Notă analitică IPRE: Identitatea digitală în rândul tinerilor din Republica Moldova. Studiu de caz: Voucherul Cultural



Notă analitică IPRE: Identitatea digitală în rândul tinerilor din Republica Moldova. Studiu de caz: Voucherul Cultural

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat o notă analitică, ce urmărește să analizeze problema identității digitale în rândul tinerilor din Republica Moldova, prin examinarea, ca studiu de caz, a rezultatelor implementării programului „Voucherul Cultural”.

Potrivit analizei, la data lansării sale, programul „Voucherul cultural” și-a propus să faciliteze și să îmbunătățească integrarea tinerilor în viața culturală a țării, încurajarea consumului cultural în rândul tinerilor, dar și creșterea finanțării organizațiilor publice de cultură. Programul, destinat tinerilor cu vârsta de 18 ani, presupune deținerea obligatorie de către beneficiari a semnăturii electronice.

Conform datelor oferite de către Ministerul Culturii, pentru anul 2023, din bugetul de stat a fost alocată inițial suma de 10 milioane de lei pentru acest program, rectificată ulterior și redusă la 4 milioane de lei. Pentru anul 2024, valoarea alocărilor este la fel de 10 milioane de lei. Din aceste resurse, pe parcursul anului trecut au fost valorificați circa 3,01 milioane de lei, iar în primul trimestru al anului curent suma valorificată a fost de circa 1,08 milioane lei. Cu alte cuvinte, nivelul de executare a bugetului planificat a fost de aproximativ 30% în 2023, iar în primul trimestru din 2024 – circa 43%, raportat la media trimestrială a alocărilor bugetare (2,5 milioane lei). Totodată, pe parcursul a 15 luni (ianuarie 2023 – martie 2024), au fost achiziționate produse culturale în sumă de aproximativ 4,1 milioane de lei sau 32,8% din cuantumul de bani planificați pentru acest program.

Deși în anul 2023 au fost alocate resurse bugetare pentru 10 000 de potențiali beneficiari, numărul acestora a fost de 3521 sau 35,21%. O creștere vizibilă a fost înregistrată în primul trimestru al anului curent, fiind consemnați 1575 de beneficiari (63%) ai programului până la finalul lunii martie 2024 dintr-un număr estimat de 2500 de potențiali beneficiari. Astfel, în perioada ianuarie 2023 – martie 2024, a fost atinsă cifra de 5096 de beneficiari sau 40,76% din obiectivul setat de către autorități conform cheltuielilor bugetare alocate pentru 12 500 de beneficiari.

Când vine vorba despre produsele achiziționate de beneficiarii programului, este de remarcat că, în 2023, peste 75% (2,3 milioane lei) din bani au cheltuiți pentru cumpărarea cărților în rețeua „Librarius”, urmată de 18% (551 mii lei) - platforma „Iticket.md”, 4% (135 mii lei) - platforma „Afisha.md” și platforma „Aalto.md” (7769 lei) – 0,04%. Motivul din spatele acestor diferențe între volumul de bani cheltuiți pentru cărți, pe de o parte, și concerte sau spectacole, pe de altă parte, poate fi legat de domiciliul beneficiarilor și numărul redus a unor asemenea evenimente în localitatea de reședință a acestora, în special în cazul celor din mediul rural.

Totodată, analiza IPRE arată că circa 7% din cetățenii moldoveni dețin o identitate digitală și pot beneficia de oportunitățile aduse de către aceasta. Totuși, când vine vorba de gradul de penetrare a identității digitale în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 35 de ani din Republica Moldova, nu există date sistematizate în acest sens. Conform informațiilor comunicate de către STISC, această instituție nu duce evidența vârstei titularilor certificatelor de chei publice pentru semnătura electronică avansată calificată. Din acest motiv, este imposibil să determinăm cota exactă a tinerilor din numărul total de deținători ai semnăturii electronice.

În acest context, IPRE vine cu următoarele recomandări pentru extinderea numărului de beneficiari ai programului „Voucher cultural”:

  1. Simplificarea modalității de obținere a semnăturii electronice pentru accesarea programului de către beneficiari. Obținerea semnăturii electronice de către tinerii interesați de acest program ar trebui să fie gratuită, iar procedura să fie simplificată cât mai mult posibil. Ministerul Culturii ar putea subvenționa costurile pentru eliberarea semnăturii electronice emise de către STISC. Resursele necesare pentru subvenționare ar putea fi identificate din rândul banilor nevalorificați pentru implementarea programului pe parcursul fiecărui an.
  2. Promovarea, de comun acord, a programului „Voucherul cultural” și a identității digitale în instituțiile de învățământ și campaniile online. Reprezentanții AGE ar trebui să fie incluși în acțiunile offline și online de promovare a programului „Voucherul cultural”, pentru a comunica inclusiv despre avantajele deținerii semnăturii electronice dincolo de acest program. Tinerii trebuie să cunoască mai multe detalii despre ecosistemul digital ce poate fi accesat cu ajutorul identității digitale, astfel încât să fie mai motivați să-și perfecteze semnătura electronică.
  3. Popularizarea programului „Voucherul cultural” prin implicarea activă a MEC și direcțiilor locale de cultură și educație. Resursele de care dispun direcțiile locale de cultură și educație ar trebui concentrate în direcția promovării acestui program. Totodată, direcțiile locale de educație ar putea să monitorizeze gradul de accesare al programului în instituțiile de învățământ și să comunice aceste date periodic către autoritățile guvernamentale.
  4. Cartografierea beneficiarilor programului prin suprapunerea seturilor de date colectate prin intermediul MPay, MConnect și cele ale Ministerului Educației. Seturile de date aflate la dispoziția instituțiilor publice ar trebuie să fie interconectate pentru a facilita cartografierea beneficiarilor programului la nivel local și măsurarea impactului acestora asupra comunităților urbane și rurale.
  5. Creșterea numărului de furnizori de produse culturale și platforme private de vânzare a biletelor prin oferirea unor facilități pentru produsele vândute/achiziționate în cadrul programului.

Mai multe detalii puteți afla în nota analitică, care este disponibilă aici.

Această notă analitică este elaborată de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.