(video) Diaspora nu este paralelă
Diaspora este unul dintre cele mai pronunțate cuvinte de către cetățenii Republicii Moldova în ultimii ani. Participarea masivă a diasporei la ultimele alegeri sugerează că autoritățile publice vor trebui să intensifice programele naționale dedicate diasporei și să consolideze dialogul cu componenta civică a diasporei.
Aceasta este una din concluziile principale ale ale videoului informativ elaborat în baza notei analitice semnate de Dumitru Vicol, analist financiar și expert asociat IPRE și Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).
Vezi video aici.
Potrivit autorilor, la nivel instituțional, statul Republicii Moldova ar avea mecanismele necesare pentru a consolida relația cu diaspora și oferi sprijin celor care doresc să se întoarcă sau să se implice mai activ. Cu toate acestea, lipsa unei finanțări suficiente, în paralel cu capacitatea modestă de punere în aplicare, face ca aceste mecanisme să fie mai puțin vizibile și eficiente pentru cetățenii din străinătate.
Pentru a valorifica potențialul existent pedimensiunea dialogului cu diaspora, autorii videoului vin cu următoarele recomandări:
1) Consolidarea Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD) în procesul de implementare a programelor și coordonarea strategiei de migrație, prin oferirea unui statut reformat, cu un număr de angajați suplimentat pornind de la analiza internă a provocărilor și oportunităților existente. În același timp, BRD ar putea deveni un coordonator interinstituțional, prin coordonarea activității secretarilor de stat, demnitarilor din alte ministere și agenții, împuterniciți conform fișei postului cu funcția de elaborare a politicilor și furnizarea de servicii pentru diaspora.
2) Dezvoltarea celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii și al fondurilor private de pensii. Începând cu 1 aprilie, doar 962 de persoane beneficiau de pensii care sunt transferate din străinătate, comparativ cu 779 în anul precedent, unde jumătate dintre ele reprezintă pensii în baza acordurilor cu România și Germania. Cu toate acestea, fondurile private de pensii ar putea stimula într-o oarecare măsură înregistrarea cetățenilor moldoveni în sistemul de asigurări sociale de stat.
3) Resuscitarea grupurilor de excelență ale diasporei și mecanismul de colaborare între instituțiile guvernamentale și experți cu înaltă calificare pentru implementarea obiectivelor strategice ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030.
4) Extinderea programelor PARE 1 + 3 și DAR 1 + 3, dar și consolidarea parteneriatului cu autoritățile publice locale.
5) Atragerea economiilor moldovenilor stabiliți în străinătate în dezvoltarea internă a Republicii Moldova prin vânzarea de titluri de stat către diaspora și îmbunătățirea legii privind finanțarea colectivă, prin posibilitatea de a cumpăra acțiuni la startup-uri din Republica Moldova.
6) Stimularea cooperării dintre Inspectoratul Poliției de Frontieră, Agenția Serviciilor Publice și autoritățile publice locale pentru estimarea numărului de migranți. În plus, este necesar să se dezvolte mecanisme pentru a motiva cetățenii să își actualizeze datele privind reședința acestora.
Pentru mai multe detalii, puteți consulta nota analitică în limba română aici.
Acest material video a fost elaborat în cadrul proiectului „Poduri de Legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu susținerea oferită de Fundația Soros Moldova. Opiniile exprimate în acest video aparțin autorilor.
