Interviuri

 

În ultima perioadă societatea civilă se implică activ în procesul de promovare a valorilor europene, încercând să susțină eforturile de integrare a Republicii Moldova în UE. Asociația Presei Independente (API), membră a Platformei societății civile ”Pentru Europa”, este una dintre asociațiile neguvernamentale care realizează mai multe proiecte de promovare a valorilor europene în Republica Moldova, care presupun desfăşurarea vizitelor de informare la redacţiile ziarelor membre ale API, organizarea dezbaterilor, trainingurilor pe teme europene și nu doar. Directorul executiv al Asociației, Petru Macovei, se arată convins că aceste eforturi treptat încep să dea roade, iar cetățenii privesc procesul de integrare europeană cu alți ochi. Totodată, expertul consideră că după ce autoritățile s-au discreditat și compromis în fața cetățenilor, singura forță motrice capabilă să ducă Republica Moldova în UE este societatea civilă.  
 
Dle Macovei, în rezultatul activităților desfășurate simțiți că lucrurile încep să se schimbe sau este nevoie de mai mult timp pentru a putea trage niște concluzii optimiste în ceea ce privește viziunile cetățenilor față de procesul de integrare europeană?
 
Ceea ce pot spune la moment cu certitudine este că după comunicarea pe care o avem în teritoriu observ un lucru îmbucurător și anume faptul că cetățenii încep să delimiteze conducerea Republicii Moldova de procesul de integrare europeană. Marea noastră problemă este că procesul propriu-zis de integrare europeană este asimilat cu oamenii care se declară pro-europeni, dar nu neapărat sunt. Noi am avut nenorocul să fim guvernați de oameni care s-au declarat deschis pro-europeni, au beneficiat de toate avantajele acestui proces, însă în realitate, au fost mai puțin pro-europeni. Ba mai mult, unii dintre ei au fost implicați în acțiuni care nu au nimic în comun cu valorile europene.
 
Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare și locale au demonstrat că oamenii nu sunt decepționați de cursul de integrare europeană, ci de conducătorii care afirmă că susțin acest parcurs. Acum, cetățenii înțeleg foarte bine că cei de la guvernare nu sunt neapărat europeni, chiar dacă se declară ca atare. Nu știm cât va mai dura această situație, pentru că cineva trebuie totuși să conducă țara, trebuie să existe Guvern, ministere și funcționari care să implementeze Acordul de Asociere. Noua guvernare se declară și mai europeană decât precedentele, asta însă rămâne de văzut în timp. Ceea ce vreau să spun este că observ anumite schimbări în mentalitatea oamenilor care sincer mă bucură. Nu știu în ce măsură această schimbare de mentalitate este caracteristică și altor localități în care noi nu am avut discuții cu cetățenii, dar sper că sunt îmbunătățiri la nivelul întregii țări.
 
Privind lucrurile dintr-o parte, se creează impresia că în ultimii ani societatea civilă a făcut mai multe la modul practic pentru a explica cetățenilor importanța integrării europene, decât au făcut-o autoritățile. Susțineți acest punct de vedere?
 
În sensul promovării procesului de integrare europeană este adevărat că societatea civilă a făcut multe. Însă și la nivel de Guvern a existat o Strategie de comunicare pe segmentul de promovare a integrării europene, au fost elaborate mesaje care trebuiau să ajungă la cetățeni, au fost strategii de comunicare care prevedeau demolarea miturilor despre UE, răspândite de partidele de stânga. Însă așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, lucrurile nu sunt realizate până la capăt. În opinia mea, campania privind beneficiile integrării în UE a fost una tardivă. Sunt absolut convins că aceasta trebuia să înceapă cu mult timp înaintea semnării Acordului de Asociere. Or, la noi a fost invers, campania a demarat abia după semnarea Acordului, când am început să le explicăm oamenilor ce am semnat de fapt. În opinia mea, a fost o mișcare nu tocmai inteligentă, pentru că respectiva campanie trebuia să înceapă câțiva ani mai devreme, astfel încât oamenii să înțeleagă mai bine ce se întâmplă. Sunt sigur că asta ar fi adus beneficii multiple atât la nivelul înțelegerii beneficiilor, cât și la nivelul încrederii populației față de ceea ce realizează guvernarea. Convingerea mea este că Acordul de Asociere este unul foarte bun, însă în momentul în care el este contestat, cei care fac acest lucru speculează faptul că s-a negociat netransparent.
 
Moldova și-a pus mari speranțe în procesul de integrare europeană, însă, cu regret, nu este în stare să profite de acest lucru pentru a dezvolta țara, iar societatea în mare parte învinuiește politicienii pro-europeni care s-au discreditat nu doar ei, dar și ideea de integrare europeană. În opinia Dvs. prin ce mijloace societatea ar putea pune la respect clasa politică?
 

Mijlocul universal pentru a pune la respect autoritățile care nu se țin de cuvânt este să nu-i votăm. Cu regret, noi nu ne putem permite acest lux, pentru că repercusiunile unei asemenea alegeri sau a acesui vot de blam pentru actualele autorități ar putea fi foarte grave pentru Moldova. De ce? Pentru că din păcate noi nu avem o alternativă serioasă la guvernare, fapt recunoscut de toți comentatorii și experții, indiferent de viziunile lor politice, de stânga sau de dreapta.
 
Ceea ce se poate face însă este să punem o presiune cât mai mare pe guvernare, astfel încât aceasta să știe că poate face nu ceea ce vrea, dar ceea ce și-a asumat. Nu vreau să generalizez, spunând că autoritățile s-au compromis, însă vorbesc de entitatea ca atare. Sunt convins că în Parlament, Guvern, ministere există oameni care sincer sunt adepții integrării europene și pe segmentul lor fac tot ceea ce pot în această direcție. Problema constă în faptul că nu există o sinergie a acestor eforturi, ceea ce duce la compromiterea ideii de integrare europeană. Această situație ne creează probleme pe toate segmentele și domeniile de reformă. De exemplu în justiție. Există oameni care își doresc reforme în justiție, dar există și oameni din justiție care se opun vehement acestui proces. În momentul în care se pune problema adoptării legii privind testarea integrității judecătorilor, breasla judecătorească își strânge rândurile în fața unui pericol comun, chiar dacă judecătorii au între ei propriile disensiuni și divergențe. Își pun în față tunurile, la figurat vorbind, astfel încât să respingă pericolul unei legi care poate să-i lovească foarte dur, având în vedere că mulți dintre ei se simt cu ”pufușor pe botișor”.
 
O situație similară se atestă și pe segmentul reformelor în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Reforma a demarat foarte bine, însă la scurt timp a început să bată pasul pe loc, iar în acest moment, în general, este stopată. Nu sunt sigur că odată cu desemnarea noului Guvern reformele vor continua la acest minister, chiar dacă la învestire toți au declarat că vin cu o altă abordare față de reforme. Eu nu văd care ar putea fi o altă abordare, în condițiile în care avem aceeași oameni, care anterior au promis abordări reformatoare, dar care au eșuat.   

Varianta integrală a intreviului o puteți citi accesând: http://infoeuropa.md/interviuri/societatea-civila-locomotiva-procesului-de-integrare-europeana/

Directorul Centrului Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova ”CONTACT”, Serghei Neicovcen, despre societatea civilă din Republica Moldova și rolul ei în promovarea integrării europene.

În orice stat democratic, o societate civilă activă, capabilă să mobilizeze oamenii pentru a face o schimbare spre bine, este o condiție obligatorie pentru o dezvoltare sănătoasă a societății. În Republica Moldova, deși avem multe organizații ale societății civile, activismul civic este extrem de redus. Serghei Neicovcen, directorul Centrului Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova ”CONTACT”, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, consideră că acest lucru se explică prin faptul că mai multe ONG-uri din Republica Moldova din start au fost create ca organizații care oferă în primul rând servicii comunitare. În rezultat, avem un șir de ONG-uri care prestează servicii, însă schimbarea la nivelul întregii societăți se lasă așteptată.

Dle Neicovcen, Centrul ”CONTACT” este cunoscut drept unul dintre cei mai activi susținători ai societăţii civile din Republica Moldova, prin oferirea serviciilor de informare şi consultanţă organizațiilor neguvernamentale. La cei 20 de ani de activitate pe care îi marchează în acest an Centrul ”CONTACT”, cum ați evalua activitatea acestuia?

Centrul ”CONTACT” a fost conceput din start drept o centru de resurse, care acordă servicii de informare, susținere și asistență organizațiilor societății civile din Moldova. Mă bucur că și după 20 de ani Centrul CONTACT nu și-a schimbat radical specificul de activitate, păstrându-și funcția de susținător al ONG-urilor din Republica Moldova și oferind un spectru larg de servicii, în special organizațiilor din teritoriu. Informația și asistența directă pe care o acordăm, manifestată prin instruiri, traninguri sau servicii de advocacy, este de mare valoare pentru ONG-uri.

În acești ani am reușit să creăm o rețea de centre ”CONTACT” - la sud și la nord, consolidându-ne astfel poziția. Centrele regionale create la Bălți și Cahul au fost dezvoltare de noi până în momentul în care acestea au devenit centre independente, oferind în prezent un șir variat de servicii. Centrul ”CONTACT” a încurajat și promovat numeroase organizații, care acum se dezvoltă de sine stătător, fără a mai avea nevoie de tutela noastră.

În concluzie, rămânem a fi un avocat al sectorului asociativ, susținând nu doar dezvoltarea fiecărui sector în parte, dar și promovând politici orientate spre dezvoltarea societății civile, în general.

Cum ați caracteriza în prezent societatea civilă din Republica Moldova?

Societatea civilă este foarte diferită de cea de acum 10 ani, fiind în permanentă schimbare. Mai mult, ea este foarte diversă și cu un nivel diferit de dezvoltare, așa cum sunt de fapt și țările – dezvoltate sau în curs de dezvoltare. ONG-urile dezvoltate sunt și cele mai vizibile, iar cu acestea avem relaţii specifice. Cu astfel de organizații de obicei stabilim parteneriate și activăm de la egal la egal. Este evident că nu poți oferi același tip de asistență pentru o organizație dezvoltată și pentru una care abia face primii pași. Respectiv, pentru fiecare ONG trebuie să avem o abordare individializată, care să răspundă necesităților de dezvoltare a acesteia. De fapt, organizațiile locale au cel mai mult nevoie de susținerea și îndrumarea noastră, ajutorul pe care îl acordăm constituind și un imbold pentru dezvoltarea lor. În linii generale, trebuie să recunosc faptul că nu este foarte dificil să lucrezi cu societatea civilă din Moldova. Aceasta este suficient de flexibilă, independentă și foarte ușor acceptă informația.

O societate democratică prespune existența unei societăți civile active. Pe cât de activă și bine pregătită este societatea civilă din Republica Moldova pentru a putea schimba lucrurile în țara noastră?

Societatea civilă din Republica Moldova este divizată în două segmente distincte. Circa 90% din tot spectrul de organizații ale societații civile din țara noastră au fost create din start pentru a oferi servicii comunitare, indiferent de ce gen – sociale, pentru tineri, bătrâni, servicii ecologice sau economice etc. Dacă punem pe cântar numărul organizațiilor care prestează servicii, atunci acestea cu mult prevalează celor care promovează politici publice. Deși în alte state de asemenea există egalitate între aceste două tipuri de organizații, totuși procentajul celor care prestează servicii nu este atât de mare ca în Moldova. Eu consider că avem prea puține organizații locale, regionale și naționale active în politici publice și advocacy, motiv pentru care nu reușim să schimbăm lucrurile în măsura în care ne dorim acest lucru.

Pentru a observa schimbări calitative este necesar să avem mai multe organizații care promovează politici publice și fac acțiuni de advocacy. Cu regret, realitatea arată că procentul organizațiilor create pentru a produce o schimbare, este mic.

Dacă analizăm care este misiunea majorității organiziațiilor societății civile din Moldova observăm că ele nu sunt pregătite să depășească bariera, care le-ar permite să devină organizații ce pot schimba lucrurile în Moldova. Respectiv, asta este marea noastră problemă. Pe de o parte avem foarte multe organizații, iar pe de altă parte activismul civic este extrem de scăzut. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că misiunea lor directă este de ajuta tinerii, bătrânii, copiii etc. Cel mai mult la ce ne putem aștepta de la aceste organizații este mobilizarea comunității pentru soluționarea unor probleme locale. Atât. Pentru alte tipuri de mobilizare aceste organizații nu au capacitatile şi motivarea necesară.

În majoritatea proiectelor realizate până acum, noi promovăm buna guvernare la nivel local și transparența autorităților locale. În rezultat, observăm că societatea civilă nu se percepe în calitate de factor al schimbării. Încercarea noastră de a consolida eforturile și capacitățile organizațiilor locale, astfel încât acestea să devină nu doar promotori ai serviciilor, dar și ai schimbării, nu întotdeauna este reușită. Este ca și cum ai încerca să schimbi un om, care după ce timp de 10 ani a făcut un lucru, acum îl înveți să facă altceva. Oamenii participă la seminarele noastre, însă până la urmă observăm că le vine foarte greu să-și schimbe viziunile. Sunt foarte puține organizații care conștientizează că rolul lor nu este doar de a presta servicii, dar de a fi și un actor al schimbării.

Această situație este generată și de faptul că reprezentanții organizațiilor din teritoriu nu de fiecare dată doresc sau au curajul să fie antagoniștii autorităților. Însă acțiunile de lobby şi advocacy nu înseamnă nicidecum că ești de cealaltă parte a baricadei, ci doar că încerci să promovezi schimbarea și să ajuți comunitățile să realizeze politici în interesul cetățeanului.

Centrul ”CONTACT” a inițiat o campanie de informare şi sensibilizare a publicului din regiunile nord şi centru despre impactul şi beneficiile integrării europene a Republicii Moldova. La ce etapă este campania și cum ați evalua reușita acesteia?

Campania noastră de informare împlinește în curând un an de zile, timp în care am organizat o serie de acțiuni de promovare a valorilor europene în mai multe localități din țară. Acum suntem la etapa de desfășurare a dezbaterilor în 10 centre raionale, pregătind și 10 expoziții itinerante despre beneficiile integrării europene.

Cu toate acestea, trebuie să constat că încercările noastre, dar și ale altor organizații de a promova integrarea europeană, nu au efectul scontat. Există foarte mulți factori care nu permit ca eforturile noastre să schimbe esențial lucrurile. Datele diferitor barometre de opinie arată că numărul cetățenilor care susțin direcția europeană de dezvoltare a Republicii Moldova, încă este în scădere. Problema este că noi încercăm să promovăm UE ca un proiect de integrare deja realizat. Explicăm cetățenilor care sunt condițiile de trai din UE, le arătăm cât de bine se trăiește acolo etc. Da, acesta este un mesaj puternic, însă oamenii au o altă percepție. Ei nu au nimic împotriva UE și într-adevăr conștientizează că acolo este mai bine, însă ei nu văd clar acest drum care duce spre o viață mai bună.

Pentru ei acest drum este unul foarte ambiguu, pe care-l văd doar până la orizont. Mai departe nu văd nimic și nu-i ajută niciun indicator, nicio hartă și nici cel mai performant GPS. Cu alte cuvinte, oamenii nu înțeleg, unde merg. În aceste condiții este extrem de dificil să ai un dialog eficient cu oamenii, pentru că ei nu asociază direct confortul care există în UE cu procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Diferența este una foare mare. Putem să vorbim la infinit că în Europa este foarte bine, dar oamenii vor să trăiască acum, fiind interesați de felul cum pot fi rezolvate problemele lor în prezent și nu în viitor.

De aceea este foarte important pentru noi acum nu atât promovarea valorilor și principiilor europene, ci promovarea modelul european de dezvoltare a Republicii Moldova prin prizma Acordului de Asociere cu UE, ca fiind cel mai promițător pentru viitorul țării noastre.

Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societății civile ”Pentru Europa”.

 Victor Cotruța, directorul Centrului Regional de Mediu (REC Moldova) despre situația ecologică din Republica Moldova și importanța instruirii populației în domeniul protejării mediului, condiție esențială pentru a ne apropia de standardele europene.

 

Problemele de mediu nu au fost și nu sunt considerate o prioritate, nici pentru autorități, nici pentru cetățeni. Probabil din acest considerent Republica Moldova a degradat enorm la acest capitol, iar luminița de la capătul tunelului pare să nu se vadă prea degrabă. Deși în ultimii ani, cu ajutorul donatorilor externi au fost întreprinși anumiți pași în vederea îmbunătățirii mediului, totuși până la o soluționare definitivă a acestora mai este un drum lung. Victor Cotruța, directorul REC Moldova, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, se arată convins că în paralel cu realizarea unor proiecte de mediu, se impune necesitatea desfășurării unor campanii intense de informare a populației cu privire la importanța protejării mediului. Mai mult, este necesară introducerea în curricula școlară a obiectului Educația ecologică, pentru a educa tânără generație să respecte regulile de protecție a mediului. Doar astfel, Moldova se va putea apropia treptat de standardele europene și evita ca lucrurile să degradeze în continuare.
 
Dle Cotruța, REC Moldova a fost instituit cu scopul de a acorda asistență organizațiilor neguvernamentale, în efortul lor de a soluționa problemele de mediu din Republica Moldova. Care rămân a fi cele mai grave probleme de mediu cu care se confruntă țara noastră?
 
De la independența Republicii Moldova până în prezent, atât autoritățile, cât și societatea civilă, menționează trei probleme extrem de importante care necesită o soluționare rapidă. Acestea se referă la cantitatea și calitatea apei, stocarea și colectarea deșeurilor menajere și protejarea biodiversității. Cu regret, timp de două decenii nu am fost în stare să progresăm la nici unul din aceste capitole. Este adevărat că în ultimii ani cu susținerea donatorilor străini, au fost întreprinși unii pași în soluționarea primelor două probleme – a apei și a deșeurilor. Există o serie de proiecte finanțate de UE, SUA prin intermediul Fondului Global de Mediu și Programului ”Compact”, dar și de donatorii bilaterali precum Cehia, Suedia, Danemarca, Germania, cu ajutorul cărora încet-încet se schimbă lucrurile, fiind construite o serie de apeducte. În același timp, constatăm că aceste apeducte nu sunt construite în paralel cu sistemele de canalizare, fapt care provoacă o serie de probleme de mediu. În prezent, o mulțime de proiecte sunt finanțare sau co-finanțate din Fondul Ecologic Național, în condițiile în care în statutul fondului, proiectele de aprovizionare cu apă nici nu sunt eligibile pentru a fi finanțate. De fapt, nu aprovizionarea cu apă este o problemă de mediu, ci canalizarea și epurarea apelor. Sperăm că pe viitor aceste proiecte de aprovizionare cu apă vor fi realizate în paralel cu sistemele de canalizare și construcția stațiilor de epurare.
 
În ceea ce privește problema deșeurilor în ultimii ani au fost făcute investiții serioase pentru a o rezolva, cu toate acestea ea persistă. Cu părere de rău, în Moldova singura soluție pentru deșeuri este stocarea lor la gropile de gunoi. Practic, reciclare și reutilizare nu există, cu unele mici excepții, având în vedere că în câteva localități a demarat procesul de colectare separată a deșeurilor solide. La acest capitol Chișinăul se află într-o situație extrem de gravă. Odată cu închiderea gropii de la Țânțăreni, deșeurile sunt stocate la periferia orașului, fără a exista o analiză preliminară a factorilor de risc. Trebuie să recunoaștem că primăria închide ochii la problemele ecologice din Chișinău. Însă partea proastă a lucrurilor este că nu au fost identificate soluții, deși subiectul este discutat intens în ultimii ani. A fost abordată chestiunea construcției unei uzine de ardere a deșeurilor, însă iarăși, fără rezultat. Rezolvarea problemei trebuie găsită cât mai urgent, dacă nu dorim ca Chișinăul să devină în scurt timp o groapă de gunoi.
 
Trebuie să recunoaștem că un rol important în protecția mediului le revine cetățenilor. În opinia Dvs., cum am putea determina oamenii să protejeze mediul înconjurător și să conștientizeze că de fiecare dintre noi depinde felul cum arată mediul în care trăim?
 
Despre acest aspect discutăm tot de ani de zile, iar rezultatele sunt minore. Prin programele de granturi  pe care le-am avut în ultimii 15 ani pentru societatea civilă, REC Moldova a susținut educația și informarea cetățenilor privind problemele de mediu. Aceste două aspecte trebuie promovate în permanență, pentru că doar ele pot duce la schimbarea mentalității populației ce ține de protecția mediului. Cu părere de rău, percepția populației este că mediului nu merită să-i fie acordată atenție. Atunci când plecând peste hotare nu ne permitem să aruncăn gunoiul în stradă, iar revenind acasă facem acest lucru, vorbim până la urmă de o chestiune de mentalitate.
 
Implementând din 2005 la Fălești proiecte în domeniul colectării separate a deșeurilor menajere solide am văzut că lucrurile pot fi schimbate. După 10 ani avem mahalale în Fălești și sate în raion, unde colectarea separată a deșeurilor a atins cota de 50-70%. În restul localităților, rata de colectare este mai mică deși există infrastructura necesară. Pentru a determina populația să colecteze separat deșeurile, ea trebuie convinsă de faptul că ceea ce se colectează separat într-adevăr se reciclează. Cred că raionul Fălești a devenit un exemplu în acest sens pentru întreaga țară. Cu susținerea donatorilor străini aici a fost instalată o linie de separare a deșeurilor și creată toată infrastructura necesară pentru compostarea deșeurilor organice. Acum, agricultorii cumpără aceste îngrășăminte naturale, pentru că au înțeles că ele sunt mult mai bune decât chimicalele.
 
Prin urmare, pentru a determina populația să aibă o altă abordare față de deșeuri este nevoie de campanii intense de informare privind importanța protejării mediului. Tot ce s-a făcut până acum în acest sens a fost epizodic, respectiv, din acest motiv nici rezultatele nu sunt vizibile. Timp de 40 de ani populației de la sate i s-a spus că deșeurile organice trebuie aruncate, pentru că există chimicale pentru creșterea productivității în agricultură, prin urmare, populația s-a dezvățat să mai perceapă deșeurile organice drept un îngrășământ natural extrem de valoros.

Varianta integrală a interviului o puteti citi accesind: http://infoeuropa.md/interviuri/schimband-mentalitatea-vom-solutiona-problemele-de-mediu