Spre o nouă politică de apărare și securitate a Republicii Moldova
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundația Soros Moldova, a organizat, miercuri, 23 iunie 2021, evenimentul public online: „Revizuirea politicii de apărare și securitate a Republicii Moldova”.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate constatările Notei Analitice, elaborate de Viorel Cibotaru, Director Executiv al Institutului European de Studii Politice din Moldova (IESPM) și Nicu Popescu, Directorul programului Europa Lărgită în cadrul oficiului de la Paris a Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), care analizează principalele probleme și măsuri prioritare privind necesitatea efectuării unei analize strategice a sectorului de securitate națională, reformarea Armatei Naționale și a Serviciului de Securitate și Informații, elaborarea unui set de legi și strategii sectoriale pentru o politică integrată de apărare, securitate și politică externă a Republicii Moldova pe termen scurt, mediu și lung.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Petru Culeac, Director Executiv, Fundația Soros Moldova: „Amenințările la adresa securității unui stat modern sunt diverse. Recentele crize din regiune sau din lume vin să ne amintească încă odată acest lucru. Nota analitică elaborată de IPRE pune în evidență acest fapt și atrage atenția că politica de securitate și apărare a Republicii Moldova nu trebuie să se preocupe doar de existența unui conflict înghețat sau a contingentului militar străin de pe teritoriul statului, chiar dacă acestea sunt domenii prioritare. Politica de securitate trebuie să se preocupe și de un spectru mult mai larg de probleme. Îmi pare foarte important faptul că autorii atrag atenția asupra necesității unei abordări integrate în vederea unei revizuiri a sectorului de securitate, pentru a fi mai adaptată realităților moderne, pentru a fi mai capabilă să răspundă la multitudinea de riscuri de tip nou, cum ar fi atacurile cibernetice sau războaiele hibride. Mă tem că realizarea acestui deziderat în practică este un pic mai dificilă și reprezintă o provocare masivă pentru autoritățile statului, mai ales dacă ținem cont că R. Moldova a avut permanent un deficit de securitate. Statul nu a avut întotdeauna o viziune foarte clară sau suficiente capacități, resurse și voință politică să răspundă adecvat acestor provocări. În acest context, este important apelul autorilor ca reforma de securitate să fie realizată cu participarea cât mai largă a tuturor actorilor pro-reformă și a autorităților competente”.
Ana Revenco, Secretar al Consiliului Suprem de Securitate, Președinția Republicii Moldova: „Vreau să cred că bunăstarea cetățenilor este direct condiționată de nivelul de securitate pe care un stat poate și îl livrează cetățenilor. Pe de altă parte, determinarea statului, a instituțiilor, ca sectorul de securitate să lucreze eficient, concomitent asigurând libertățile civile, este o sarcină ambițioasă. Imperativul pe care se dorește în a fi prezentat în documentul IPRE este de a sublinia, în primul rând, nevoia reformei sistem de securitate. La fel de important este subliniat contribuția pe care o poate aduce societatea civilă asupra unei noi etape în revizuirea politicii de securitate. Propunerile de reforme sunt necesare, inclusiv pentru a permite președintelui R. Moldova să își îndeplinească cu siguranță în mod eficient misiunea și sarcina în domeniu, astfel asigurând un proces bun de luare a deciziilor strategice. Totodată, observ o serie de lacune de ordin legislativ, care împiedică eficientizarea instituțiilor de securitate și corespunzător, reclamă necesitate perfecționării acestui mecanism de control. În Republica Moldova au fost făcuți pași importanți în domeniul forțelor armate, în special datorită parteneriatelor externe, iar procesul de transformare sistemică din sectorul de securitate și de perfecționare a mecanismelor de control democratice. De aceea, este necesar să vorbim despre generația a doua de reforme a sistemului de securitate, concentrate pe abordarea integrată și complexă a dezvoltării acestui sistem”.
Viorel Cibotaru, Director Executiv, al Institutului European de Studii Politice din Moldova (IESPM): „Unul dintre scopurile elaborării anume a acestui tip de notă analitică este mobilizarea comunității experților, a tuturor celor care au atribuții în domeniu pentru o calibrare a mesajului, pentru o trecere în revistă atât a problemelor, cât și a stării de implementare sau de găsire a unor soluții pentru acestea. Este important procesul în care să fie integrate toate forțele din societatea noastră, atât funcționarii publici care se află în poziții, experții din cadrul instituțiilor publice și de stat, experții din societatea civilă, dar și societatea în întregime, pentru că oricât nu ar părea straniu, dar continuă să persiste niște modele de gândire și abordare care trebuie explicate, uneori respinse, cum ar fi de exemplu faptul că Republica Moldova nu ar avea nevoie de armată pentru că nu avem cu cine să luptăm. Ideea este ca permanent să venim în spațiul public atât cu exemple simple, care să fie pe înțelesul cetățeanului, pentru că aceasta este o necesitate stringentă de a discuta cu cetățeanul într-un mod în care el poate înțelege niște lucruri complicate, și totodată să menținem nivelul cât mai sus pentru a vedea lucrurile într-un mod integrat în ceea ce privește coeziunea între politica externă, politica de securitate și apărare cu interesele fundamentale ale Republicii Moldova. Toate sunt generate de o cvasi-necesitate de a da un imbold statului prin curățarea institutelor care sunt compromise dublu, atât prin nivelul exacerbat de corupție care a dus și la cazuri de trădare de patrie. Lucrul acesta necesită poate niște reforme mai dure, mai hotărâte, mai energice, și mai rapide. Un stat mic ca Republica Moldova trebuie să fie suficient de inteligent și hotărât să își ajusteze planurile și capabilitățile sale jocurilor geo-politice și geo-strategice în măsura în care să beneficieze la maximum pentru cetățenii săi”.
Iulian Chifu, Președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor si Early Warning, București: „Politica externă, de securitate și apărare este un element fundamental european și probabil viitoarea strategie națională de securitate va trebui să menționeze acest lucru pentru că este vorba despre instrumentar divers pentru atingerea acelorași obiective. Într-adevăr, armata este absolut obligatorie și probabil că și la nivelul strategiei de securitate națională, în mod specific la dimensiunea documentelor militare, va trebui menționat foarte clar care sunt obiectivele de la apărarea teritoriului până la participarea, sprijinirea celorlalte instituții pentru urgențe civile, apărarea cibernetică, război informațional, operațiuni psihologice. De principiu, aș opta mai degrabă pentru o analiză strategică integrată decât pentru o revizuire. Deoarece că la nivelul revistei nu am avea foarte multe de revizuit pentru că am au existat anterior mai multe evaluări, dar nu am fost o analiza sau o evaluare deplină. Iar documentele anterioare, suntem familiari cu ele, nu au avut o transpunere în activități explicite.”
Iulian Fota, Director al Institutului Diplomatic Român: „Problema numărul unu a Republicii Moldova la 30 de ani de la independență este forța sau puterea statului Republica Moldova. Eu cred că în momentul ăsta dacă vă propuneți reforma de securitate națională, vă grăbiți și săriți o etapă importantă deoarece ca să reformezi un sistem, trebuie să îl ai. Este obligatoriu, și în democrație, ca într-un sistem de securitate națională comanda să fie unică. Nu poate fi pus în discuție principiul unității de comandă când vine vorba de securitate națională. Iar eu, după 30 de ani de existență și funcționare a statului Republicii Moldova, încă nu înțeleg unde e comanda unică când e vorba de securitate națională în Moldova. Al doilea aspect ține de explicarea a ceea ce înțelegeți voi prin „securitate națională”, mai ales că atunci când vine vorba de Republica Moldova cuvântul „național” o să vă încurce enorm. Când e vorba de guvernarea unei țări, guvernarea civică poate fi suverană și poate foarte bine fi utilizată în guvernarea unei țări. Strategia de securitate niciodată nu trebuie confundată cu programul de guvernare. Ea trebuie să se focalizeze pe cele mai grave pericole sau amenințări pe care o țară trebuie să le înfrunte. Daca astea nu sunt clare și nu sunt precizate, atunci discuția despre reformarea sistemului este superficială”.
Pentru mai multe detalii, puteți consulta nota analitică în limba română aici, în limba engleză aici. Totodată, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și Rlive.md aici.
Această Notă Analitică a fost elaborată în cadrul proiectului „Poduri de Legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu susținerea Fundației Soros Moldova. Viziunile exprimate în cadrul acestei publicații aparțin autorilor.
