Povești de Succes

O școală din raionul Sângerei și-a redus facturile la energia electrică cu până la 30%, odată cu implementarea mai multor măsuri de eficiență energetică. Vorbim despre Gimnaziul „Iurie Boghiu” din s. Flămânzeni, instituție care a reușit să le ofere celor cca 300 de elevi un  mediu mai sigur pentru performanțe la studii și să scadă costurile pentru utilități. Gimnaziul a fost desemnat recent și unul dintre câștigătorii competiției „Moldova Eco Energetică ediția 2023”, la categoria „Cel mai bun proiect de eficiență energetică în sectorul clădirilor publice”. Aceasta are drept scop susținerea celor mai importante inițiative în producerea, transmiterea, distribuţia şi consumul eficient de energie, în implementarea, dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor moderne, precum și a inovaţiilor în domeniu.

Lucrările de renovare au durat timp de 2 ani, perioadă în care instituția a implementat 15 măsuri de eficientizare energetică: izolarea pereților exteriori ai clădirii, instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperiș, modernizarea bucătăriei, iluminarea pe exterior și a terenului aferent, instalarea unui sistem modern de ventilare și anti-incendiu, construirea căii de acces pentru persoanele cu nevoi speciale ș.a.

Aliona Neamțu, profesoară: „Nici nu vreau să-mi aduc aminte cum era până la renovare. Mi se pare că am fost într-un vis urât. Era o școală cu încălzire foarte slabă. Veneam la școală, era destul de frig și stăteam îmbrăcați în haine mai groase. Ferestre, încălzire, totul era într-o stare deplorabilă. Acum, după renovare, suntem ca de pe altă planetă, e foarte bine, e cald, e o atmosferă. Când e cald este mai bine și ai poftă de lucru, să vii și să faci ceva frumos.”

Demersul școlii a fost susținut de către Uniunea Europeană, care a finanțat lucrările de renovare cu 21.5 milioane de lei, în cadrul proiectului „Construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și de eficiență energetică în clădirile publice”, implementat de GIZ Moldova, în parteneriat cu ADR - Nord. Drept rezultat, școala a reușit să reducă risipa la consumul de energie, iar impactul școlii asupra mediului este acum mult mai mic. Emisiile anuale de CO2  au scăzut cu circa 102 tone comparativ cu cantitate de emisii de până la renovarea energetică a gimnaziului. 

Lilia Cumpătă, directoarea gimnaziului: „Economie există în primul rând la energia electrică. Datorită instalării panourilor fotovoltaice, 3 luni nu am achitat lumina. Acest proiect este o realizare care la început, era un vis care ne părea nerealizabil. Suntem onorați să câștigăm această competiție, și știm că viitorul este aici, și responsabil de acest viitor este fiecare dintre noi.”

Măsurile de eficiență energetică au adus schimbări radicale pentru instituție. Izolarea pereților exteriori a redus pierderile de căldură, iar instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperiș a asigurat o sursă de energie regenerabilă și accesibilă. Astfel, consumul de energie al gimnaziului a scăzut considerabil, permițând economii financiare care sunt direcționate spre asigurarea unui mediu de învățare mai plăcut pentru elevi și profesori.

Acum, gimnaziul „Iurie Boghiu” a devenit un model de integrare a energiei regenerabile și pentru alte instituții din țară, servind drept exemplu al potențialului și beneficiilor oferite de soluțiile energetice durabile și ecologice.

Gala „Moldova Eco Energetică” a fost organizată de Agenția pentru Eficiență Energetică (restructurată în Centrul Național pentru Energie Durabilă), în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și cu sprijinul: Ministerului Energiei al Republicii Moldova, Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova (UE), Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova), Global Environment Facility (GEF), Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), Skat Consulting, ÎCS „Premier Energy”, SRL, Ambalaj Market și Solar Energy.

Pe 4 și 5 decembrie 2023, cu ocazia campaniei internaționale „16 zile de acțiuni împotriva violenței de gen”, tinerii găgăuzi au aflat adevărul despre Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), generând o schimbare spre bine a percepției Convenției de la Istanbul la tinerii din sudul Moldovei. Înțelegerii lucrurilor au contribuit seminarele precedente pentru această categorie de ascultători ținute la Liceul Teoretic N. Tretyakov din Comrat și o campanie de informare, în cadrul căreia au fost distribuite pliante despre Convenția de la Istanbul și combaterea violenței în mediul tinerilor din Găgăuzia. Despre aceasta a relatat Elena Savina, directorul Institutului Național al Femeilor din Moldova „Egalitate ”, care a organizat evenimentul.

Campania globală „16 zile de acțiuni împotriva violenței față de femei și fete” se desfășoară anual de la 25 noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, până la 10 decembrie, Ziua drepturilor omului.

De menționat că campania „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, se desfășoară anual în perioada 25 noiembrie-10 decembrie, fiind celebrată la nivel internaţional.

La 25 noiembrie s-a dat start campaniei naționale ”16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, cu un șir de acțiuni care vor avea loc la nivel național și local, cu scopul de a preveni şi combate violența în bază de gen prin creșterea gradului de conștientizare a violenței drept încălcare a drepturilor omului, a consecințelor și costurilor sale, precum și a mecanismelor de combatere la nivel comunitar şi național.

Totodată, campania își propune să informeze, să sensibilizeze și să familiarizeze publicul cu fenomenul violenţei asupra femeilor şi să evidențieze efectele grave pe care le are atât asupra femeii, cât și asupra familiei, în general.

În 2023, Republica Moldova se aliniază acestei campanii pentru a 22-a oară.

„În octombrie 2021, Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul și tot atunci societatea s-a confruntat imediat cu dezinformări masive privind această convenție: multe instituții de presă dezinformează publicul, susținând că Convenția de la Istanbul legalizează îndepărtarea copiilor de la părinți. Și mulți iau aceasta drept adevăr pentru că nu sunt familiarizați cu prevederile Convenției de la Istanbul. Convenția a fost adoptată relativ recent și de aceea liderii tinerilor au urgentă nevoie de instruire privind conținutul convenției”, a spus Elena Savina.

Angajați ai Direcției de poliție din Găgăuzia și un psiholog de la Centrul de Reabilitare a Victimelor Violenței Domestice (Kirsovo) au participat activ la seminare, adresându-li-se tinerilor.

Potrivit Elenei Savina, relevanța informării despre Convenția de la Istanbul privind formarea intoleranței la violență în rândul tinerilor se datorează realităților existente.

Astfel, „anul acesta, la deschiderea campaniei „16 zile de acțiuni împotriva violenței de gen”, s-a remarcat că trei din patru femei din Republica Moldova au suferit cel puțin o formă de violență din partea partenerului”, a punctat Elena Savina.

Toate acestea dovedesc necesitatea dezvoltării în mod activ a intoleranței față de violență în Moldova, familiarizarea urmând să înceapă la o vârstă fragedă, în tinerețe.

La încheierea seminarelor, participanții au apreciat mult atmosfera informală a evenimentelor și însușirea unor informații noi și utile.

Seminarele și campania de informare au fost organizate de Institutul Național al Femeilor din Moldova „Egalitate”, în cadrul unui proiect de combatere a violenței împotriva femeilor, finanțat printr-un grant al Ambasadei Finlandei la București.

Proiectul  ”Academia Liderului Comunitar” a reprezentat nu doar o oportunitate de instruire, ci și o rampă de lansare pentru mai mulți  lideri locali  care și-au adus contribuția la comunitățile lor. Una dintre aceste persoane este Olga Caraman, care, inspirată de cunoștințele acumulate în cadrul Academiei, și-a asumat provocarea de a candida și de a deveni primară în comuna Grătiești, municipiul Chișinău.

Cum v-a influențat participarea la Academia liderului comunitar în decizia de a candida și de a deveni primară în com. Grătiești, Chișinău?

Olga Caraman: Datorită multiplelor instruiri la care am participat în cadrul Academiei Liderului Comunitar, dar și interacțiunile cu primarii ce au în spate experiența mai multor mandate, am dat curs propunerii de a candida la funcția de primar al comunei Grătiești.

Considerați că experiența dumneavoastră în cadrul proiectului  Centrului CONTACT v-a pregătit pentru campania electorală?

Olga Caraman: Această practică, de care am avut parte în cadrul instruirilor începând cu cadrul legal, calendarul electoral și finalizând cu mesajul de mulțumire alegătorilor mi-a fost de mare ajutor în organizarea și desfășurarea campaniei electorale..

Cum intenționați să utilizați cunoștințele și abilitățile dobândite în cadrul Academiei pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor din com. Grătiești?

Olga Caraman: Din moment ce-mi va fi validat mandatul de primar voi avea posibilitatea să aplic în practică cunoștințele și abilitățile dobândite în cadrul Academiei. Locuitorii com. Grătiești merită să se bucure de condiții umane și sigure la ei ACASĂ, ori apa, canalizarea, transportul sunt necesități, nu un lux și aceste probleme se regăsesc pe agenda mea în lista de priorități.

Care au fost cele mai valoroase lecții pe care le-ați învățat în cadrul instruirilor despre administrația publică locală în contextul proiectului Academia Liderului Comunitar?

Olga Caraman: O lecție pe care am învățat-o e că pot lua multe informații utile din fiecare interacțiune cu oamenii, iar electoratul știe să te aprecieze, dar și să te taxeze dur prin votul său.

Ce planuri sau inițiative intenționați să implementați În calitate de primară în com. Grătiești, mun. Chișinău, având în vedere cunoștințele acumulate în cadrul acestui proiect?

Olga Caraman: Avem de soluționat multe probleme. O să contribuim la dezvoltarea comunei prin reabilitarea drumurilor, construcția de trotuare, amenajarea spațiilor pentru sport și odihnă etc. La Academie am învățat că toate activitățile din localitate pot și trebuie realizate cu oamenii, transparent, proactiv și în folosul oamenilor.

Olga Caraman demonstrează că educația continuă și implicarea activă în proiecte precum Academia Liderului Comunitar pot fi catalizatori pentru o schimbare pozitivă în administrația locală. Ca primară în Grătiești, Chișinău, Olga aduce cu ea nu doar cunoștințe solide, ci și o viziune clară asupra viitorului comunității, implicând și consultând locuitorii.

Asemenea Olgăi Caraman, alte 41 de persoane din grupuri subreprezentate, persoane cu dizabilități, femei, minorități etnice și alte grupe defavorizate – care, de obicei, pe motive de sănătate, apartenență la anumite grupuri sociale, etnice și de gen nu au posibilitatea să se manifeste plenar în viața politică a țării – au finalizat un curs complex de instruire în cadrul proiectului Centrului CONTACT „Academia Liderului Comunitar”, ediția a III-a. În urma anunțării rezultatelor alegerilor locale și a validării lor, mai mulți beneficiari ai acestui proiect au reușit să obțină câte o funcție electivă.

Cea de-a treia ediție a „Academia Liderului Comunitar” a fost susținută financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.