Un Model de Avertizare Timpurie a Războiului Hibrid: Spre un Mecanism de Avertizare Timpurie pentru Republica Moldova
Elaborarea și implementarea unui mecanism de avertizare timpurie reprezintă o noutate pentru Republica Moldova. Analiza actuală propune un model de avertizare timpurie a războiului hibrid, care vizează monitorizarea, analiza și interpretarea unui set de indicatori de criză individualizați. Acesta își propune să faciliteze răspunsul guvernamental timpuriu împotriva riscurilor, amenințărilor și de combatere a amenințărilor și activităților hibride la adresa securității. Modelul folosește termenul de „război hibrid” în loc de „amenințări hibride”, deoarece este mai relevant din punct de vedere analitic – amenințarea este o cauză potențială a agresiunii, în timp ce există semne că agresiunea respectivă este deja în fază activă.
Mecanismul este construit pe un model general de război hibrid, pregătit pe baza evaluării activităților hibride ale Rusiei atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. Având în vedere necesitatea unei înțelegeri și pregătiri mai bune a autorităților moldovenești împotriva războiului hibrid, aplicarea unui astfel de model ar oferi un set de beneficii și anume anticiparea resurselor, inclusiv în pregătirea acțiunilor necesare pentru a facilita un răspuns eficient; crearea de algoritmi de răspuns care să permită reducerea decalajului de timp dintre observarea evenimentului de criză și răspunsul la acesta; reducerea costurilor probabile cauzate de un eveniment de criză și creșterea șanselor de a preveni escaladarea spre un conflict mai violent, având în vedere un răspuns timpuriu conceput corespunzător.
O caracteristică distinctă a modelului este că acesta ar putea fi aplicat atât de autoritățile naționale competente, pentru a permite identificarea riscurilor de securitate și necesităților de răspuns rapid, cât și de reprezentanții societății civile și mass-media pentru monitorizarea amenințărilor hibride. Astfel, organizațiilor societății civile le va reveni un important de monitorizare, ceea ce ar putea determina autoritățile guvernamentale să fie mai active și să evite ignorarea anumitor incidente și evoluții.
Autoritățile moldovenești ar trebui să înceapă discuții și să desemneze o agenție de frunte pentru a conduce eforturile naționale de combatere a amenințărilor și activităților hibride (cele mai potrivite din punctul de vedere al autorului sunt Serviciul de Informații și Securitate (SIS) sau Administrația Prezidențială). Totodată, ar trebui identificat un buget pentru finanțarea personalului (10-12 persoane), facilități, asistență tehnică și instruire, pentru consolidarea unui centru național de avertizare timpurie, dar și celulelor de avertizare timpurie în instituții de resort naționale. O modalitate de a asigura sustenabilitatea bugetară a acestui exercițiu ar fi utilizarea în comun a finanțării pentru o serie de instituții guvernamentale interesate. Este nevoie de un protocol clar pentru cooperare, atribuții și responsabilități între agenții, susținut cu un cadru juridic specific. O atenție deosebită trebuie acordată protecției datelor și securității informațiilor și comunicațiilor legate de proiect.
Studiul a fost prezentat în cadrul unui atelier de lucru, organizat pe 25 Martie 2021, care a adunat mai mult de 35 de participanți din țară și de peste hotare, din cadrul instituțiilor guvernamentale, societății civile și centrelor de cercetare.
Versiunea română a studiului poate fi găsită aici. Versiunea engleză a studiului publicată în luna martie 2021 este disponibilă aici.
*****
Despre autor: Dr. Dumitru Mînzărari este analist politic asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Chișinău) și cercetător asociat, Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP, Berlin). A obținut doctoratul în științe politice la Universitatea Michigan-Ann Arbor și masteratul în afaceri internaționale la Universitatea Columbia din New York. Dr. Mînzărari este un fost ofițer militar care a servit ca secretar de stat pentru politica de apărare și cooperare internațională în cadrul Ministerului Apărării din Republica Moldova și a lucrat pentru misiunile de teren ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Georgia, Ucraina și Kârgâzstan și în mai multe centre de cercetare din Europa de Est.
*****
Acest studiu este publicat în cadrul proiectului IPRE „Elaborarea unui mecanism de avertizare timpurie și răspuns eficient împotriva amenințărilor hibride”, susținut de Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul acestui studiu aparțin autorului.
