Discuție publică #IPRE: Progrese, provocări și recomandări pentru impulsionarea utilizării soluțiilor digitale în sectorul justiției
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova și Agenția de Guvernare Electronică (AGE), a organizat marți, 19 martie 2024, discuția publică „E-justiție: progrese, provocări și recomandări pentru impulsionarea utilizării soluțiilor digitale în sectorul justiției”.
În cadrul evenimentului, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Director Adjunct, IPRE, vorbitorii au abordat mai multe aspecte legate de componentele Sistemului Informațional Judiciar și gradul de implementare a acestora, rezultatele pilotării E-Dosar Judiciar și perspectivele de extindere la nivel național, precum și provocările și recomandările pentru impulsionarea utilizării soluțiilor digitale în domeniul justiției.
În deschiderea evenimentului, Laura Cioclea, Manager de proiect, „Fondul de Consiliere în Politici”, GIZ Moldova, a menționat: „Transformarea digitală este o prioritate în portofoliul cooperării germane și cu siguranță va rămâne o temă umbrelă în suportul acordat partenerilor noștri, indiferent de sectoarele specifice unde avem intervenții. Din acest motiv, ne bucură că transformarea digitală a devenit și pentru Guvernul Republicii Moldova o prioritate. Împreună cu echipa IPRE, am organizat pe parcursul anului trecut un șir de discuții publice, atât în format online, digital, cât și fizic, în câteva regiuni ale Moldovei, pe teme actuale, specifice transformării digitale. Din șirul acesta de evenimente am înțeles că acest tip de interacțiune este foarte necesar. Pentru că, doar împreună cu toți actorii, într-un cadru cât mai divers putem înțelege și adresa provocările fiecăruia dintre actori. Iar, revoluția digitală nu face abstracție de sectoare. Transformarea digitală poate aduce nenumărate avantaje întregului sistem de justiție, acesta poate facilita eficiența activităților din sistem, poate accelera procese interne și, în același timp, poate diminua semnificativ costurile instituțiilor. În așa mod, ele pot deveni mai eficiente și transparente, câștigând încrederea populației”.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Olga Tumuruc, expertă asociată în domeniul transformării digitale, IPRE: „Potrivit analizei noastre, actualmente în Republica Moldova există trei componente ale Sistemului Informațional Judiciar: Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), Sistemul Informațional e-Dosar Judiciar (SI e-DJ) și Soluția informatică a ședințelor de judecată (SIaS). Principalele constatări ale analize PIGD arată că acesta este folosit de către toate instanțele, de toate nivele, este utilizat în mod constant și regulat, iar cadrul normativ prevede că lucrările de evidență și documentare procesuală în instanțele de judecată și curțile de apel se duc prin intermediul PIGD. Totuși, avem și unele constrângeri, cum ar fi conectivitatea și interoperabilitatea limitată, dar și faptul că acesta funcționează în regim de pilotare mai bine de 14 ani. Principalele constatări ale SI e-DJ arată faptul că acesta este pilotat în cerc restrâns (în 17 sedii ale avocaților), acesta nu este accesibil justițiabililor, nu poate fi apreciat gradul de utilizare, precum și are un grad limitat de conectivitate și interoperabilitate, iar semnătura electronică este considerată o pseudo-barieră în utilizarea soluției. Dacă e să vorbim de SIaS, atunci noi putem constata că nu toate cauzele pot avea ședințe de judecată în regim de videoconferință, iar analiza datelor pentru 2023 denotă utilizarea marginală a opțiunii de videoconferință pentru organizarea ședințelor de judecată. Totodată, nu toate sălile sunt dotate cu echipament necesar, iar judecătorii și justițiabilii sunt reticenți la desfășurarea ședințelor în regim de videoconferință. În contextul analizei IPRE, una din principalele recomandări ar fi asumarea de către Ministerului Justiției a rolului de lider pentru digitalizarea întregului sector, dezvoltarea unei viziuni strategice unice privind sistemul e-justiție integrată, precum și ajustarea cadrului legal pentru a integra soluțiile digitale”.
Veronica Mihailov-Moraru, Ministru al Justiției: „Pentru Ministerul Justiției a fost întotdeauna o prioritate digitalizarea și implementarea sistemelor informaționale și judiciare. Or, acest lucru a fost evidențiat din start în Strategia de Dezvoltare pe sectorul justiției, adoptată în decembrie 2021. E-justiție este prezent tot mai mult în arealul nostru juridic, fiindcă aceasta aduce mai multe progrese și beneficii. Chiar dacă populația și funcționarii publici încă nu cu toții le conștientizează. În acest sens, avem foarte mult de lucru pentru îmbunătățirea soluțiilor digitale. Ca priorități ale Ministerului Justiției pentru acest domeniu sunt setate așa componente precum accesul la serviciile prestate instituțiilor din sectorul justiției, resetarea arhitecturii instituționale de guvernanță IT în justiție, precum și digitalizarea managementului dosarului și a fluxului de documente. Astfel, suntem de acord că Ministerul Justiției trebuie să fie lider în domeniul digitalizării sectorului, iar în acest an ne vom focusa pe dezvoltarea sistemelor informaționale juridice, dar și extinderea utilizării a e-Dosar judiciar”.
Sorin Popescu, Director, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ): „Noi cunoaștem etapa la care suntem, dar pentru ca să avansăm noi avem nevoie de mai mult decât de un simplu dialog. Noi avem o viziune clară și ne bucurăm, inclusiv de susținerea partenerilor de dezvoltare. Dar, după cum cunoașteți, un proces de digitalizare a justiției necesită un proces de abordare holistică, cu alocarea resurselor necesare, angajarea, menținerea și ridicarea constantă a neveului de pregătire a angajaților, preluarea de bune practici de la statele dezvoltate, dar și atragerea investițiilor, pentru că resursele din bugetul public sunt limitate. Spre exemplu, Agenția pe care am onoarea să o conduc, are competențe destul de vaste – de la administrarea și dezvoltarea sistemului informațional judiciar, realizarea instruirilor, statistica judiciară, auditul în instanțele judecătorești, până la crearea condițiilor în instanță. În luna octombrie 2023, la Agenție au rămas doar 7 angajați, împreună cu conducerea, care trebuiau să administreze 5 sisteme informaționale. Acum situația s-a mai stabilizat, datorită suportului recepționat. Noi am înțeles că în așa ritm, progrese, inclusiv incluse în strategie, vor fi greu de atins. Astfel, vreau să confirm că este necesară schimbarea abordării a întregului proces de digitalizare”.
Andrei Prisăcar, Director, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Noi avem o infrastructură de e-Guvernare echilibrată și interconectată. Ceea ce noi facem la moment este să interconectăm sectoarele, inclusiv Ministerul Justiției, cu domeniile specifice de competență. Aici vorbim de toate entitățile care sunt responsabile pe dimensiunea justiției. Ce este important este că noi vrem să venim cu infrastructură și să ajutăm. Să excludem dublarea de efort care ar trebui să o facă, spre exemplu, acest sector, în momentul în care trebuie să rescrie acele soluții, care deja sunt astăzi disponibile, cum ar fi MPass, autentificarea și semnarea în sisteme, validarea acestora, gestionarea utilizatorilor, schimbul de date etc. Sunt lucruri care deja există și trebuie reutilizate. Noi avem o comunicare suficient de bună cu domeniul justiției, iar pe alocuri ajutăm să digitalizeze anumite elemente de back-office. Am ajutat colegii atunci când vorbim despre apostilarea actelor, când am scris soluția informatică și am dat-o colegiilor să o valorifice. Deci pe noi ne interesează nu doar procesul unui sector, pentru că cetățeanul, în ciclul de viața a serviciilor publice, interacționează cu diferite sectoare. Astfel, pentru noi este important ca tot scenariul de viață a serviciilor publice să fie digitalizat, iar acesta este conceptul pe care noi vrem să îl abordăm”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.
Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.
