Amnistia capitalului subminează noua tranșă a FMI
După suspendarea asistenței macrofinanciare de către Uniunea Europene, o nouă veste proastă vine de la Fondul Monetar Internațional. Misiunea de evaluare a FMI, care urma să vină pe 20 septembrie, va sosi la Chișinău doar în prima jumătate a anului 2019. Astfel următoarea tranșă de la Fond, pe care Chișinăul a contat în acest an, ar putea veni în iunie-iulie 2019, dacă luăm în considerare faptul că după alegerile parlamentare din 24 februarie, va mai dura formarea Guvernului, apoi evaluarea misiunii și procedurile birocratice de la FMI, care durează 2-3 luni, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Vlad Bercu.
Autoritățile au avut de susținut un examen serios în fața misiunii Fondului Monetar Internațional, care s-a aflat într-o vizită la Chișinău din 13 septembrie până pe 20 septembrie. Așadar, nu s-a discutat despre o nouă tranșă din FMI. Experții Fondului s-au informat despre situația macroeconomică și au purtat discuții privind politica bugetar-fiscală, politica monetară și alte politici relevante, în contextul programului existent susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF (Mecanismul extins de creditare) și EFF (Mecanismul de finanțare extinsă).
În ultimele luni, Fondul Monetar Internațional s-a arătat îngrijorat de unele decizii ale Guvernului și a anunțat că va face o evaluare suplimentară a unor hotărâri. Este vorba de stimularea fiscală și amnistia capitalului.
La 26 iulie, chiar în ziua în care Parlamentul vota modificările la Codul fiscal și Legea privind declararea benevolă și stimularea fiscală, Reprezentantul Permanent al FMI în Republica Moldova anunța că „opinia preliminară a experților FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale și măsuri de amnistie a capitalului, aprobat de curând, nu se aliniază la obiectivele programului susținut de FMI. Măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative. Experții FMI analizează la moment implicațiile pachetului de măsuri adoptat, în baza informațiilor acumulate”.
”Autoritățile, probabil, au trebuit să răspundă de ce a fost nevoie de o nouă amnistie fiscală după cea din 2007, care nu prea a excelat prin efecte majore. Și chiar dacă declararea benevolă nu se referă la demnitari de diferit rang sau persoane implicate în devalizarea celor trei bănci falite (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) și că se va face o verificare a veniturile declarate voluntar, oricum experții vor avea întrebări la care vor dori să aibă răspunsuri. Și nu doar pe această chestiune”, a precizat Vlad Bercu.
De rând cu FMI este îngrijorată și Banca Mondială vizavi de pachetul recent aprobat care vizează stimularea fiscală și amnistia de capital. Acestea pot submina angajamentul Guvernului Republicii Moldova de a lupta împotriva corupției și ar putea avea un impact negativ asupra respectării impozitelor, ceea ce va conduce la riscuri fiscale semnificative. Pachetul este incompatibil cu programul de reformă a politicilor susținut de Grupul Băncii Mondiale.
În concluzie Vlad Bercu, care-l citează pe șeful misiunii FMI la Chișinău, a spus că e necesar ca autoritățile să promoveze în continuare politici prudente și să asigure avansarea reformelor pe parcursul duratei programului. Este esențial ca în perioada preelectorală autoritățile să se abțină de la cheltuielile bugetare neprevăzute.
Programul pe trei ani al autorităților moldovenești, susținut de FMI, a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. El este finanțat printr-un credit în valoare totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), sumă echivalentă cu circa 187 milioane de dolari SUA, din care circa 115 milioane au fost deja alocate.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.