaluatorii independenți. La fel, posibilitatea inspectorilor de a extinde controlul asupra persoanelor afiliate, pentru că avem părinți care sunt donatori sau cei care dețin proprietățile judecătorilor. Toate aceste propuneri sunt incluse în proiectele ANI, pe care le promovăm din 2019”.
Cornelia Cozonac, Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice a menționat: „Noi scriem investigații despre averile nedeclarate în sectorul justiției tocmai din 2012, iar de atunci problemele nu au fost soluționate. Avem și acum cazuri. Chiar anul trecut scriam despre procurorul Igor Popa, care este divorțat în acte, dar colegii mei au stat și au filmat o perioadă mare ca să-l poată prindă că el iese din acea casă, unde locuiește și soția sa. Deci, el de fapt locuiește cu soția, dar nu declară proprietățile în declarații. Este aceiași schemă pe care am arătat-o și în 2012, dar și în cazul altor justițiabili, dar nu am văzut ca ANI să cerceteze acest aspect. Ne-am întâlnit și cu procurorii anti-corupție, dar și cu reprezentanții CNI de atunci. Ei ne explicau de ce nu pot cerceta cazurile, pentru că legislația nu le permite să documenteze averile scrise pe altcineva, mai ales dacă sunt în divorț. Deși, procurorii din România, spuneau că ei pot documenta astfel de cazuri. O altă problemă sunt afacerile pe care le dirijează din umbră unii judecători și procurori, care nu au ajuns în vizorul ANI. Vă aduc aminte de cazul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, care de ani buni nu declară veniturile din afacerea soției sale. Jurnaliștii așteptă ca ANI să fie mai „curajoasă” cu cei care încearcă să ocolească legea”.
Ion Crețu, Membru, Consiliul Superior al Magistraturii: „Atunci când vorbim despre justiție toate săgețile sunt îndreptate în primul rând împotriva organului de auto-administrare judecătorească, dar, cu părere de rău nu întotdeauna organul de autoadministrare judecătorească este în stare să facă ordine singur. Multe probleme nu pot fi depășite din cauza unor carențe de ordin legislativ, cum ar fi Legea privind selecția, evaluarea performanțelor şi cariera judecătorilor, care nu conține niciun criteriu privind integritatea candidaților care aspiră la funcția de judecător sau a celor care vor să fie promovați. Se lasă la discreția CSM să stabilească, printr-un regulament, criteriile de selecție. Potrivit regulamentului în vigoare, candidatul trebuie să acumuleze 85 de puncte, dintre care 60 de puncte date de colegiul de evaluare și maximum 2 puncte se referă la integritate, corectitudine și alte aspecte similare. Problema nu este la nivelul CSM, ci este la nivel legislativ. CSM nu poate adopta norme primare. Asemenea criterii trebuie să fie prevăzut în lege. La capitolul declararea averilor, CSM nu ar putea verifica averile magistraților, pentru că nu poate să-și aroge asemenea competențe, doar se conformează la ceea ce stabilește ANI”.
Livia Mitrofan, Judecătoare, Judecătoria Chișinău: „Declararea averii de către judecători este un subiect foarte complex. Din 2012 au fost aprobate o serie de acte legislative și strategii în sistemul de justiție, dar chiar acum discutăm despre corupția din sistem, conflicte de interese sau averi nedeclarate. Și eu mă întreb dacă problema este în lege sau în claritatea ei. Eu personal cred că problema nu este în lege, dar în calitatea ei, în oameni, interese și modul de aplicare a legii. Aș vrea să menționez aici că în orice lege perfectă se va găsi o imperfecțiune atunci când va fi intenția de a o aplica tendențios. În primul rând, judecătorii sunt interesați ca factorii coruptibili din sistem să fie identificați și eliminați. Este o problemă ce afectează atât imaginea sistemului în general, cât și fiecare judecător individual. În opinia mea la moment sunt două instituții, care au posibilitatea de a verifica averilor judecătorilor. Este vorba de ANI, care verifică modul de declarare a averilor și proprietățile judecătorilor. O altă instituție este CSM, care promovează judecătorii la funcțiile cheie. Promovarea judecătorilor corecți în sistem dă o speranță legitimă a unui judecător de a avea o ascensiune în carieră. Poate judecătorii nu sunt atât de vocali, dar noi între noi ne cunoaștem. Mai mult ca atât, am observat o tendință că atunci când se vorbește despre corupția din sistem se vorbește de toți judecătorii. Și aș vrea să rog societatea civilă și jurnaliștii să nu se vorbească în general la sistem că este corupt. În sistem sunt foarte mulți oameni corecți și aceasta îi descurajează. Trebuie să se vorbească despre cazuri concrete, cu sesizările de rigoare la organele abilitate. Dacă se identifică o neconcordanță între venituri și cheltuieli, se presupune că banii sunt iliciți, aici ANI trebuie să vină cu o clarificare. O idee bună este să fie verificați din oficiu toți judecătorii”.
Ion Guzun, Avocat și expert anticorupție: „Ultimul Barometru de Opinii Publice din luna februarie curent, la întrebarea „care sunt principalele cauze ale corupției”, noi de fapt vedem că cetățenii spun că sunt sistemul politic, legislația care nu funcționează, sărăcia etc. La întrebarea „câtă încredere aveți în...”, noi vedem că organele de ocrotire a ordinii de drept au o încredere foarte joasă în rândul oamenilor. De asemenea, în datele prezentate în 2020 de Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, au fost examinate 181 dosare în care judecătoriile sau expus pe fapte de corupție. În același timp, vedem că dosarele care se află în judecată mai mult de 36 de luni sunt foarte multe. Eu înțeleg că e foarte greu de examinat acțiunile pe investigații financiare complexe, dar nu cred că acele cazuri de corupție mică se pot afla mult timp în judecată. Astfel, tergiversarea dosarelor duc la un impact slab și noi nu avem sancțiuni veridice reale pentru actele de corupție. Astfel, pe viitor trebuie țintită corupția mare, să fie consolidate instituțiile anticorupție, să fie stabilite parteneriate de schimb de date cu autoritățile cu competențe similare din România, Bulgaria, Ucraina. De asemenea, trebuie să existe o transparență în activitatea și publicarea datelor esențiale, să fie investigate legăturile funcționarilor publici și afacerile în care sunt implicați și să fie aplicate sancțiuni eficiente pentru corupție și alte infracțiuni conexe”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
