Reforma sistemului judiciar așteptările Uniunii Europene versus realitățile din Republica Moldova

Sistemul judiciar este considerat a fi unul din cele mai problematice sectoare din Republica Moldova. Deși reformarea judiciarului este un subiect prezent pe agenda politicului, problema corupției din acest domeniu nu a fost eradicată. Rapoartele organizațiilor internaționale confirmă această stare de fapt. Republica Moldova ocupă locul 83 din 126 de țări în Indexul Statului de Drept 2019, realizat de World Justice Project. În acest clasament mondial, Republica Moldova a obținut un scor prost la următoarele capitole: aplicarea corectă a legii - locul 107, justiţia penală – locul 97 și justiția civilă – locul 87. La fel, Raportul privind competitivitatea globală 2017 - 2018 al Forumului Economic Mondial a clasat Republica Moldova pe locul 132 din 137 de țări în ce privește independența judiciară, scrie în editorialul BULETINULUI INFORMATIV, expertul IDIS Viitorul Viorel Pîrvan.

În același context, sondajele naționale arată un nivel scăzut de încredere a cetățenilor în sistemul judecătoresc. Potrivit rezultatelor sondajului privind opinia publică despre sistemul judecătoresc din Moldova, realizat în anul 2018, circa 81% din respondenți au menționat că au puțină sau nu au deloc încredere în justiție, aproximativ 82% din respondenți consideră justiția din țară netransparentă, totodată, circa ¾ din respondenți au menționat corupția ca fiind prezentă mult sau foarte mult în sistemul judecătoresc.

De fapt, autoritățile publice au recunoscut eșecul implementării Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru perioada 2011-2016 și impactul său asupra calităţii actului de justiţie. Măsurile întreprinse în cadrul reformelor nu au reușit să sporească încrederea în justiție.

În aceste condiţii, autoritățile publice și-au asumat efectuarea unei reforme rapide, ce ar impulsiona schimbări vizibile în întregul sistem judecătoresc, cunoscută drept „mica reformă a justiției”. Actuala reformă pune accent pe integritatea și responsabilizarea judecătorilor, selectarea transparentă a acestora în baza meritocrației, transparența și independența sistemului judiciar, finalizarea reformei hărţii judiciare, reforma avocaturii și Curții Constituționale.

Realizarea acestor direcții strategice din „mica reformă a justiției” corespunde priorităților din Agenda de Asociere actualizată și completată în 2017 care identifică domeniile prioritare de implementare a prevederilor Acordului de Asociere pentru perioada 2017-2019. În conformitate cu Agenda de Asociere, sunt necesare de întreprins cu prioritate acțiuni de reformă pentru asigurarea independenței sistemului judiciar. Printre alte priorități, evidențiem imparțialitatea, integritatea, profesionalismul și eficiența autorităților judiciare, care ar trebui să fie libere de orice imixtiune nejustificată, politică sau de altă natură, cu toleranță zero față de corupție și cu proceduri transparente și bazate pe merit de recrutare a judecătorilor și procurorilor de către o autoritate independentă.

Autoritățile publice au efectuat mai multe modificări și completări în actele normative pentru îmbunătățirea actului justiției, însă acestea fie au mai mult un caracter tehnic, fie nu au produs rezultatul scontat, nefiind realizate corespunzător în practică.

Astfel, deși au fost operate ajustări în actele ce reglementează procedurile de numire și promovare a judecătorilor, în continuare există semne de întrebare referitor la criteriile de selectare și evaluare, netransparența procedurilor, abordările selective, verificarea superficială a integrității candidaților, motivarea insuficientă a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și organelor sale colegiale.

În speță, considerăm necesar ca procedurile aplicate selectării judecătorilor să devină mai clare și mai transparente pentru asigurarea accederii în funcția de judecător a celor mai potriviți candidați și avansării în cariera de judecător a celor mai profesioniști și cei mai integri magistrați. Plus la aceasta, suntem de părere că implicarea societății civile în procesele ce se referă la selectarea judecătorilor va contribui la creșterea transparenței, gradului de responsabilitate a judecătorilor față de societate și a nivelului de încredere a societății în sistemul judecătoresc.

Intervențiile legislative care se referă la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu au consolidat rolul acestuia de asigurare a independenței sistemului judiciar. Persistă lacune și deficiențe în privința luării deciziilor de CSM, precum și semne de întrebare față de transparența ședințelor și motivarea hotărârilor în privința judecătorilor.

Autoritățile publice responsabile de implementarea a reformelor întârzie să opereze modificări și completări în Constituția Republicii Moldova pentru a spori independența judecătorilor și a întregului sistem judiciar. Aceste intervenții în Legea Supremă au rolul de a exclude  termenul de 5 ani „de probă” la numirea inițială a judecătorilor și de a modifica componența CSM cu includerea a trei membri noi din mediul avocaţilor și a societăţii civile, precum și de a îmbunătăți sistemul de acces și numire în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

În afară de ajustările necesare ale normelor constituționale, urma să fie efectuată reforma Curţii Constituţionale prin adoptarea unei noi legi care să reglementeze activitatea și procedurile jurisdicționale în fața Curții.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a publicat în februarie 2019 Raportul privind realizarea Planul Naţional de Acţiuni pentru Implementarea AA dintre Republica Moldova și UE pentru anii 2017-2019. În conformitate cu acesta, în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii au fost realizate 74,5% din acţiunile planificate pentru 2018, iar per total Planul a fost realizat în proporţie de 64,68%.

Aceste date se referă la realizarea cantitativă a acțiunilor și măsurilor prevăzute de Agenda de Asociere. Situația este diferită din perspectiva implementării reformelor în sectorul judiciar care evidențiază aspectul calitativ al schimbărilor din domeniu. Monitorizările independente efectuate de organizațiile societății civile din țară, precum și criticile și recomandările evidențiate de instituțiile Uniunii Europene accentuează ideea că autoritățile naționale trebuie să depună un efort sporit pentru a reuși realizarea măsurilor de reformă din sectorul justiției. Societatea așteaptă aceste măsuri eficiente, impact rapid, vizibil, real și util în sistemul judiciar din Republica Moldova pentru a asigura un sistem judiciar echitabil și pentru a debloca relațiile cu UE.