Ce au găsit 25 tineri pe râul Bîc și câți bani curg zilnic pe el

Expediție pe râul Bîc organizată de Centrul Național de Mediu. 
www.riulbic.md

Primul paragraf: 
Dedicat celor ce nu au timp de paragrafe. 

Puțini oameni sunt în țară ce pot zice că au parcurs 150 km pe malul r. Bîc. Exact din acest motiv tot atâți oameni cunosc ce de fapt se întâmplă pe el. Într-un enunț alungit cursul râului ar suna cam așa... r. Bîc izvorăște din s. Temeluți, înainte de primele iazuri am găsit și identificat în râu 13 specii de macro nevertebrate sensibile și rezistente la poluare și după o metodă de evaluare a calității apei unui râu, un scor de 24, adică un scor bun, după iazuri r. Bîc se îndreaptă spre Călărași, unde irigă câteva ogoare și primește o doză de apă epurată la cea mai nouă stație de epurare din țară (din câte știu eu), apoi după câteva sate, pe lângă calea ferată râul ajunge în Strășeni unde capătă un miros specific cunoscut de toți șoferii ce au mers pe lângă Strășeni, miros ce vine de la apa epurată – neepurată ce se scurge din Strășeni, mai apoi toate aceste ape se scurg spre Ghidighici în cel mai mare lac de acumulare de pe cursul său și anume lacul de acumulare Ghidighici, aici din lac se irigă încă niște legume, în lac se răcoresc oameni înfierbântați în zilele calde și se mai crește niște pește din meniul oamenilor din jur dar mai ales a celor din Chișinău, apoi după barajul lacului Ghidighici, r. Bîc este sau un râuleț, sau un pârâiaș, totul depinde de nenea de la robinet, iar curând se scurge spre Chișinău, iar anume aici devine cel mai interesant, aici r. Bîc mai acumulează o vastă cantitate de plastic sub formă de sticle, pungi și farfurioare de la iubitorii de natură (grătar) din parcul „La Izvor”, apoi se îmbogățește cromatic cu lichide verzi, albastre și ruginii din zecile de țevi ce se scurg pe furiș în râu pe intervalul Circ – Tutun CTC, tot pe acest interval în râu se mai spală la un preț bun și multe mașini, iar așa se face că nu departe de Tutun CTC, pe strada Varnița, în râul Bâc am putut găsi în apă doar 3 specii de macro nevertebrate, cele mai rezistente la poluare, acumulând un scor nu mai mare de 4, iar o specie, brună la culoare de obicei, aici este găsită de culoarea albă, apoi urmează un curs lent a râului spre limita orașului și stația de epurare Chișinău și anume aici r. Bîc... moare de tot, iar până la gura lui de vărsare nu suportă nici o formă de viață în albia sa, curând după Chișinău r. Bîc ajunge în r. Anenii Noi, aici râul este folosit preponderent pentru irigare și se irigă mult, un pic mai în vale râul are de a face cu o fermă de porci, nu se știe cum anume este legată ferma de râu, dar localnici zic că noaptea dinspre râu vine miros de deșeuri animaliere, de aici încolo râul curge cu malurile arse, fără viață până la Gura Bîcului, unde r. Bîc devine r. Nistru.

Paragraful II: 
Apa trece, dar ce rămâne?

În urma r. Bîc rămân fructe dar mai ales legume ce ajung pe farfuriile noastre, fie acasă, fie în restaurante. Rămân în urmă pești, prin iazurile alimentate de râu, aceștea au aceași soartă ca și legumele. În așa mod apele râului devin parte din legume și pește, apoi parte din noi și împreună cu apa, pesticidele și fertilizatorii scurse de pe ogoare, antibioticele și alte medicamente din deșeurile animaliere și vopselele, lacurile și bateriile din râpele de prin sate. Acum presupun că unii ar zice că nu mănâncă pește, iar legume doar din grădina lor. Bravo lor. Însă trebuie de extins lista mâncărilor interzise și cu frigăruiul din porc sau vită care probabil a mâncat legume și cereale crescute cu apa râului și tot așa nu-i mai dai de căpat, pentru că vezi, apa e un tot întreg, se scurge, se evaporă și tot se amestecă. Iar pentru acei cu curățenia doar la ei acasă... poluarea e așa o chestie, pe care o înțelegi cel mai bine când trebuie să treci chimioterapia ca să te vindeci de cancer sau când copiii îți sunt mai bolnavi ca buneii...

Paragraful III:
Ce au găsit tinerii totuși?!

Au găsit mai multe istorii, ca de exemplu o bunicuță ne zicea că lângă s. Valcineț, la câțiva km de izvor, r. Bîc avea un metru adâncime pe când era copil, apoi zicea cu nostalgie de tinerețea ei, atunci au și construit iazurile, iar acum, râul nici nu curge în toate lunile anului. A fost interesant ce au povestit alte 2 doamne, din Călărași, una din ele povestea de când era fată mare, iubitul ei a alunecat de pe un pod de peste râu și a căzut în apă, dacă ar fi căzut azi, ar fi căzut într-un șanț, fără prea multă apă. A mai povestit cum se plimbau adesea pe malul râului, dar acum, nimeni nu se plimbă, fiindcă miroase urât. Au mai fost istorii, dar nici una cu final fericit. Acum tu te-ntreabă și socoate, de-s bune sau de-s rele toate. Acum să vorbim și despre banii ce curg pe râu. În fiece întreprindere de producere, gestionarea deșeurilor presupune anumite cheltuieli, iar multe din întreprinderile din albia râurilor economisesc, iar deșeurile curg. Sunt banii care ar fi ajuns la fondul ecologic sau alte structuri care ar fi curățat și recirculat acele deșeuri. Însă până la urmă cineva tot plătește. Cine? Plătește cetățeanul, noi plătim. Iar banii merg la Centrele de diagnostică și pe medicamente scumpe de prin Germania. Câte anunțuri ați văzut în ultimele luni cu copii ce au nevoie de operații?

Paragraful IV:
Alege întrebarea corectă: 
Cui ne plângem? 
sau 
Ce e de făcut?

Îmi place să mă bazez pe mai multe date concrete în asemenea concluzii și discuții. Trebuie date, trebuie investigații, trebuie discuții, cooperare dar mai ales trebuie acțiune, acum:
- Folosește doar apa care îți trebuie, un căldăroi de apă e prea mult pentru o spălare pe dinți
- Cu încetul, exclude plasticul din viața de zi cu zi și în nici un caz nu îl lăsa să ajungă în afara coșului de gunoi
- Aruncă vopselele, bateriile și becurile doar în locuri special amenajate, dacă nu-s așa locuri, ele trebuie păstrate până când o să fie
- Râpa ≠ gunoiște, explică la toți din familie și prietenilor, râpa nu este o gunoiște, râpa participă la circulația apei în natură
- Luptă împotriva devărsărilor de deșeuri în ape. Fă observații, scrie plângeri, protestează, devărsările de deșeuri pot fi doar ilegale.
- Informează-te și cel puțin distribuie. Numaidecât distribuie, ce nu putem rezolva tu și eu, ar putea rezolva altcineva.

Ești 60% apă. Cât e de curată?

Valeriu Istrati,

Instructor în cadrul expediţiei

Pozele făcute de mine le puteţi accesa aici

Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului “Tinerii în acţiune”, implementat de Centrul Naţional de Mediu, graţie susţinerii generoase a poporului american prin prisma Programului de Granturi pentru Democraţie al Ambasadei SUA din Republica Moldova.

Acest eveniment a fost finanţat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate şi discutate în cadrul evenimentului aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.