Interviuri

http://www.youtube.com/watch?v=rbvivtErGHU

Multe persoane m-au întrebat de ce pomovez voluntariatul, iar răspunsul meu a fost că acești tineri minunați și activi trebuie să fie cunoscuți, dar și să fie urmați ca exemplu.  Drept exemplu poate fi luată activitatea lui Ion Cozma, elev în clasa a XII-a l Liceul Teretic ,,Constantin Spătarudin or.Leova. chiar dacă anul acesta va susține bacalaureatul, el totușui se implică în diferite priecte și dăruiește zâmbete.

Încă din clasa a I-a, Ion, a început să facă voluntariat, cu pași mici și neîncrezuți, însă a ajuns unde se află astăzi. În prezent Ion face voluntariat la Centrul Orhideea și Centrul de Creație din or. Leova, penru el voluntariatul contează foarte mult.

La centrul Orhideea tinerii au fost instruiți pentru a  face ore educative cu elevii din  liceele și școlile din raion, aici a avut oportunittaea să informeze alți tineri despre traficul de ființe umane, maladiile existente, drepturile și obligațiile copiilor.

Totuși, mai aproape de suflet îi rămâne  Centrul de Creație, deoarece aici  face voluntariat pe unda care-i place, adică  moderează concerte, dansează  și  joacă teatru, primind în schimb doar aplauze și  cuvinte frumoase. Cea  mai frumoasă amintire care îl leagă de voluntariat este ziua când a mers împreună cu centrul  la casa de bătrâni din or.Leova pentru a prezenta un mic  concert, iar o bătrânică l-a lăudat și i-a  spus cuvinte care  i-au atins sufletul, acest lucru  l-a  motivat să facă în continuare acest lucru.

Tânărul crede că  voluntariatul este o activitate de viitor, și chiar dacă acum 5-7 ani nu  prea se auzea ce înseamnă voluntariatul, acum afirmă el, există numeroase organizații care promovează activitățile de voluntariat.

De ce face Ion Cozma voluntariat dar și ce mesaj transmite el tinerilor aflați din video!

Daniela Timofti

1. Dl. Neicovcen, cum a fost anul 2013 pentru Centrul Contact, instituţia pe care o conduceţi de 5 ani?

Anul 2013 a fost pentru Centrul Contact un an reuşit, un an de succes. Asta s-a materializat prin păstrarea unei echipe integre. Din punct de vedere financiar, noi am reuşit să păstrăm echilibrul, chiar aş menţiona, că am făcut un pas înainte.
Totodată, anul care se încheie a fost şi unul al schimbărilor strategice, prin impulsionarea unor schimbări la Centrul Contact. Schimbările s-au axat pe autoevaluarea profundă a instituţiei, dar şi a echipei. A fost un exerciţiu necesar, pentru că de mai mult timp nu fusese revăzută viziunea strategică.
În condiţiile în care, profilul ne recomandă drept, Centru de Resurse pentru Organizaţiile Necomerciale, după unele evaluări şi discuţii cu donatori şi colegii de breaslă, am ajuns la concluzia că profilul trebuie revăzut, la capitolul viziune şi misiune a Centrului Contact.

2. Care au fost proiectele importante care au marcat anul 2013 şi activitatea Centrului Contact?

În 2013, instituţia noastră a desfăşurat câteva proiecte în domeniul guvernării bune şi responsabile. Este un domeniu foarte important pentru Centrul Contact, dar totodată nou.
La această etapă, putem comunica rezultatele finale ale unui proiect vast, care a fost finanţat de UNDEF ( Fondul Naţiunilor Unite pentru Democraţie). Acesta a fost orientat spre cultivarea unei guvernări locale responsabile şi transparente.
În principal, proiectul a adus schimbări în localităţile în care experţii Centrului au desfăşurat activităţile. Ne bucurăm că această ideie de proiect, aplicată corespunzător a dat startul unor idei, care vor sta la baza unor noi proiecte ale Centrului Contact în viitor. A fost un proiect pilot, prin care am probat unele mecanisme noi pentru RM, de a sensibiliza şi implica societatea civilă, dar şi cetăţeanul în procesul decizional la nivel local. Aria geografică a activităţilor a cuprins 4 raioane din centrul ţării: Orhei, Teleneşti, Şoldăneşti şi Rezina şi regiunile din sudul ţării UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia.

Un alt proiect, implementat cu succes a fost orientat spre sporirea participării cetăţenilor activi din localităţile rurale, în procesul de luare a deciziilor. Susţinerea financiară a fost oferită de NED din SUA (National Endowment for Democracy).
Ideea principală a proiectului a pus accent pe crearea unor Cluburi de Dezbateri la nivel local, în care cetăţenii activi aveau posibilitatea să dezbată problemele comunităţii. În urma dezbaterilor, cetăţenii înaintau fie problemele identificate, soluţiile, rezultatele discuţiilor sau recomandările către guvernarea locală. A fost un proces participativ la care orice cetăţean îşi putea expune punctul de vedere asupra unor probleme de la nivel comunitar. Proiectul a stârnit interes, în condiţiile în care cetățeanul vedea că propunerile lor ajungeau la oficialii locali. Astfel, cetățeanul vedea că el se poate implica şi poate participa, iar vocea lui era auzită. Noi, prin acest proiect am creat o punte între cetăţean şi guvernare şi nu puţine au fost cazurile în care propunerile cetăţenilor erau implementate. Proiectul s-a desfăşurat în 10 localităţi din toată republica.

3. Cât de receptivi au fost oamenii să participe la aceste dezbateri organizate de Centrul Contact?

În localităţile în care s-a desfăşurat proiectul am găsit oameni convinşi că doar autorităţile locale trebuie să rezolve problemele comunităţii. Principiul pe care se ajunge la această idee este următorul: guvernarea locală a fost aleasă de ei şi trebuie să se descurce cu toate problemele comunităţii. Pentru noi, această ipoteză este cel puţin îngrijorătoare. Este foarte greu pentru ei să înţeleagă că intenţia noastră nu este să îi punem într-o confruntare cu autorităţile locale. Nu să creăm o opoziţie, ci să încercăm să le aducem argumente, că prin participarea lor, implicarea şi discutarea problemelor ( ecologie, sănătate, transport), noi ajutăm autorităţile să ia o decizie corectă.
Totuşi, pas cu pas, prin instruiri, dezbateri, mesajul nostru a ajuns să fie preceput şi înţeles corect şi oamenii au început să devină mai activi.

4. Ştim că vă preocupă în mod special sectorul asociativ din stânga Nistrului. Din comunicările publice am remarcat şi proiecte de colaborare cu organizaţiile de la Tiraspol. Care este esenţa acestor proiecte?

În 2013 am iniţiat împreună cu partenerii noştri din regiunea transnistreană două proiecte orientate atât spre consolidarea sectorului asociativ transnistrean cât şi spre fortificarea parteneriatului între ONG-urile din ambele maluri ale Nistrului.
Unul din proiecte face parte dintr-un program de consolidare a măsurilor de încredere, finanţat de PNUD şi Comisia Europeană. Astfel proiectul “Participarea femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului, la dezvoltarea comunităţii” a inclus şi regiunea transnistreană. În cadrul acestui proiect am oferit posibilitatea şi organizaţiilor din stânga Nistrului să participe, în special femei din zonele rurale, care locuiesc în Zona de Securitate.
Celălalt proiect „In core of partnership” finanţat de International Visegrad Fund, are drept scop promovarea cooperării trans-sectoriale, între ONG şi business, ONG şi APL , ONG şi comunitate, etc. Colaborarea noastră de mai mulţi ani cu ONG-uri de la Tiraspol, confirmă faptul că nu ocolim acestă problemă spinoasă pentru RM. Acest proiect ne-a arătat cât de mult contează sporirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Suntem convinşi că indiferent de situaţia politică sau deciziilor politice, aceste punţi de încredere între Chişinău şi Tiraspol, joacă un rol pozitiv. Societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului trebuie să conştientizeze rolul pe care îl au şi să militeze spre apropiere. Precizez, că reîntregirea ţării v-a continua să fie un segment pe care Centrul Contact îl va pune în evidenţă conştient şi cu încredere.

5. Suntem în preajma unui an electoral. Centrul Contact v-a continua să exploateze acest aspect al “participării active a cetăţenilor” şi prin alte proiecte?

Sigur că da. Noi am demonstrat activism şi pe parcursul ultimilor ani în ce priveşte educaţia civică. În 2014, ne propunem să impulsionăm poziţia cetăţeanului prin votul pe care ar urma să îl acorde. Un vot care trebuie să fie responsabil şi conştient, bazat pe o informare corectă. Astfel, Centrul Contact deja pregăteşte idei foarte îndrăzneţe în acest sens, activităţi concrete prin care vom ajuta cetăţeanul să beneficieze de educaţie civică de calitate.

6. Centrul Contact s-a implicat şi în elaborarea unor strategii pentru câteva dintre raioanele RM. Ce au vizat aceste strategii?

Instituţia pe care o conduc a participat activ la elaborarea acestor strategii durabile în municipiul Comrat, în oraşele Taraclia, Străşeni şi oraşul Şoldăneşti. Astfel, Centrul Contact cu suportul programului de susţinere a guvernării locale, finanţat de USAID, a facilitat elaborarea unor strategii de dezvoltare în patru oraşe mari.

7. Care au fost partenerii anului 2013 ai Centrului Contact?

De mai mulţi ani, Centrul Contact este membru activ al Consiliul Naţional a ONG. Acest Consiliu este un partener al nostru de mai mulţi ani. Anul acesta împreună cu Consiliul ONG-urilor am organizat o altă ediţie a Forumului Naţional a Organizaţiilor Nonguvernamentale. Totodată, a fost ales şi un nou consiliu a ONG, iar Centrul Contact a fost reales ca şi membru. Este un parteneriat foarte important, întrucât putem exercita funcţia de avocat al sectorului asociativ.
Noi suntem responsabili în cadrul Consiliului ONG de etica organizaţiilor non-guvernamentale, durabilitatea financiară a ONG şi antreprenoriatul social.
Deasemnea, ne putem referi şi la colabrarea în cadrul Programului parteneriatului Estic al ONG. Acolo se pune accent pe promovarea valorilor europene, dar şi a integrării europene. Am participat şi în cadrul grupului de lucru numit “Democratie şi bună guvernare”. În acest sens am promovat în cadrul unor conferinţe internaţionale, cum ar fi Forumul Parteneriatului Estic al ONG, ideea de guvernare bună şi transparentă.

8. Cum a arătat anul 2013 dincolo de succesele şi colaborările fructuaose. Ce dificultăţi aţi întîmpinat şi cum le-aţi depăşit?

Ca şi alte ONG, contează mult durabilitate financiară. Am simţit insuficienţa programelor donatorilor pentru finanţare. Chiar dacă avem idei de proiect este tot mai greu să găseşti pe cineva dispus să acorde suport financiar. Aici mă refer la faptul că, în RM, donatori care să ofere finanţare pe segmentul de proiecte mici şi mijlocii sunt foarte puţini, sau chiar lipsesc. În astfel de situaţii este nevoie să cauţi alte soluţii.

9. Pentru 2014 ce proiecte planificaţi să iniţiaţi sau aveţi pe agendă?

Suntem “înarmaţi” pentru 2014. În primul rând, pentru că este un an electoral. Centrul Contact a început deja pregătirile. Ne axăm pe consolidarea unei echipe de experţi care se va implica în programul de educaţie electorală, dar şi pe generarea unor idei şi concepte în acest sens.
Ca şi în alţi ani, noi ne vom păstra misiunea de Centru de Resurse şi Informare a ONG-urilor. De asemnea, vom lua în vizor programul de dezvoltare a sectorului asociativ. Aici pregătim un program nou de instruire şi ne dorim să oferim ONG-lor un pachet nou de servicii în dezvoltare. La fel în 2014, vrem să dezvoltăm un portal informaţional dedicat autorităţilor locale. Este un proiect în curs de elaborare.
Totodată, anul viitor ne propunem să dezvoltăm domeniul de care suntem responsabili în cadrul Consiliului ONG, este vorba de transparenţa şi vizibilitatea sectorului sociativ. Sperăm să organizăm a II-a ediţie a Galei Transparenţei. Atunci vom premia din nou ONG-urile care au arătat că sunt cele mai transparente, cele mai vizibile.
Concluzionând, vă pot spune că direcţiile principale în 2014 sunt: domeniul guvernare bună şi responsabilă, programul de consolidare a sectorului asociativ şi programul de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului.

10. Dl. Neicovcen, conduceţi o echipă stabilă, integră. Care este cheia succesului pentru a menţine o echipă consolidată?

Motivaţia. Şi nu doar una comună, ci şi una personală a fiecărui membru al echipei. Cînd vorbim de motivaţie comună, echipa trebuie să înteleagă unde vom ajunge noi împreună. Eu sunt convins că noi în 2013 am încercat şi am reuşit să avem o viziune comună pentru toată echipa, elaborată împreună. Acesta cred că este primul pas pentru a susţine, motiva şi consolida echipa; de a găsi o motivaţie comună. Este important cînd fiecare vede în echipă rolul său şi posibilitatea de a-şi îndeplini unele aspiraţii şi viziuni ale sale. Asta cred că îl poate face activ. Sperăm că vom reuşi să ne consolidăm echipa şi în 2014.

11. Vă invit să transmite-ţi un mesaj pentru toţi beneficiarii, partenerii, donatorii Centrului Contact?

Aş vrea să vă mulţumesc pentru acest credit de încredere pe care ni l-aţi oferit şi în 2013. Vreau să vă asigur că noi vom păstra poziţia de Centru de Resurse pentru ONG-urile din RM. Şi în 2014, vă promitem că vom lupta pentru o guvernare locală transparentă şi responsabilă. Ne propunem să venim şi în continuare cu unele soluţii, dar şi runde de instruiri şi recomadări. Cei din APL să nu uite că noi vom lucra şi cu societatea, pentru că ne dorim un cetăţean activ şi conştient de acţiunile lui. Un cetăţean căruia îi pasă de ce se întâmplă în comunitate. Noi ne angajăm să oferim suport la instruirea acestuia, pentru ca el să îşi poată exercita dreptul la particparea în procesul decizional. Pentru noi reperele de bază rămîn: cetăţeanul, societatea civilă şi administraţia publică locală.

Mulţumesc echipei Centrului Contact pentru dăruire, tenacitate şi exigenţă.
Urez tuturor un an nou fericit şi mult succes!

Vă mulţumim!
Serviciul de presă Contact

Pe Mariana am întîlnit-o în cadrul unui seminar organizat de Keystone Moldova. Am avut un scurt dialog din care am înțeles că ea oferă o energie pozitivă. Chiar dacă are anumite nevoi în a se deplasa, ea a dovedit că dorința de a fi activ și de a te implica este mai mare decît orice dizabilitate. Este implicată ca voluntar la Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități și  la Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri cu dizabilități fizice. Mariana chiar a avut șansa de a călători, de a acumula experiență, de a învăța și de a demonstra că viața poate fi trăită din plin!

Mariana, spune-mi, cu ce te ocupi la Asociație și de cât timp?

La moment eu sunt voluntar în cadrul Alianţei Organizaţiilor pentru Persoane cu Dizabilităţi (AOPD). Fac voluntariat aici de ceva timp. În trecut am fost secretar la această organizaţie. Mai concret în perioada august 2012 – mai 2013.

În afară de asta mai, sunt voluntar şi în cadrul Centrului Comunitar pentru Copii şi Tineri cu dizabilităţi fizice.

În cadrul Alianţei fac voluntariat deoarece este o organizaţie apropiată mie după spirit şi scopurile pe care şi le pune. La fel, îmi sunt dragi şi oamenii care lucrează acolo. Echipa de secretariat este forţa motrice, inima alianţei. De ei depind toate activităţile ei şi de asta aici lucrează adevăraţi profesionişti. De-a lungul timpului am ajuns să cunosc foarte bine această organizaţie din interior, însă, din cauza că sunt mai încărcată la moment cu universitatea, este benefic să acord mai mult timp studiilor, având în vedere că în 2014 voi avea diploma.

La moment, am finisat practica de specialitate, care a durat perioadă de o lună şi mai bine şi este momentul cel mai potrivit de a începe pregătirele pentru lucrarea de diplomă.

În rol de voluntar, am avut câteva responsabilităţi care ţineau de organizarea expoziţiilor care au fost în 3 şi 5 decembrie.

În ce alte proiecte ai mai fost implicată?

Au fost un şir. Eu am participat ca non – actor în cadrul teatrului social organizat de către Keystone, perioadă de 1 an şi jumate. În acest timp am vizitat peste 50 de şcoli din republică, în care am avut reprezentări. De fiecare dată mergeam cu un grup de 8 – 10 persoane. Amintiri de neuitat într-un grup vesel şi plin de dispoziţie bună mereu. La fel, ca voluntar în cadrul Centrului Comunitar am avut parte de multe activităţi: începând cu dans în scaun rulant, activităţi cu tinerii, traning-uri pe diverse teme, activităţi pentru copiii unei tabere de vară şi până la lecţii despre ce este dizabilitatea, persoanele cu dizabilităţi pentru copiii şcolilor din ţară în cadrul unui proiect. Anume din acest considerent, cred că voluntariatul chiar dezvoltă şi ajută la formarea unor abilităţi necesare în societatea de azi. Nu mai vorbesc despre posibilitatea excepţională de a îmbunătăţi cunoştinţele în limbi străine, deoarece în incinta centrului mereu sunt voluntari din străinătate cu care poţi schimba o vorbă, două.

Un alt proiect în care am participat recent, a fost proiectul storytelling, organizat de către Keystone Moldova. În cadrul acestui proiect am reuşit să învăţăm metode care sunt necesare în procesul povestirii, am venit cu istorii persoanle pentru ca apoi să fie înregistrate câteva din aceste istorii. Şi acum cred că o să puteţi să le ascultaţi la radio în curând.

Știu că ai avut ocazia să călătorești grație diverselor programe. Ce experiențe ai avut?

Vara trecută am reuşit să merg la un proiect pentru tineri lideri în domeniul persoanelor cu dizabilităţi, chemat să dezvolte abilităţile existente, să formeze cunoştinţe necesare în domeniu, să pună bazele unor colaborări între organizaţii în domeniu din diferite ţări. Proiectul s-a desfăşurat în Budapesta şi a fost un succes total.

Perioada verii a fost una fierbinte. Eu am reuşit să particip într-un proiect ce ţine de sportul în apă, unde am făcut diving, am avut parte de clipe de neuitat, vizitând mănăstirile din sec. VI, care se află în munţii din Armenia şi plaja din Kobuleti, Georgia. Toate astea au fost posibile datorită în mare măsură membrilor împreună care am mers,ei oferindu-mi suportul necesar în locaţiile multiple inadaptate. Astfel, am fost purtată de nenumărate ori în braţe de oameni absolut diferiți ca naţionalitate sau rasă, lucru de care mă mândresc.

La fel, am reuşit să merg în Odessa, unde la sfârşit de vară am decis să acord ceva timp reabilitării. Am fost acolo două săptămâni. La început a fost cam greu, deoarece în Odessa se merge în majoritate cu microbuzul. Este un oraş mare în care trolebuzele circulă cam greu şi rar sunt adaptate. Tramvaiul, la fel este inaccesibil. De obicei, rugam băieţii să mă urce prin uşa din spate a microbuzului şi, la fel să mă coboare la locul destinaţiei. Nu cred că m-aş fi descurcat fără ajutorul celor care mi-au venit în întâmpinare.

Cum crezi, societatea noastră s-a schimbat în ceea ce privește atitudinea față de persoanele cu dizabilități?

Eu am văzut mai multe schimbări, care vor continua de-a lungul timpului şi asta este foarte pozitiv. Dacă vorbim despre atitudinea corectă, e important să conștientizăm ce avem în vedere. Persoana cu dizabilităţi este în primul rând persoană, una egală cu ceilalţi, cu caracteristici pozitive şi negative, ca şi oricare alt locuitor al pământului. Nu există diferenţe. Că de altfel, de ce este utilizată noţiunea de „dizabilitate”. Simplu. Deoarece reprezintă lipsa unei abilităţi. Şi fiecare are lipse în anumite abilităţi. Fie că nu poţi număra până la 10, nu poţi face 10 paşi sau nu poţi sări la 10 metri. Noi toţi avem anumite dizabilităţi. Limitele apar atunci când ieşim în oraş. Pentru că pentru cineva acest oraş este binevoitor şi deschis, iar altcineva este nevoit să întâmpine bariere aproape la fiecare pas: lipsa adaptărilor face diferenţa, lipsa unei rampe la intrarea de la bloc, lipsa inscripţiilor în limba Braile într-un ascensor, lipsa unui asistent personal pentru un copil cu o dizabilitate intelectuală în perioada orelor din şcoală. Limitele sau problemele date nu sunt în persoană. Persoana nu poate fi o problemă. Limitele se conţin în raportul societate – persoană, în societatea care încă nu este gata să accepte pe fiecare membru al său în egală măsură, care încă mai categorizează oamenii după anumite standarde, care demult au ieşit din utilizare.

Şi totuşi, tot această societate vine cu suportul necesar atunci când este mai important. Atunci când aştept trolebuzul şi vine unul inadaptat şi iese şoferul pentru a te ajuta să urci, atunci când vii la universitate şi patru băieţi te urcă la etajul cinci şi fac asta săptămânal, atunci când găseşti suportul necesar din partea unui absolut necunoscut. Moldova este o ţară cu un viitor mare şi măreţ şi asta datorită oamenilor cu inimă fierbinte, moldovenilor.

Ai avut situații când nu ai avut acces la informații sau în interiorul unor instituții?

 Bineînţeles. Doar învăţ în Universitatea de Stat şi din păcate, la moment niciunul din blocurile universităţii nu este complet adaptat. Dar, să fim sinceri, nici una din universităţile din Republică.

Care sunt cele mai frecvente situații când persoanele cu dizabilități sunt discriminate?

De obicei, discriminarea are loc mai mult la încercarea de a te angaja sau de a fi încadrat în şcoală sau altă instituţie de învăţământ. La fel, se întâlneşte în instituţiile medicale, dar şi în viaţa de zi cu zi. Angajatorii, din păcate încă se tem să angajeze o persoană cu dizabilităţi. Este deajuns să informezi angajatorul în timpul discuţiei telefonice şi în acest moment rişti să ţi se spună că locul a fost deacum ocupat. La fel, cunosc cazuri când persoana nu poate să meargă la şcoală deoarece părinţii sau membrii instituţiei nu vin în întâmpinare copilului. Mie un an în urmă mi s-a spus la un fitness centru că adică cum, am să fac eu acolo exerciții? Că cei din jur o să se simtă incomod când eu o să fiu acolo. Dar aceste situaţii sunt din ce în ce mai rare şi sper că în curând o să dispară cu totul.

În realitate lipsa accesibilităţii este doar partea de sus a gheţarului. Masa principală este ascunsă sub apă, acolo, în inconştient, acolo, unde sunt introduse datele pentru corpul sau intelectul ideal, unde se propagă idealuri învechite. Tendinţa spre aceste idealuri a distrus nu o singură persoană. Adevărul e că rampa de la intrarea în policlinică încă nu înseamnă că totul s-a rezolvat. Deoarece în interior lucreaz medici care nicidecum nu-şi doresc mămici în scaune rulante. Nici pacienţi cu dizabilităţi senzoriale. Schimbarea o să fie atunci îndeajuns când o să gândim fără bariere.

Ce îți dorești din partea societății, și aici mă refer la aceste extreme: prea multă milă și discriminare?

Un raport individual de la persoană la persoană. O societate în care fiecare este individual şi nu prezenţa dizabilităţii este definitorie şi caracteristicii personale, şi care este flexibilă pentru a găsi loc în ea pentru fiecare. 

Iuliana Mămăligă