Declaraţia expediţiei tinerilor pe râul Bîc

Noi, cei 25 de tineri, selectaţi din cele 400 de persoane participante la Forumul Tinerilor din Bazinul Râului Bîc de pe data de 24 martie 2013, care am organizat şi am participat la campania de salubrizare a râului, de pe data de 27 aprilie 2013, cu participarea a 2000 de tineri, care am organizat şi am participat la flash-mobul din Piaţa Marii Adunări Naţionale din mun. Chişinău, membri ai primei expediţii ecologice, care a avut loc în perioada din 7-14 iulie 2013, pornind din satul Temeleuţi, raionul Călăraşi, de la izvorul râului Bîc, şi ajungând până la revărsarea în fluviul Nistru, satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, care am parcurs la pas 155 km, pentru a identifica sursele de poluare şi factorii de degradare a râului Bîc,

AM CONSTATAT URMĂTOARELE:

1. Situaţia râului în:

1.1.                      Raionul Călăraşi:

În urma monitoringului biologic am constatat că apa în aval de satul Temeleuţi este excelentă. Acest lucru se dovedeşte prin 13 specii de macronevertebrate, dintre care 4 sensibile la poluare (Anexa 1).

În aval de oraşul Călăraşi s-a mai efectuat un monitoring, în satul Bucovăţ, raionul Străşeni, şi calitatea apei s-a dovedit a fi bună (Anexa 2).

Problemele sunt:

1.1.1.  Captarea izvoarelor cu scopul aprovizionării populaţiei cu apă, în lipsa sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a localităţilor situate în bazin.

1.1.2.  Absenţa unui management adecvat al deşeurilor menajere solide, inclusiv a deşeurilor organice.

1.1.3.  Existenţa unităţilor economice ce nu dispun de sisteme de preepurare a apelor uzate şi/sau nu sunt conectate la sistemele centralizate de epurare a apelor uzate.

1.1.4.  Existenţa şi/sau construcţia lacurilor de acumulare în absenţa autorizaţiilor şi proiectelor tehnice. Reglementarea volumului apei care se acumulează în lacuri şi care este eliberată mai jos pe curs.

1.1.5.  Staţia de epurare a oraşului Călăraşi, ce, deocamdată, nu atinge normativele stabilite şi deversează în râul Bîc apa parţial neepurată.

1.1.6.  Existenţa staţiei vechi de epurare a oraşului, nefuncţională, ce preia apele de la 3 întreprinderi mari din oraş şi le deversează în râu fără epurare.

1.1.7.  Existenţa terenurilor agricole, extinse până în malul râului, nerespectând zona de protecţie riverană.

1.2.                      Raionul Străşeni:

În amonte de staţia de pompare a oraşului Străşeni, calitatea apei este bună, fapt demonstrat de 9 specii de macronevertebrate (Anexa 3).

Probleme:

1.2.1.  Gunoiştea oraşului Străşeni se află în lunca râului Bîc şi, în urma ploilor abundente, deşeurile se spală şi se scurg pe câmpurile agricole şi, nemijlocit, în râul Bîc.

1.2.2.  Staţia de pompare a apelor uzate din oraşul Străşeni nu funcţionează de 10 ani, şi deversează zilnic 800 m3, apele reziduale ajungând în lacul Ghidighici.

1.2.3.  La barajul lacului Ghidighici nu este asigurat debitul salubru al râului (250 l/s), acest lucru condiţionând volumul scăzut al apelor ce s-ar putea amesteca cu apele de la staţia de epurare Chişinău. La moment rîul Bîc în mare parte reprezintă un canal de canalizare după staţia de epurare Chîşînău, acumulînd ape de la staţie şi ape poluate ceea ce duce la o concentraţie mare de poluanţi în rîu în aval de Chişinău. Un debit ridicat se observă doar după ploile abundente, când există un pericol pentru baraj.

1.2.4.  Rîul este înstufărit în raionul Străşeni, din cauza barajului Ghidighici, care a condiţionat ridicarea nivelului apei freatice şi care duce la inundaţii în or. Străşeni în timpul ploilor abundente. Se cere implicarea Ministerului Mediului şi a Agenţiei „Apele Moldovei” în soluţionarea acestei probleme.

1.3.                      Municipiul Chişinău:

La intrarea în Chişinău apa este de calitate rea, proba conţinând 5 specii de macronevertebrate (Anexa 4).

Monitoringul biologic de pe strada Varniţa ne indică calitatea rea a apei, proba fiind constituită din DOAR 2 specii tolerante la poluare, decolorate de substanţe chimice.

Probleme:

1.3.1.  Am identificat spălătorii auto ilegale.

1.3.2.  Deversări  ilegale de la unităţile economice cu miros insuportabil direct în rîu.

1.3.3.  Staţia de epurare este din anul 1966 şi nu corespunde normelor actuale, necesitând o renovare urgentă. Staţia depozitează nămolul nedecontaminat în cantităţi uriaşe în sol, provocând poluarea apelor freatice. În timpul monitoringului de noapte am observat, că noaptea mirosul este cu mult mai puternic, decât ziua, şi am presupus că o parte a nămolului poate fi evacuată noaptea pe cursul râului. Acest nămol se observă şi pe fundul râului în raionul Anenii Noi în cantităţi imense. Se cer soluţii urgente.

1.3.4.  Afluenţii râului Bîc pe segmentul municipiului Chişinău aduc apă cu miros de canalizare de la sectorul menajer ce nu este conectat la sistemul de canalizare. Avem mai multe exemple, pe care putem să le demonstrăm.

1.3.5.  Municipiul Chişinău nu are o gunoişte civilizată, gunoiul se depozitează în lunca rîului, la cariera Purcel, la gunoişte neautorizată, şi se spală cu ploile abundente în rîu.

1.4.                      Raionul Anenii Noi.

Monitoringul biologic a fost efectuat în 3 puncte: s.Chetrosu, s.Bulboaca şi s.Calfa, cu acelaşi rezultat: apa este excesiv de poluată, fiind complet lipsită de viaţă.

Probleme:

1.4.1.  Staţiile de epurare nefuncţionale a oraşului Anenii Noi, a satului Mereni, Bulboaca şi Chetrosu.

1.4.2.  Mirosul insuportabil al râului.

1.4.3.  Agricultura practicată până în malul râului.

1.4.4.  Malurile arse ale râului, lipsite de vegetaţie, care ne provoacă senzaţia că ar fi fost spălate cu acid concentrat.

1.4.5.  Irigarea câmpurilor agricole cu apă din r.Bîc, în toate satele din raionul Anenii Noi, situate pe malul râului;

1.4.6.  După Roşcani se observă fracţii solide de deşeuri în apă, probabil de la ferma de porci.

1.4.7.  Calfa: depozit necorespunzător de pesticide, de 6 tone, ce pot ajunge în Bîc în urma ploilor abundente.

1.4.8.  Lipsesc fîşii de protecţie a râului pe tot cursul râului în raionul Anenii Noi.

1.5.                     Reieşind din cele descrise anterior constatăm cu regret că instituţiile de protecţie a mediului şi autorităţile publice locale nu-şi îndeplinesc responsabilităţile conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, legislaţia în vigoare este prea tolerantă cu infractorii de mediu.

1. Propuneri:

2.1.                     Creşterea sancţiunilor (amenzilor şi penalităţilor) pentru încălcarea legislaţiei de mediu.

2.2.                     Simplificarea procesului de sancţionare în cazul încălcărilor legislaţiei de mediu, cu posibilitatea de a sancţiona infractorii în fiecare zi (şi nu de două ori pe an), pînă la sistarea activităţii în cazul neconformării.

2.3.                     Angajarea în sistemul de protecţie a mediului a oamenilor competenţi şi responsabili.

2.4.                     Introducerea pedepsei penale pentru încălcarea repetată a legislaţiei de mediu.

2.5.                     Sancţionarea responsabililor pentru utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor financiare alocate din Fondul Ecologic Naţional.

2.6.                     Respectarea debitului salubru la barajul Ghidighici de către Agenţia „Apele Moldovei”, ceea ce ar fi în interesul populaţiei din tot bazinul rîului, mai jos de baraj, şi nu doar a unei persoane, care creşte peştele la moment în lacul Ghidighici.

2.7.                     Construcţia urgentă a staţiilor de epurare în or.Străşeni, mun.Chişinău şi or.Anenii Noi şi în alte sate care deversează apă neepurată direct în rîu sau în lunca rîului.

2.8.                     Curăţirea albiei de mîl şi stuf.

2.9.                     Crearea sistemului de management al deşeurilor menajere solide

2.10.                Implicarea poliţiei în sancţionarea persoanelor care aruncă gunoi şi spală maşini pe malul rîului.

2.11.                Restabilirea zonelor riverane de protecţie a râului (inclusiv a fîşiilor de protecţie).

2.12.                Alocarea finanţărilor naţionale şi externe (50 milioane Euro de la Uniunea Europeană pe Apă şi Canalizare) pentru staţii de epurare în bazinul râului Bîc (şi nu pentru apeducte). Pentru construcţia apeductelor propunem folosirea banilor din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională a Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Construcţiilor al Republicii Moldova.

2.13.                Introducerea procesului de decontaminare a nămolului la staţia de euparare Chişinău

2.14.                Respectarea obligativităţii sistemelor de canalizare acolo unde se construiesc apeducte. Am vazut multe sate cu apeducte dar fără canalizare, apa de canalizare poluând solul şi apele subterane.

2.15.                Reglementarea folosirii izvoarelor, amenajarea mai multor izvoare în bazinul râului Bîc. La moment 45 % din izvoare în amonte de Chişinău sunt captate, acest lucru condiţionând dispariţia râului.

2.16.                Instalarea plăcuţelor informative „Iubeşte-ţi rîul!”, la fiecare pod de trecere a râului, sub indicatorul rutier „r. Bîc”.

2.17.                Creşterea culturilor agricole, care nu necesită irigare în aval de Chişinău, până nu se va îmbunătăţi calitatea apei în aval de Chişinău

2.18.                Creşterea suprafeţelor de terenuri împădurite în aval de Chişinău şi crearea de mai multe lacuri de epurare biologică în aval de Chişinău, după staţia de epurare Chişinău

Am dori să aducem sincere mulţumiri tuturor primarilor şi reprezentanţilor organelor competente care au fost deschişi şi s-au întîlnit cu noi pentru a discuta problemele pe care le-am identificat pe parcursul expediţiei: Primăria satului Temeleuți, Primăria orașului Călărași, Inspectoratul Ecologic Călărași, Centrul de Sănătate Publică Călărași, Primăria orașului Strășeni, Președintelui Raionului Strășeni, Primăria municipiului Chișinău, Agenţia Ecologică Chişinău, Primăria orașului Anenii Noi, Președintelui Raionului Anenii Noi, Agenția „Apele Moldovei”, Institutul de Ecologie şi Georgrafie, Compania „BONCOM” SRL.

Un mulţumesc special reprezentanţilor mass media pentru faptul că au reacţionat la acţiunea noastră şi au informat populaţia despre dezastrul ecologic din bazinul râului Bîc.

De asemenea, aducem mulțumiri Ambasadei SUA la Chișinău, grație căreia a avut loc prima expediție a tinerilor pe râul Bîc.

18 iulie 2013                                                                                                                                           mun. Chişinău

Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului “Tinerii în acţiune”, implementat de Centrul Naţional de Mediu, graţie susţinerii generoase a poporului american prin prisma Programului de Granturi pentru Democraţie al Ambasadei SUA din Republica Moldova.

Acest eveniment este finanţat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate şi discutate în cadrul evenimentului aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.