Mai multe proiecte în stânga Nistrului le oferă oamenilor de acolo posibilitatea să simtă că Moldova e mai aproape
Interviu cu Olesea Cruc, managerul componentei Abilitarea Comunităţilor a Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI)
- PCDLI a susţinut realizarea mai multor proiecte de dezvoltare comunitară în raioanele din stânga Nistrului. Cel fel de proiecte au fost acestea şi cum aţi aprecia rezultatele lor pentru oamenii din zona transnistreană?
- Beneficiarii proiectelor au fost locuitorii din16 sate, 11 situate în raionul Camenca (din 13 existente) şi 5 localităţi din raionul Grigoriopol. În satele din zona transnistreană, practic, nu sunt organizaţii neguvernamentale cu care am putea coopera, de aceea am lucrat cu grupuri de iniţiativă formate din reprezentanţii diferitor pături de populaţie, inclusiv vulnerabile. PCDLI abordează problemele prin prisma respectării drepturilor omului şi egalităţii de gen. Proiectele realizate au avut obiectivul de a crea condiţii de dezvoltare socio-culturale mai bune în aceste teritorii. Astfel, câteva proiecte au ţinut de crearea unor condiţii mai bune pentru prestarea serviciilor de asistenţă medicală, prin conectarea centrelor locale de sănătate la conductele de gaze sau modernizarea sistemelor de încălzire, ca aceste centre să poată acorda servicii şi în timpul rece al anului. Am avut proiecte de susţinere a viitoarelor mame sau a mamelor cu copii, proiecte de deschidere a complexelor sportive, chiar şi un proiect de deschidere a unei săli de dans în satul Raşcov, Camenca, astfel ca generaţia tânără a acestei localităţi să poată beneficia de dezvoltare armonioasă multilaterală. De asemenea, unele proiecte au avut drept scop îmbunătăţirea informării populaţiei, prin organizarea instruirilor la calculator, însuşirea modalităţii de a comunica prin internet cu rudele de peste hotare şi altele.
- Care a fost reacţia oamenilor din aceste raioane?
- Multora nu le venea să creadă că cineva vine în satul lor şi vrea să le dea nişte bani ca ei să facă ceva util pentru sine, fără a cere nimic în schimb. Pe malul drept oamenii ştiu ce însemnă să colaborezi cu organismele internaţionale, ştiu ce însemnă un proiect, ce înseamnă contribuţia comunităţii. Pe malul stâng însă lucrurile acestea nu sunt prea cunoscute pentru că donatorii externi din motivele cunoscute au ocolit zona transnistreană. Dar iată că PNUD are mai multe activităţi în această regiune, bazate pe dezvoltarea comunităţilor locale. Trebuie să spun că au fost depuse multe eforturi de către colegii din PCDLI ca să asigure „poduri de încredere”. Rezultatele acestor proiecte sunt bune. În majoritatea din cele 16 localităţi grupurile de iniţiativă cu care conlucrăm sunt active, caută alte posibilităţi ce le-ar permite să lanseze noi proiecte şi să soluţioneze problemele comunităţilor respective. Lucrăm în prezent cu consultanţii locali din Tiraspol şi care ajută grupurilor de iniţiativă să elaboreze proiecte şi să aplice pentru finanţare la alţi donatori.
- Aţi pomenit cu o ocazie că au existat unele probleme la colectarea contribuţiilor locale. Prin ce se explică aceasta?
- Asistenţa din partea PCDLI a fost de 130 de mii de lei pentru fiecare localitate, iar contribuţia locală, în funcţie de proiect, a variat între 15 şi 30 la sută. Desigur, oamenii din aceste localităţi nu o duc foarte bine, dar totuşi la mijloc a fost mai mult neîncrederea… Cu atât mai mult că mai înainte au fost experienţe nu prea pozitive, a fost adunată contribuţia, dar rezultatele fizice ale proiectelor aşa şi nu s-au mai văzut.
- Care este perspectiva ca în aceste localităţi să apară organizaţii neguvernamentale durabile, care ar avea un cuvânt de spus inclusiv în ceea ce priveşte reunirea celor două maluri ale Nistrului?
- Noi nu lucrăm cu autorităţile din stânga Nistrului, lucrăm cu populaţia, contribuim la soluţionarea unor probleme locale concrete. Dar, precum vă spuneam, am avut în aceste localităţi câteva grupuri de iniţiativă puternice, care îşi propun să se dezvolte în continuare. Dar aceasta depinde şi de susţinerea pe care o vor avea din partea Chişinăului, şi din partea unor organizaţii internaţionale donatoare. Ceea ce se referă la componenta Abilitarea Comunităţilor din cadrul PCDLI, vom continua instruirea populaţiei, grupurilor de iniţiativă cum să identifice mai multe posibilităţi de realizare a unor proiecte de dezvoltare locală. Eu personal cred că mai multe proiecte de dezvoltare economică şi socială realizate în localităţile din partea stângă a Nistrului, cu implicarea oamenilor de acolo, le oferă posibilitatea să simtă că Moldova e mai aproape de ei.
- Aţi lucrat şi cu 11 comunităţi locale din zona de securitate. Ce elemente specifice au avut proiectele realizate în aceste localităţi?
- Proiectele au fost similare şi au vizat îmbunătăţirea condiţiilor unor instituţii locale pentru a fi în măsură să presteze servicii de calitate populaţiei. Aici PCDLI a lucrat şi cu autorităţile publice locale. Având în vedere şi faptul că în vara acestui an au avut loc alegeri locale generale, am organizat instruiri pentru aleşii locali în domeniul planificării strategice, astfel ca ei să poată elabora planuri de dezvoltare strategică a localităţilor, să estimeze corect resursele şi oportunităţile. Am identificat cu autorităţile respective o problemă din planul de dezvoltare strategică, în soluţionarea căreia PNUD a acordat ajutor consultativ şi financiar. Atât APL din aceste localităţi, cât şi populaţia este foarte receptivă, se implică activ, vin cu idei noi. Dar există problema deplasării în aceste localităţi. Ca să ajungă consultanţii noştri sau anumite materiale în aceste localităţi trebuie să treacă vama, să aştepte. Dar rezultatele proiectelor, în pofida acestor dificultăţi, se arată a fi bune.
Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată susţine Guvernul Republicii Moldova în procesul de dezvoltare a cadrului politic, sistemului administrativ şi procedurilor de delegare a competenţelor către administraţiile publice locale, descentralizare şi promovarea rolului APL în luarea deciziilor. Programul este implementat cu asistenţa PNUD Moldova, UN Women şi cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.
