Care sunt prioritățile imediate ale politicii externe a Republicii Moldova?
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.Eu și cu suportul oferit de Fundaţia Hanns Seidel, a organizat vineri, 18 decembrie 2020, cea de a 12-ea videoconferință #EUDebatesCafe în regim on-line, dedicatăprincipalelor acțiuni la nivel național pentru a stabili direcțiile prioritare ale politicii externe a Republicii Moldova pentru următorii patru ani.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director Executiv IPRE, au discutat necesitatea unei eventuale noi concepții a politicii externe, importanța sincronizării eforturilor diplomației moldovenești cu viziunea Președintei Republicii Moldova pentru a asigura mai multă consecvență și previzibilitate a politicii externe, precum și care ar putea fi principalele priorități imediate ale politicii externe în relațiile țării, în particular, cu Ucraina și România, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Federația Rusă.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Andrei Popov, Ambasador cu misiuni speciale, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova: „În Republica Moldova pe dimensiunea politicii externe s-a stabilit pe anumite subiecte de decenii un larg consens în societate și o poziție instrucțională destul de fermă pe care Ministerul de Externe o promovează și aproape fără excepții acestea se regăsesc și în programele de guvernare. Altceva este atunci când vorbim dacă este voință politică de a promova aceste obiective. Astfel, aș vrea să spun, că din perspectiva Ministerului de Externe, care este o instituție guvernamentală, unul din importantele criterii care asigură eficiența și credibilitatea demersului de realizare a politicii externe ține de existența unei stabilități de politică internă. Deseori în dialog cu partenerii externi, diplomații, promovează mesaje și construiesc credibilitate, iar acest dialog se construiește ani de zile, ceea ce poate fi șters peste noapte. Un alt criteriu este că doar atunci când expertiza și instrumentarul pe care noi îl avem aici poate fi valorificat plenar când există o relație de sinergie între celelalte două poluri al triunghiului Președinție, Parlament și Ministerul de Externe. În condițiile în care există o relație clară că în coordonare sunt promovate interesele naționale și R. Moldova vorbește pe plan extern cu voce unică, atunci nou ne este ușor. Iar, atunci când apar divergențe este foarte greu să asiguri continuitatea politicii externe”.
Nicu Popescu, Director al Programului Europa Lărgită, ECFR, Paris: „În aceste săptămâni asistăm într-adevăr la un moment istoric. Pe de o parte, niciodată în istoria Republicii Moldova nu am avut patru ani consecutivi, în care relațiile noastre externe s-au aflat într-o stare de criză profundă pe atâtea direcții ale politicii externe. Cunoaștem că și sub Vlad Plahotniuc, politica noastră externă împingea țara în relații proaste cu foarte mulți parteneri ai țării, și în special în ultimul an, această criză s-a agravat și nu am avut măcar un singur partener care ar fi acordat sprijin Republicii Moldova. Avem o situație, când trebuie să depășim patru ani de dezastru profund în politica externă, iar soluția pentru acest proces sunt reformele interne. Astfel, pasul întâi în politica externă sunt reformele pe interior, pentru că fără aceste reforme nu putem beneficia pe deplin de relația cu UE și SUA. Nu putem dezvolta acea relație și nici nu putem avea un parteneriat stabil și calm nici cu state ca Federația Rusă sau Ucraina, dacă R. Moldova continuă această dezinstituționalizare a capacității statului de a implementa cele mai importante funcții în politica internă. Trebuie să constatăm cu tristețe că această tentativă de a aprofunda și continua dezastrul în care s-a aflat politica externă a țării din ultimii ani, continuă, inclusiv prin ceea ce am numit eu inclusiv anterior, un atac raider asupra unor instituții de stat din partea fostului președinte, inclusiv a serviciului diplomatic”.
Cristina Gherasimov, Cercetătoare, DGAP, Berlin: „Problema numărul unu în politica externă a Republicii Moldova este că suntem izolați internațional de realitățile zilei curente. Este important să ne conectăm ca subiect al relațiilor internaționale la realitățile contextului regional și european, cel puțin să începem a acționa ca subiect al relațiilor internaționale, și anume, să stabilim clar interesele naționale, chiar dacă ele par a fi destul de clare în contextul regional și geopolitic în care ne aflăm. Nu am auzit de demult discuții pe direcții și obiective concrete ale politicii externe moldovenești, precum și planul de acțiuni pentru a le atinge. În pofida faptului că avem acest plan de acțiuni bine punctate, ca să putem atinge scopurile propuse, e nevoie de voință politică și de sincronizarea eforturilor Guvernului cu ale Președintelui. Președinția dnei Sandu este o oportunitate excelentă pentru Republica Moldova, pentru a atinge noi eșaloane, dacă această sincronizare va avea loc. Situația actuală semnalează, însă, că acest lucru nu va fi ușor de realizat, cel puțin până la următoarele alegeri anticipate, pentru că nu există voință politică. Indiferent dacă vom avea sau nu alegeri anticipate, și indiferent de noua configurație din parlament după alegeri, un lucru este clar – există oportunități imediate pe care le putem utiliza în favoarea intereselor noastre sau putem alege din nou să le ratăm”.
Radu Magdin, Director, Smartlink Communications, București: „România este încântată de alegerea Maiei Sandu ca președinte. România este conștientă de faptul că există un cadru constituțional la Chișinău, iar în acest cadru, președintele are anumite atribuții, Parlamentul și Guvernul – alte atribuții. Dincolo de această briză de aer proaspăt, alegerea unui nou președinte clar asumat, pro-european, cu un semn valoric foarte puternic, va influența categoric și viitoarea majoritate parlamentară, din care va rezulta un guvern pro-european, care să facă o echipă bună cu Maia Sandu în implementarea reformelor necesare pentru Republica Moldova. Asistența, care va veni între timp, va fi pe partea medicală. Va exista o vizită a președintelui Klaus Iohannis, iar așteptările trebuie să fie prioritare în zona aceasta de ajutor concret de sănătate. Orice altă discuție mai elaborată cu privire la planuri guvernamentale, alt gen de ajutor, cred că va avea loc după o consolidare a majorității favorabile sau care să poată lucra cu președintele. Sprijinul cel mai bun are loc în context de încredere. La 30 de ani de independență, Moldova nu mai este un copil. Este o epocă nouă pentru Moldova, în sensul cel mai bun. Aveți șansa unui clean start. Contextul regional în complexitatea sa în cadrul Parteneriatului Estic, de asemenea, vă favorizează odată ce Moldova stabilește noua majoritate parlamentară și guvernamentală”.
Leo Litra, Cercetător senior, Centrul Noua Europă, Kiev: „Recent am avut o discuție cu Ministerul de Externe al Ucrainei despre prioritățile pentru anul viitor ale Ucrainei în politica externă, și din păcate, Republica Moldova nu a răsunat în această discuție. Cred că lipsa discuției despre Moldova în această dezbatere a fost cumva compensată de vizita ministrului ucrainean la Chișinău, care a fost posibilă datorită alegerii noului Președinte, Maia Sandu. Cred că pentru partenerii ucraineni este un semn foarte bun, dar aș vrea să fiu precaut, cu aceste declarații, pentru că semne bune nu înseamnă neapărat rezultate bune. Agenda Ucraina – R. Moldova este una încărcată, posibil mai încărcată decât cea cu Federația Rusă. Am avut la Chișinău mai multe guvernări, care au fost prietenoase cu Ucraina, nu mă refer la ultimii patru ani și mandatul dlui Dodon, dar lucrurile nu s-au schimbat. Este adevărat că există o încredere mai mare și dorință de a rezolva anumite probleme, dar principiul care a existat până în acest moment, în relațiile dintre Ucraina și Moldova este că totul trebuie agreat la „pachet”. Iată că această metodă nu funcționează și problemele nu pot fi rezolvate foarte ușor. Sper că vizita dnei Sandu la Kiev va fi una productivă, unde va începe soluționarea anumitor întrebări. Trebuie să ne amintim că am avut un început bun în 2019, când Maia Sandu a vizitat Ucraina împreună cu Nicu Popescu. Atunci am putut vedea că există o simpatie reciprocă între Zelensky și Sandu. S-a văzut că atât pentru Maia Sandu, cât și pentru Zelensky, una din priorități este combaterea contrabandei, în special în perimetrul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Deschiderea pe întreg hotarul a acelor puncte comune este foarte importantă”.
Victor Chirilă, Director Executiv, APE, Chișinău: „Alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte, dar și deschiderea manifestată pentru ea de către Kiev și București, Bruxelles, Paris, Berlin, este o oportunitate mare pentru Moldova, pentru a relansa politica externă, dar și agenda europeană. Cu regret, tot ce s-a întâmplat în ultimele zile la Chișinău, recentele decizii adoptate în Parlament, decizii luate de acest „triumvirat al oligarhilor, hoților și oportuniștilor” compus din Dodon, Șor și Plahotniuc, adâncesc și mai mult răul făcut până acum în politica externă și agenda de integrare europeană. Mai mult, relațiile noastre cu SUA, UE, FMI, cu România, toate au ajuns în impas din cauza acestor legi. Fără depășirea acestor probleme create de aceste legi va fi imposibil să relansăm agendele noastre de cooperare cu acești actori. Pentru a fi eficientă în politica externă, Maia Sandu are nevoie de sprijinul Guvernului, Parlamentului, însă ambele instituții sunt ostile la această etapă. Fără informațiile furnizate de Ministerul de Externe a pune în practică tot ce va agrea sau stabili Maia Sandu cu partenerii noștri de la Kiev sau București, sau capitalele europene, va fi practic imposibil. Cred că următoarele șase luni sunt decisive pentru Moldova și politica externă. Ceea de ce avem nevoie la moment sunt alegerile anticipate, formarea unei alianțe de guvernare care ar susține agenda europeană, reforma profundă a serviciului diplomatic și a Ministerului Afacerilor Externe”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
