Interviuri

Cursă pentru “Combaterea migrației în Republica Moldova” -  Interviu cu Cristina Munteanu- coordonatorul proiectului "Run for your Family's Integrity"

De unde a pornit ideea acestei curse și cine a venit cu inițiativa?

Ideea cursei a apărut în cadrul unui proiect finanțat de Departamentul de Stat American, în cadrul căruia o grupă de tineri absolvenți ai programelor de schimb FLEX și UGRAD și alte persoane cointeresate au fost instruite despre modalitatea de a obține finanțare pentru a implimenta ideile noastre. Împreună cu o grupă din 6 persoane formată în urma proiectului, am inițiat ideea Cursei de Alergări “Run for your family’s integrity”.

Ce ne poți spune despre această cursă?

Cursa a fost desfașurată la data de 4 septembrie, fiind dat startul evenimentului la Aeroportul Internațional Chișinău. Distanța alergării a fost de 7 km, fiind parcursă în mai puțin de o oră de către participanți. Primele 5 persoane din categoria bărbați și femei au fost premiați în cadrul ceremoniei de finalizare a evenimentului. A fost promovat mesajul “Run for your family’s integrity”,  participanții fiind persoanele afectate direct de dezintegrarea propriilor familii.

De ce ați ales anume tema migrației?

Am ales anume această tema din cauza seriozității acestei probleme, și anume a faptului că tendința de a migra din țară capătă o amploare din ce în ce mai mare. Ne pasă de viitorul acestei țări, și anume de copii care sunt predispuși la singurătate, excludere socială, înfăptuirea crimelor și chiar la sinucideri. Dorim să păstram un mediu favorabil pentru fiecare copil, a fiecărei persoane afectate, prin promovarea mesajului de a menține integritatea familiei.

Care a fost intenția vostră și ce v-ați propus să obțineți prin această cursă de alergare?

Aceasta cursă a avut ca scop sensibilizarea populației Republicii Moldova la fel și transmiterea mesajului autorităților despre impactul negativ al fenomenului migrației asupra copiilor a căror familii au fost dezintegrate, iar la  general celor afectați de această problemă. Printr-un lanț de activități precum discursuri la subiect, cursa propriu zisă, prezentarea materialelor informative am transmis mesajul direct participanților, și prin intermediul lor însăși persoanelor plecate peste hotare, despre necesitatea copiilor de a-și avea parinții în preajmă. 

De ce a-ți ales anume traseul “Aeroportul Internațional Chișinău - Grădina Botanică”?

Acest traseu nu a fost ales la întâmplare, prin alergarea de la Aeroport spre intrarea în Chișinău, sugerăm ideea de întoarcere acasă  a persoanelor plecate peste hotare, ceea ce fiecare din participant a dorit să promoveze.

Vorbește-ne despre experiența pe care ai trăit-o în cadrul proiectului?

Organizarea unui astfel de eveniment nu este ușoara din cauza faptului că persoanele de la noi din țara nu sunt destul de familiarizate cu idea de curse de alergări pentru o anumită cauză socială. Motivația de a sensibiliza populația la această problemă care  distruge societatea noastră din interior, în familie unde se promovează valorile moral-sociale, m-a ajutat pe mine și echipa organizatorică să petrecem această cursă.

De ce ai hotărât să iai parte în acest program și ce te-a atras la el?

Problema migrației mă afectează personal, deoarece mama mea a fost nevoită să plece peste hotare din cauza condițiilor nefavorabile de muncă de la noi din țară și am coordonat acest program cu speranța că impactul său va fi relevant în eforturile de a o aduce pe mama înapoi acasă. 

Cum crezi, de ce s-au implicat tinerii în cadrul acestei activități?

Tinerii s-au implicat în cadrul acestei activități din același motiv din care m-am implicat și eu. Fie că își au rudele plecate peste hotare la muncă sau au alergat pentru a-și arăta susținerea față de prietenii afectați de această problemă, ei au venit să transmită mesajul rudelor și în special autorităților că “Ne vrem părinții acasă”.

Consideri că viața oamenilor se va schimba după acest eveniment?

Cursa de alergări nu a intenționat să schimbe direct și radical viețile oamenilor, însă e o metodă de a arăta că ne pasă, și că vrem o schimbare iar acum urmează să așteptăm reacția autorităților, populației în urma petrecerii acestui eveniment social.

E tînără, dinamică şi implicată în multe acţiuni. Una din ele fiind voluntariatul. Este vorba despre Elena Draguţan originară din Chişinău, absolventă a Liceului Teoretic „Principesa N.Dadiani” din capitală. A făcut Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării la specialitatea Ştiinţe ale Comunicării, este magistru în Comunicare Publică.  Are stagieri de profesionalizare în psihologie. Studiile însă nu i-au fost barieră pentru a se implica în activităţi civice. În interviul de mai jos, Elena îşi împărtăşeşte experienţa de voluntar şi nu numai.

- În ce au  constat activităţile de voluntariat în care ai fost implicată ?

Cuvântul „voluntariat” pentru mine era mai puţin cunocut, deşi am fost preocupată de acest lucru încă din clasa a 7-a a liceului. Mergeam la un centru pentru copii, că să învăţ fetele ceea ce mă învăţa bunica, să croşetez şi să brodez. Această practică pentru mine era o colaborare în care au am avut norocul să mai ofer oamenilor din puţinul deţinut. Fiind deja la facultate, căutam să mă implic în tot felul de manifestări, în una din zile am ajuns în proiectul Dance 4 Life şi Fundaţia Sida Est-Vest, unde am cunoscut din plin sensul ocupaţiei de voluntariat. Mergeam la traininguri pentru a cunoaşte mai bine problema în cauză, după care la licee era prezentarea proiectului, lucru interactiv cu tinerii, formarea a noi echipe pentru o mai uşoară şi rapidă informarea a elevilor din liceu.

- De cînd ai început să te implici în activităţi pentru tineri?

Dacă să categorisesc tinerii de la 16-25 ani,  eu am fost implicată timp de trei ani activ începând cu anul 1 de facultate. Activităţi pentru tineri implică în fond o dare de sine, trebuie şi tu să fii tînăr că să poţi  comunica în limba lor, apelînd la valorile şi normele lor.

- Ce experienţe internaţionale în domeniul voluntariatului  ai avut ?

 Experienţele internaţionale ţin mai mult de vecinii noştri România, Ucraina, Rusia. Am avut ce învăţa de la mentorii noştri, am implementat unele tactici şi activităţi care au lucrat în ţara dată.  Pentru prima dată în istoria proiectului D4L tinerii voluntari au fost menţionaţi în raportul anual pentru 2009 ca fiind cei mai activi şi inventivi din cele 25 de ţări membre.

- Ce părere ai despre voluntariatul de la noi din ţară?

La noi în ţară tinerii activi sunt permanent implicaţi în procese de voluntariat, această idee de fapt vine din Europa, când studenţii au nevoie de experienţă, dar angajatorul oferă loc de muncă fără ca acesta să fie achitat.  Acum nu ştiu dacă cunosc persoane ce au făcut aşa gen de voluntariat, mai mulţi cunoscuţi sunt din domeniul social şi tot în domeniul social au şi profesat.  Dar mă bucur pentru dorinţa generaţiilor tinere de a face ceva util pentru societate, pentru ţară sau locul natal. Cînd merg la orice activitate de acest gen, în gând am doar una: „ Fac astăzi un lucru bun şi nu vorbesc nimănui despre asta”.

- În ce campanii de informare ai fost implicată ?

Timp de 3 ani am fost în campania de informare a tinerilor despre virusul HIV/SIDA, în paralel am avut un mic proiect despre un mod de viaţă sănătos, deoarece aceastea se intercalează . Recent am fost voluntară în „Traseul electoral”,  un proiect de motivare a tinerilor de a participa la alegeri. Pînă acum am cunoscut doar problemele sociale şi am mers pe filiera informării tinerilor prin traininguri, prin organizarea activităţilor interactive de tip flash mob, concerte şi ore de dans ce caracterizează acest proiect. Dar  când a fost nevoie de sensibilizat sau mai bine spus să motivez tinerii să iasă la vot, am încercat unele modalităţi mult mai complexe, am mers  să comunicăm direct cu tinerii, şi să le oferim informaţia necesară, să întrebăm care este motivul pentru  care nu merg la vot şi doar după aceasta am încercat să îi motivăm. Am stimulat locuitorii or. Căuşeni,  şi datorită acestei fluctuaţii din capitală într-un oraş micuţ era nevoie de o nouă abordare a ceea ce numim noi voluntariat şi activităţi interactive.

- La  moment, mai faci voluntariat?

În ziua de azi nu sunt activă în proiecte sociale, dar din puţinul timp liber merg să fac activităţi pentru D4L.Particip din păcate deja mai rar. În schimb, încurajez toţi tinerii să fac voluntariat, pentru a se dezvolta personal şi pentru a contribui la  o viaţă mai bună pentru societate.

Iuliana Mămăligă

Daniela Timofti este elevă în clasa a XI-ea, din oraşul Leova. Este o fire căreia îi place să  fie activă. Activă în plinul sens al cuvîntului. Face un duet deosebit între voluntariat şi traininguri, campanii de informare şi jurnalism. Iată şi dovada!

Activităţi pentru tineri

În activităţile pentru tineret se implică de când era mică, mereu lua parte la reviste informative în şcoală, a făcut parte din Consilul elevilor în gimnaziu dar şi în liceu, unde lua hotărâri importante pentru instituţia de învăţământ şi asta i-a plăcut mult. Însă crede că  în 2009 a început să se implice mai intens.  Primul proiect important a fost  “Campania de popularizare a regulilor de prevenire a gripei” care a avut loc în şcoală.

Din ianuarie 2011 este preşedintele  Clubului Informativ (al bibliotecii Raionale din or. Leova). Spune că aici a acumulat multă experienţă, căci a realizat diferite campanii de informare privind lumea cărţilor, a organizat multe spectacole şi reviste informative.  “Mai sunt şi voluntară la centrul “Orhideea” din or.Leova, unde  tinerii sunt informaţi  despre drepturile lor. Împreună cu alţi colegi de liceu  informăm tinerii de vîrsta noastră despre  cele mai periculoase boli, despre drepuri şi obligaţii, timpul liber etc. Am fost şi voluntară la  Ministerul Tineretului şi Sportului la nivel local” menţionează Daniela.

 Experienţa Y-Peer şi “Fără Tabu”

 Tînăra mai face parte şi din echipa redacţională a revistei “Fără Tabu” editată sub egida

 UNFPA. “Fiind jurnalist Y-Peer  scriu articole pe diverse teme privind adolescenţii, sănătatea, drepturi şi obligaţii. “Fără Tabu” a fost ca un nou orizont deschis pentru mine. Este revista care o recomand tuturor adolescenţilor” mărturiseşte Daniela.  Reţeaua Y-PEER  de asemenea are un loc important în viaţa ei, fiind jurnalist Y-PEER a avut onoarea de a fi şi Responsabil adjunct Y-PEER Moldova  pe  comunicare şi mass-media (ianuarie-iunie 2011) mandat pe 6 luni.

Activităţile în cadrul reţelei  sunt: seminare şi stagii  despre sănătatea reproductivă, flash-mob-uri, stagii de formare pentru tinerii jurnalişti la care tînăra a luat parte. “La Y-PEER am învăţat multe, am încercat şi eu să moderez traninguri pentru tinerii din Chişinău la stagiu de formare a membrilor Y-PEER (decembrie 2010)”.

Mai mult decît voluntariat

Daniela a mai  participat şi la  unele traininguri organizate  în special pentru tinerii jurnalişti de  către CTJM, Y-PEER, CNRT, TeleRadio Moldova. A făcut parte din echipa redacţională a revistei ,,Macoolator” din România. Au fost şi câteva campanii de informare la care a participat, cum ar fi în 2009 la “Campania de popularizare a regulilor de prevenire a gripei” unde a făcut mai multe activităţi pentru elevi dar şi nu numai, vorbind despre prevenirea gripei. A făcut campanie de informare prin mass-media privind   proiectul organizat de CTJM ,,Stop TRAFICULUI  de fiinţe umane şi VIOLENŢA în familie”, unde a şi fost premiată la Gala de premiere a tinerilor jurnalişti.

În loc de P.S.

“A fi voluntar este un lucru benefic în special pentru tineri, căci asta însemnă de a  lucra zi de zi pentru dezvoltarea ta, de a cultiva abilităţi noi ,de a învăţa,  de a-ţi asuma responsabilităţi. Fac voluntariat şi chiar îmi place. Recomand tuturor acest lucru” conchide Daniela.

Iuliana Mămăligă