Interviuri

Seria: Împreună putem schimba viitorul

 

Corupția ține încorsetată Republica Moldova de ani de zile. În pofida retoricii optimiste a autorităților, dar și a eforturilor venite din partea comunității europene, Moldova nu reușește nicidecum să avanseze pe această direcție, pentru a putea vorbi despre corupție ca despre un fenomen care se diminuează, dar nu despre unul care ia amploare. Directorul Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, se arată convinsă că singura șansă pentru a lupta eficient cu corupția este continuarea consecventă a parcursului european al Republicii Moldova, pentru care UE depune nu doar efort, dar și alocă importante resurse financiare. ”UE este interesată ca cei cărora le deschide ușa, să intre cu mâinile curate”, spune Lilia Carasciuc.
|
Dnă Carasciuc, combaterea corupţiei este unul dintre motivele de bază, pentru care Moldova nu reuşeşte să avanseze în drumul său spre integrare europeană. De ce nu putem găsi ac de cojoc acestui flagel?
 
Trebuie să recunoaștem că în ultimii ani la nivel teoretic, inclusiv la capitolul mecanisme de implementare, în Moldova au fost realizate foarte multe acțiuni bune, menite să combată corupția. Pot spune cu certitudine că la numeroase capitole, țara noastră a fost într-adevăr o istorie de succes, fiind implementate un șir de măsuri pentru a asigura transparența și a transpune în practică anumite politici și directive europene în domeniul combaterii corupției. Pe de altă, parte doar câteva scandaluri de amploare au redus la zero toate aceste eforturi, iar în consecință imaginea ţării a fost deteriorată într-atât, încât acum în domeniul anticorupţie Moldova arată mai prost decât ţări precum Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, deși anterior devansam aceste state la multe capitole.
 
Una din problemele care a permis ca scandalurile să aibă loc au fost lacunele din legislație. În același timp, trebuie să înțelegem că legi perfecte nu există. Mai mult decât atât, în ceea ce privește slăbiciunile sistemului bancar nu o singură dată s-a menționat că această problemă există nu doar în Moldova, dar şi în alte state. Schemele mari de spălare de bani trec practic prin toate ţările CSI şi se finalizează în UE. De aceea, lacune care ar fi speculate au existat şi vor exista mult timp de acum încolo. Cel mai grav este faptul că în rezultatul tranzacțiilor dubioase din cadrul sistemului bancar moldovenesc, guvernarea nu a luat o atitudine corespunzătoare, ceea ce evident a trezit numeroase suspiciuni.
 
Lipsa de atitudine vorbește despre faptul că autoritățile sunt implicate în toate aceste scheme, iar unii dintre funcționari sunt interesați să mențină această stare de lucruri. Partidele de la guvernare afirmă într-una că nu pot interveni în procesul de investigație și lasă organele de drept să-și facă meseria. În același timp, societatea nu vede o reacție promptă din partea organelor de drept pentru investigarea tuturor cazurilor de corupție. Transparency International a solicitat nu o singură dată ca tranzacțiile dubioase din cadrul sistemului bancar – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank să fie investigate de companii străine cu reputație, care nu au conflicte de interese.
 
Pentru prima etapă a investigației a fost selectată compania Kroll, care a efectuat un audit, iar pentru a doua etapă se impune organizarea unui nou concurs, în rezultatul căruia să fie selectată o altă companie care va realiza investigaţia propriu-zisă. În presă s-a speculat foarte mult faptul că auditul efectuat de compania Kroll a costat scump, iar banii nu s-au meritat. Eu consider că lucrurile nu stau tocmai așa. Documentul prezentat de Kroll poate fi pus pe masa judecătorilor. Aceasta este o companie cu reputaţie, care dispune de expertiză şi nu are conflict de interese, nu este părtinitoare sau partajată politic, prin urmare, concluziile ei sunt cât se poate de veridice. Ceea ce cerem acum este să se purceadă cât mai urgent la cea de-a doua etapă. Guvernanții noștri afirmă că organele de drept se ocupă de investigația acestui caz și lasă să se înțeleagă că nu este necesară implicarea unei companii străine. În opinia mea însă, organele de drept din RM au foarte puțină credibilitate, sunt politizate la maximum și fac investigaţii selective, care depind de interesele unor oligarhi sau partide politice. Prin urmare, nu putem avea încredere în rezultatele investigațiilor efectuate de instituțiile de drept din Republica Moldova.
 
Care ar fi câteva acţiuni importante pe care autorităţile ar trebui să le întreprindă de urgenţă pentru a discuta despre fenomenul corupţiei nu despre unul care ia amploare, dar care se diminuează?
 
Evident, se impune urgentarea reformei justiției, preponderent realizarea reformei sistemului procuraturii generale. Eu îmi doresc ca procurorul general să fie ales pe criterii de profesionalism, în mod transparent. Doar atunci vom avea încredere în acţiunile acestuia.
 
De asemenea, atragem atenție asupra faptului că se impune de urgență continuarea investigațiilor la cele trei bănci de către o companie străină credibilă care va investiga cazul în mod transparent. Aceasta este singura șansă de a reda încrederea cetățenilor în sistemul bancar al Republicii Moldova.

Varianta integrală a interviului poate fi citită accesând: http://infoeuropa.md/interviuri/cetatenii-ar-sustine-foarte-mult-parcursul-european-daca-nu-ar-exista-atatea-scandaluri-de-coruptie