Discuție publică: Identitatea digitală și utilizarea semnăturii electronice în Republica Moldova: realități și perspective
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova și Agenția de Guvernare Electronică, a organizat miercuri, 28 februarie 2024, discuția publică „Identitatea digitală și utilizarea semnăturii electronice în Republica Moldova: realități și perspective”.
În cadrul evenimentului, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Director Adjunct, IPRE, vorbitorii au abordat mai multe aspecte legate de evoluția gradului de utilizare a semnăturii electronice în Republica Moldova în ultimii ani, cooperarea dintre instituțiile publice și private în dezvoltarea și promovarea semnăturii electronice în Republica Moldova, precum și soluțiile și recomandările practice pentru popularizarea semnăturii digitale în rândul cetățenilor moldoveni.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:
Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE: „În Republica Moldova avem trei tipuri de semnătură digitală. Primul este semnătura electronică, bazată pe tokenul eliberat de către STISC și celelalte instituții intermediare. Al doilea tip de semnătură este e-mobile, eliberată de către doi operatori de telefonie mobilă. Al treilea tip de semnătură digitală este buletinul de identitate. Deci, ca să facem o sumar, aceste semnături pot fi obținute în 7 instituții din țară. În urma solicitărilor noastre, am constatat că numărul de certificate de semnătură electronică în Republica Moldova este de 266 155 mii unități la finele anului 2023, ceea ce demonstrează o creștere majoră comparativ cu 2022. Din acest număr total de certificate, 109 159 au fost eliberate pe suport de token. Operatorii de telecomunicații Orange și Moldcell au eliberat 127 727 mii certificate, față de 36 de mii de certificate în 2022. Numărul de certificate e-ID a rămas la doar 69, iar Ministerul de Externe, prin cele 49 de consulate, a eliberat 67 certificate de semnătură digitală. Principala concluzie este că numărul certificatelor digitale este în creștere și aceasta este o noutate bună. Oamenii înțeleg mai bine că având această semnătură ai acces la cele aproape 300 de servicii digitale. Doi noi observăm o creștere fulminantă a certificatelor eliberate de operatorii de telecomunicații. Noi avem și niște chestii de viitor, cum ar fi noul concept adoptat de Guvernul Republicii Moldova privind identificarea la distanță, care va face mai ușoară reînnoirea certificatelor digitale. De asemenea, putem observa progrese legate de dezvoltarea aplicației mobile EvoSign, dar și a noului buletin de identitate, care va avea încorporat în el certificatul de semnătură digitală și care va fi eliberat din 2025”.
Andrei Prisăcar, Director, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Noi, ca țară, am fost primii care am adoptat tehnologia legată de semnătura mobilă, care este acum în creștere foarte mare. Acest lucru se datorează faptului că instituțiile fiscale din țară practic au impus faptul ca toate rapoartele să fie semnate cu semnătura electronică. O altă politică publică, care a dus la impulsionarea creșterii, este voucherul cultural. Dacă la început erau în jur de 60 de tineri, acum avem circa 3600 de tineri care și-au obținut semnătura electronică pentru a valorifica acest voucher. Vedem că aceste valuri de creștere sunt preponderent legate nu de o creștere naturală, dar ca instrument de impunere. Logic ar fi ca lucrurile să se întâmple natural, iar această adopție de semnătură electronică să crească vertiginos, în contextul în care noi avem peste 250 de servicii electronice, unde la un click distanță poți lua orice document. Aici trebuie de punctat că serviciile care pot fi accesate digital sunt cele mai populare servicii. Deci, luând în considerație că, conform datelor noastre, circa 92% din cetățeni folosesc un telefon mobil, noi vom dezvolta diferite aplicații, cum ar fi EvoSign, pentru că cetățenii să poată mult mai rapid și ușor să accese aceste servicii, inclusiv cei din diasporă”.
Alexandru Corețchi, Director, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC): „Misiunea noastră este să ne gândim la securitatea la tot ce înseamnă operațiuni, pentru că STISC este unicul prestator de încredere care are prerogativa să organizeze și să pună la dispoziție consumul de servicii electronice. Aici este necesar să înțelegem un lucru: comoditatea cu securitatea nu întotdeauna se împacă. Deci noi colaborăm cu toate instituțiile statului, analizăm cerințele și standardele, ca să nu expunem cetățenii la riscuri nejustificate. Un prim aspect este că noi vrem să dezvoltăm aceste echipamente de încredere și să mărim gradul de adopție, de exemplu, pentru diasporă, care poate fi înregistrat în sistemul nostru. Un proiect la care lucrăm este ca toate punctele ale ASP să poată să fie registratori, adică mai aproape de cetățean. De asemenea, acum suntem în stadiu de elaborare a procedurii de reînnoire automatizată atât timp cât eu dețin o semnătură validă, fără contact fizic. Acestea toate vor crește numărul de adopție, prin neimpunerea cetățeanului la fiecare etapă să vină fizic pentru autentificare. Astfel, încercăm să facem tot ca să mergem în pas cu termenii stabiliți de Strategia de Transformare Digitală 2023-2030”.
Sergiu Postică, Director Strategie, Dezvoltare Afaceri și Regulatoriu, Orange Moldova: „Noi la Orange, împreună cu AGE, am stabilit acel parteneriat public cu statul privind accesarea serviciilor digitale. Astfel, pe parcursul a 3 ani de zile, numărul de utilizatori a crescut destul de rapid, iar la finele anului 2023 aveam circa 50 de mii de utilizatori a semnăturii mobile înregistrați, din care 23 de mii sunt utilizatori activi. Ce este interesat este numărul de tranzacții, unde avem o creștere de peste 30%, iar în 2023 am avut 4,3 milioane de tranzacții a serviciilor electronice făcute de utilizatorii Orange Moldova. De unde vin aceste dinamici? Deci avem agenții economici, circa 8000, care folosesc semnătura pentru instrumentele de raportare fiscală. Dacă e să vorbim de experiența clienților, noi avem peste 100 de puncte de înregistrarea a serviciului, iar activarea este gratuită. Avem opțiuni de achitare per semnătură, dar și pachete predefinite cu o cantitate de semnături, iar prețul per tranzacție ar fi în jurul de 60 de bani. Noi avem un șir și de provocări. În primul rând e vorba de complexitatea administrativă și operațională de solicitare și acordare a semnăturii electronice. Mai mult ca atât, există un set de cerințe de securitate excesivă ce ține de măsurile tehnice și organizatorice pentru noi, cum ar fi cea de a avea seifuri metalice, sigilii. Avem și noutăți bune, compania noastră dezvoltă acum un servicii propriu de semnare digitală a oricărui document, care este OrangeSign. Nu în ultimul rând, noi ca și companie, am reușit ca să avem peste 90% din fluxurile interne în relație cu angajații semnate digital”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.
Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.
