Pedepsele pentru crimele financiare trebuie înăsprite, nu ”decriminalizate”. Declarație CPR Moldova

Pedepsele pentru crimele financiare trebuie înăsprite, nu ”decriminalizate”.

Promovarea proiectului de lege privind decriminalizarea unor infracțiuni de ordin economic în contextul actual, când nivelul de încredere al populației în instituțiile statului este foarte redus, iar recuperarea activelor delapidate și tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovați de furtul bancar stagnează de trei ani, este mai mult decât suspectă.

Dată fiind recenta experiență a Republicii Moldova, logică ar fi fost înăsprirea pedepselor pentru crimele financiare, or suntem martorii unor inițiative cu scopuri diametral opuse^[1].

Societatea este mult mai conștientă de faptul că fenomenul corupției este principalul impediment în calea dezvoltării democratice a țării și a protejării drepturilor cetățenilor săi. Autoritățile trebuie să reflecte acest lucru în politicile pe care le implementează.

Conform rezoluției Parlamentului European din 13 septembrie 2017 privind corupția și drepturile omului[2], lupta împotriva corupției ar trebui să includă și măsuri de eradicare a criminalității organizate, a paradisurilor fiscale, a spălării banilor, a evaziunii fiscale și a fluxurilor ilicite de capital, precum și mecanismele care permit astfel de practici, deoarece acestea împiedică dezvoltarea durabilă, progresul și prosperitatea.

Nu poate fi acceptată o decriminalizare a infracțiunilor financiare atât timp cât nu a fost realizată recuperarea activelor fraudate și tragerea la răspundere a celor implicați în furtul bancar. Orice guvern ce va încerca să facă acest lucru, va deveni complice al furtului.

Acum 12 ani, Agenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității (UNODC), atenționa: “Crimele economice și financiare constituie o amenințare gravă de lungă durată asupra dezvoltării socio-economice pacifice și democratice”. Această constatare este valabilă și în prezent, în special pentru un stat cu o economie slab dezvoltată și afectat de câteva scandaluri răsunătoare legate de fraude bancare, atacuri raider și spălare de bani.^[3]

Suspicios este faptul că promovarea proiectului privind decriminalizarea unor infracțiuni economice a coincis cu perioadă în care se aștepta apariția raportului Kroll 2 ce urma să completeze lista suspecților legată de frauda bancară. Raportul a fost publicat cu o mare întârziere și cetățenii nu au avut accesul decât la o versiune redactată și cenzurată a acestuia.

Prin promovarea proiectului privind decriminalizarea unor infracțiuni de ordin economic, Republica Moldova se înscrie într-o listă de țări care doar mimează lupta cu corupția:

• în 2016, Federația Rusă promovează proiectul de lege vizând decriminalizarea infracțiunilor economice și înlocuirea răspunderii penale cu compensarea daunelor produse^[4];
• în mai 2013, Kazahstanul aprobă un proiect de lege referitor la decriminalizarea crimelor economice^[5];
• în decembrie 2011, în Ucraina, Ianukovici semnează legea privind amendamentele pentru unele acte legislative (referitor la umanizarea responsabilității pentru încălcare în sectorul activității economice)^[6].
• la sfârșitul acestui an, Armenia anunța intenția de a decriminaliza un șir de infracțiuni economice^[7]

Deși versiunea finală a proiectului de lege de decriminalizare, promovat de autoritățile moldovenești și transmis spre examinare Guvernului, diferă de versiunea inițială, ne îngrijorează faptul că în proiect au fost, la un moment dat, introduse articole, precum: “liberarea de răspundere penală în cazul săvârșirii pentru prima oară a unei infracțiuni” pentru un șir de acte de corupție legate de sectorul financiar-bancar : infracțiune de insolvabilitate intenționată (art. 252), încălcarea regulilor de creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau regulilor de acordare a despăgubirii/ indemnizației de asigurare (art. 239), gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii, a societății de investiții, a societății de asigurări (art. 239¹ ) și obstrucționarea supravegherii bancare (art. 239²).

Deși, în cele din urmă, articolele au fost excluse, încercarea de a promova acest tip de amendamente, demască adevăratele intenții din spatele acestei inițiative.

Îngrijorătoare este, de asemenea, liberarea de răspundere penală pentru crime ecologice, precum: infracțiunile de poluare a solului (art. 227), de încălcare a protecției solului (art. 228), de poluare a apei (art. 229) și de poluare a aerului (art. 230).

Ne îndoim că impunitatea pentru acest tip de infracțiuni ar avea, cu adevărat, menirea “de a ameliora climatul investițional” din țară, așa cum este menționat în nota informativă a proiectului. Republica Moldova se confruntă cu imense probleme ecologice, o parte - moștenire a regimului sovietic. Făptașul nu va fi sancționat, decât cu achitarea la bugetul de stat a unei sume egale cu valoare prejudiciului material cauzat. Norma respectivă va încuraja un comportament cu impact negativ asupra mediului. Suntem deja martorii insistenței cu care autoritățile ucrainene, cu acordul celor moldovenești, promovează inițiativa construcției unor noi hidrocentrale pe Nistru ce vor agrava și mai mult situația ecologică din bazinul râului și vor pune în pericol asigurarea cu apă potabilă a populației Republicii Moldova.

Depenalizarea unor crime economice, va avea un efect negativ asupra luptei cu corupția. Sancțiunile administrative, spre deosebire de cele penale, care sunt mai disuasive, pot fi anticipate de actorii economici. Acest fapt va diminua efectul acestora. Exemplu elocvent în acest sens sunt pedepsele aspre, aplicate de autoritățile americane în 2002 împotriva conducerii Christie’s și Sothby’s și care au avut un impact considerabil asupra atitudinii antreprenorilor americani și europeni. ^[8]

Inițiativa dată va accentua sentimentul de injustiție și percepția că cetățenii acestei țări sunt la cheremul unei justiții cu duble standarde: tratament diferențiat, mai clement, pentru cei implicați în crime economice și o justiție mai severă pentru delicvenții ordinari. În rezultat, încrederea în justiție, și așa foarte șubredă, va scădea și mai mult.

În ultimii doi ani au existat mai multe inițiative care, dacă ar fi fost adoptate, ar fi permis absolvirea de pedeapsă pentru cei ce se fac vinovați de sumele furate din cele trei bănci și legalizarea lor. În societate se creează impresia că autoritățile caută, în continuu, modalități de a-i proteja pe cei ce au fost implicați în scheme murdare legate de sectorul financiar-bancar.

În toamna 2016, societatea civilă, mediul de afaceri, partenerii de dezvoltare s-au mobilizat pentru a stopa promovarea proiectului de lege cu privire la liberalizarea capitalului și amnistia fiscală. Proiectul a fost retras din parlament în februarie 2017, după ce reușise, totuși, să fie votat în prima lectură.

Mai mult ca atât, instituțiile statului continuă să dezinformeze publicul cu referire la evoluția subiectului legat de furtul miliardului. Ministerul Finanțelor, timp de peste un an, prezintă informații false referitor la procesul de recuperare a activelor delapidate, afișând veniturile din lichidarea băncilor drept active recuperate din banii furați. CPR Moldova s-a adresat instituției cu apeluri repetate solicitând publicarea unor date adevărate pe site-ul oficial al Ministerului. Aceste demersuri au fost ignorate.

Scenariul din 2016 și cel din această toamnă se aseamănă foarte mult: consultări mimate, precipitarea legată de promovarea proiectelor, accentul pus asupra unor pretinse intenții de a ameliora climatul de afaceri etc.

O altă inițiativă ce a trezit neîncrederea unei părți a societății este proiectul nr. 337 „Pentru completarea Legii 121- XVI din 5 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”. Formal, demersul respectiv are intenția să “amelioreze situația din sistemul financiar-bancar”, dar de facto ar putea supune statul și cetățenii riscului unei noi poveri financiare în cazul imposibilității de a vinde noile acțiuni emise și procurate de către stat etc.

Este adevărat că antreprenorii deseori sunt supuși persecutărilor nejustificate din partea instituțiilor de forță. Este o problemă care a fost constatată cu mult timp în urmă. De asemenea, recunoaștem faptul că această problemă trebuie rezolvată în beneficiul antreprenorilor de bună credință. Totuși, sub pretextul acesteia, în mod evident, se încearcă promovarea legislației ce va proteja și încuraja în continuare comportamentul corupt. Autoritățile ar trebui să amelioreze climatul de afaceri prin alt tip de intervenții, cu adevărat necesare, și să renunțe la abordări menite să creeze o atmosferă de impunitate pentru diverse infracțiuni.

Actualul proiect, deoarece include amendamente ce vizează diverse domenii, de la cel ecologic la cel financiar-bancar, creează premisele disimulării unor prevederi esențiale pentru absolvirea de pedeapsă a celor ce se fac responsabili de acte de corupție.

În acest context, credem că unica soluție rezonabilă ar fi dezbaterea fiecărei inițiative din actualul proiect de lege, separat, în cadrul mai multor proiecte izolate și organizarea consultărilor publice transparente și cu participarea tuturor actorilor relevanți.

CPR Moldova consideră că, în lumina recentelor crime financiare la care am fost martori, pedepsele pentru acestea trebuie înăsprite, nu invers. Asta ar sugera logica unor reforme, dar și a bunului simț. Autoritățile sunt obligate să întreprindă acțiuni decisive în investigarea acestor crime, tragerea la răspundere a celor vinovați și recuperarea banilor furați.

Dacă își doresc să convingă societatea și partenerii de dezvoltare că au intenții sincere, autoritățile Republicii Moldova trebuie să revină la un regim de funcționare transparent, previzibil și deschis. În repetate rânduri am fost martorii unor proiecte de lege importante ce au apărut peste noapte și au fost promovate în grabă, fără o adevărată consultare a acestora.

^[1] Italia, deși se confrună cu riscuri mari asociate spălării banilor, este considerată, conform unui raport al Transparency International EU din acest an, ca fiind una din țările din Uniunea Europeană care implementează cel mai bine măsurile de luptă contra fenomenului. Cadrul legal îmbunătățit este confirmat de două cazuri răsunătoare cu implicarea Băncii Vaticanului și Bank of China, dar și numeroase investigații legate de spălarea banilor și crima organizată. (https://www.paulhastings.com/publications-items/details/?id=9d6aec69-2334-6428-811c-ff00004cbded) Articolul 648-bis al Codului Penal italian prevede o pedeapsă aspră pentru acest tip de infracțiuni - de la 4 la 12 ani privațiune de libertate (versus 0-10 ani conform art 243 al Codului Penal moldovenesc) https://gettingthedealthrough.com/area/50/jurisdiction/15/anti-money-laundering-italy/

[2] ^[2] Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile omului în țările terțe (2017/2028(INI)) http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0346+0+DOC+XML+V0//RO

^[3] http://www.unis.unvienna.org/pdf/05-82109_F_5_pr_SFS.pdf

^[4] http://www.rapsinews.com/legislation_news/20160615/276313524.html

^[5] https://bnews.kz/en/news/obshchestvo/kazakhstan_senators_approve_bill_on_decriminalization_of_economic_crimes

^[6] http://qha.com.ua/en/politics/law-on-decriminalization-of-economic-crimes-goes-into-operation/106365/

^[7] http://arminfo.info/full_news.php?id=28452&lang=3Vengerov

^[8] https://www.alternatives-economiques.fr/droit-affaires-depenalisation-nest-solution/00036712