#JustițiePentruMoldova: Raport alternativ de monitorizare a implementării Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025
Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022–2025 a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 211/2021. Această strategie reprezintă un pas esențial în eforturile de consolidare a unui sistem judiciar modern, transparent și responsabil. Capitolul II al strategiei stabilește direcțiile strategice și obiectivele specifice care trebuie atinse pentru a realiza obiectivul general al documentului, și anume, edificarea unui sector al justiției eficient și accesibil. În același timp, cadrul de monitorizare a Strategiei încurajează elaborarea rapoartelor alternative de către organizațiile societății civile.
În acest context, Grupul de Experți în Justiție (GEJ), în colaborare cu experții #JustițiePentruMoldova din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), au elaborat un raport alternativ de monitorizare, care are drept scop principal evaluarea progresului și constrângerile întâmpinate în implementarea Strategiei în perioada 2022–2023, atât în termeni calitativi, cât și cantitativi. Principalele constatări pentru fiecare din cele 3 direcții strategice ale Raportului au fost prezentate, vineri, 3 mai 2024, în cadrul unui eveniment public.
Potrivit autorilor, în rezultatul monitorizării, din totalul de 81 acțiuni care urmau a fi realizate în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2023, 20 (24,6%) au fost implementate fără carențe, 9 (11,1%) au fost realizate cu carențe nesemnificative, 16 (19,7%) au fost realizate cu carențe substanțiale, 24 (29,6%) sunt în curs de realizare și 12 (14,8%) sunt neinițiate/nerealizate. Din cele 45 acțiuni cu caracter continu, 21 (46,6%) au fost implementate fără carențe, 1 (2,2%) a fost realizată cu carențe nesemnificative, 12 (26,6%) au fost realizate cu carențe substanțiale, 6 sunt în curs de realizare (13,3%) și 5 (11,1%) sunt neinițiate/nerealizate.
Pentru Direcția strategică 1 au fost trasate 4 obiective cu 15 obiective specifice, care urmează a fi realizate prin implementarea a 56 de acțiuni, dintre care: 19 acțiuni scadente în anul 2022, 18 acțiuni scadente în anul 2023 și 11 acțiuni cu caracter continuu, a căror inițiere urma să se realizeze în anul 2022, și corespunzător în anul 2023.
În vederea sporirii independenței sistemului judecătoresc și sistemului procuraturii a fost elaborat și aprobat cadrul normativ privind consolidarea capacităților instituționale ale CSM și CSP, a fost elaborat și aprobat cadrul normativ privind procedurile de verificare extraordinară a candidaților la funcția de membru al CSM și CSP, privind reforma CSJ și cadrul normativ pentru inițierea și demararea procedurilor de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ, judecătorilor curților de apel, președinților și vicepreședinților de instanțe, Procurorului general, șefilor și procurorilor din cadrul procuraturilor specializate si șefilor de procuraturi teritoriale.
Principalele constrângeri identificate sunt cele legate de eșuarea în elaborarea și implementarea cadrului normativ secundar privind procedurile de evaluare și selecția a judecătorilor și procurorilor, cele privind comunicarea ex-parte a judecătorilor și procurorilor, întârzierea procedurilor privind selecția și desemnarea membrilor în colegiile specializate ale CSM și CSP, lipsa unei strategii de comunicare pentru sistemul judiciar și eșuarea în realizarea măsurilor privind consolidarea profesiilor juridice conexe sistemului justiției.
Pentru Direcția strategică 2 au fost setate 4 obiective cu 13 obiective specifice, care urmează a fi realizate prin implementarea a 46 acțiuni, dintre care: 9 acțiuni scadente în 2022, 11 acțiuni scadente în 2023 și 20 acțiuni care au un caracter continuu, urmau a fi inițiate în 2022, și respectiv în anul 2023. Printre cele mai importante realizări se evidențiază modificările operate în legislația penală și civilă, atât cea materială, cât și procesuală. Modificările au avut scopul îmbunătățirii mecanismelor de acces la justiție a victimelor violenței în familie și a victimelor infracțiunilor sexuale (inclusiv a copiilor) în corespundere cu prevederile Convenției de la Istanbul și Convenției de la Lanzarote. Totodată, cele mai mari constrângeri observate se referă la conflictul negativ de competență între CSJ și CSM referitor la elaborarea și aprobarea modelelor-tip de acte judecătorești.
Pentru Direcția strategică 3 au fost trasate 3 obiective cu 21 de obiective specifice, care urmează a fi realizate prin implementarea a 53 acțiuni, dintre care: 11 acțiuni scadente în 2022, 15 acțiuni scadente în 2023 și 14 acțiuni care au un caracter continuu, care urmau a fi inițiate în 2022, și respectiv în anul 2023. În rândul celor mai importante realizări, includem majorarea salariului personalului instanțelor judecătorești în scopul reducerii fenomenului fluctuației, suplinirea cu unități de personal a subdiviziunilor aparatului central al MJ, îmbunătățirea continuă a funcționalităților PIGD și a PNIJ, instruirea personalului în vederea utilizării modelelor de raportare statistică electronică, precum și instruirea utilizatorilor aplicației de videoconferință, aplicarea softurilor analitice la efectuarea urmăririi penale pe unele cauze complexe. Din cele mai mari constrângeri poate fi remarcat că nu a fost elaborat și adoptat cadrul normativ privind reorganizarea hărții procuraturii și, subsecvent, a planului de acțiuni privind reamplasarea/construcția/renovarea clădirilor procuraturilor.
Versiunea Raport alternativ de monitorizare a implementării Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 în limba română este disponibilă aici.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului de prezentare a raportului aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.
