Riscurile sistemului e-integritate declaratii.ani.md: vacuum normativ și posibile impedimente de ordin tehnic

Începând cu 1 ianuarie 2017 sistemul e-integritate (declaratii.ani.md) este funcțional din punct de vedere tehnic, ceea ce parțial îndeplinește acțiunea numărul 14 din Memorandumul cu Uniunea Europeană privind Asistența Macro-Financiară (AMF) de 100 milioane EUR. Acțiunea dată va fi evaluată în tranșa a doua și sună astfel:

”În conformitate cu prevederile Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Legea privind declararea activelor și intereselor, ANI va adopta un regulament care să clarifice metodologia de verificare a declarațiilor de avere și a conflictelor de interese. Sistemul de verificare și de declarație electronică de avere va fi lansat online, permițând transmiterea electronică a declarațiilor de avere și făcând public accesibilitatea acestora.”

De facto, sistemul este operațional din punct de vedere tehnic și orice funcționar, numit în funcție după perioada de 1 ianuarie 2018, trebuie să depună declarația de averi și interese prin intermediul acestuia. La moment, în sistem nu există nici o declarație pentru anul 2018, deși au existat numiri în funcție, inclusiv pentru funcțiile de conducere a Autorității Naționale de Integritate.

De asemenea, până în 31 martie 2018, toți funcționarii și demnitarii urmează să depună declarațiile anuale, iar până în acel moment sistemul trebuie să fie pe deplin funcțional.

Ne exprimăm speranța că această platformă va fi utilizată la maximum pentru a atinge obiectivele așteptate, aducând o transparență mai mare în averile și interesele demnitarilor și funcționarilor, astfel descurajând corupția, traficul de influență și conflictele de interese.

Ținând cont de acest obiectiv, dorim să scoatem în evidență următoarele considerente pe care le-am identificat și care urmează a fi abordate de urgență.

Vacuum normativ.

Este adevărat că, în conformitate cu acțiunea 14, sistemul de verificare și de declarație electronică este disponibil online și permite transmiterea electronică a declarațiilor. Aceeași acțiune prevede și elaborarea legislației secundare - a unui Regulament ce ar asigura mecanismul de funcționare a sistemului e-integritate. Faptul că sistemul e-integritate la moment funcționează în condiții de vacuum normativ constituie un risc care trebuie remediat de urgență, dat fiind că funcționarii noi-numiți își depun declarațiile, cel puțin teoretic, deja începând cu luna ianuarie 2018. Pe situl ANI nu este publicat un asemenea document, iar la solicitarea noastră, ANI a confirmat că acesta nu este, încă, disponibil public.

Încurajăm autoritățile să elaboreze, consulte calitativ și aprobe legislația secundară cât mai curând, pentru a clarifica metodologia de verificare a declarațiilor de avere și a conflictelor de interese și notăm faptul că aceasta trebuie să respecte câteva principii de bază.

Exclusiv electronic

Succesul declarațiilor electronice din țara vecină, Ucraina, a constat în faptul că acestea au fost depuse electronic de toți funcționarii publici (aproximativ un milion de funcționari)[1]. Legislația Ucrainei stipulează clar exclusivitatea declarațiilor electronice[2]. Legislația Republicii Moldova[3] de asemenea stipulează faptul că declarația de avere și interese personale este depusă sub formă de document electronic, însă nu este într-atât de detaliată.

Este important ca regulamentele ANI să consolideze această prevedere pentru a nu permite spațiu de interpretare, astfel asigurând un cadru normativ adecvat pentru depunerea tuturor declarațiilor exclusiv în format electronic. Astfel, efectele acestei reforme vor fi resimțite, iar accesibilitatea publică a declarațiilor și transmiterea electronică a acestora (conform AMF) va fi asigurată.

Ușor de utilizat

Declarațiile trebuie să fie ușor de utilizat, pentru a face posibilă citirea lor electronică. Or, deseori din cauza formatului documentelor postate pe paginile web ale instituțiilor publice, calitatea acestora este una joasă și nu permite citirea, convertirea, copierea textului sau căutarea prin text, îngreunând semnificativ lucrul cu asemenea documente. Această situație se răsfrânge negativ în special asupra eficienței muncii jurnaliștilor de investigație. Considerăm că regulamentul trebuie să fie explicit și referitor la formatul documentelor, astfel încât să prevadă expres că declarațiile trebuie să fie depuse într-un format ce poate fi prelucrat de calculator (copiere, căutare, citire automatizată).

Promovarea serviciilor și instrumentelor electronice

Regulamentul dat trebuie să specifice clar atribuțiile și responsabilitățile ANI și ale Cancelariei de Stat (Centrul de Telecomunicații Speciale) în asigurarea tuturor funcționarilor cu semnături electronice, pentru a preveni orice scenariu în care lipsa semnăturii electronice (sau lipsa de suficiente resurse financiare pentru acestea) să constituie o scuză de a nu utiliza pe deplin platforma e-integritate. Or, din observațiile noastre anterioare, autoritățile deseori invocă dotarea insuficientă cu semnături electronice drept un impediment din calea reformelor planificate de guvern. Menționăm că în cazul Ucrainei s-au utilizat, de asemenea, semnăturile digitale[4], iar în 2017 peste 1 milion de funcționar din Ucraina au depus declarațiile electronice[5]. Totuşi, în țara vecină s-a apelat la mai mulți prestatori se semnături digitale (bănci comerciale, autoritatea fiscală, etc). Acest lucru a facilitat eliberarea semnăturilor. În cazul Moldovei, faptul că responsabilitatea de eliberare a semnăturilor digitale revine doar CTS (conform sitului ANI), ar putea să constituie un impediment de ordin logistic, dat fiind faptul că în mai puțin de trei luni toți funcționarii trebuie deja să fie dotați cu semnături digitale şi instruiți despre cum să depună e-declarațiile.

Dotarea tuturor funcționarilor publici cu semnături electronice este un imperativ al timpului. Asta ar deschide noi oportunități pentru promovarea noilor serviciilor electronice în administrația publică, beneficiile fiind multiple. Totuși, lipsa resurselor suficiente pentru această investiție nu este motiv de a nu avea toate declarațiile în format exclusiv electronic. ANI a fost nefuncțională timp de doi ani şi nu putem permite problemelor de ordin tehnic să constituie o problemă pentru e-declarații şi în 2018.

Aceste principii urmează a fi reflectate în legislația secundară a ANI ce trebuie aprobată de urgență, dar cu siguranță până în 31 martie 2018, pentru ca să vedem efectul dorit odată cu publicarea declarațiilor de averi și interese.

Astfel, sistemul e-integritate va fi cu adevărat util, funcțional și disponibil public societății, permițând transmiterea electronică a declarațiilor, iar instituțiile mass-media vor lucra eficient pentru a aduce o transparență maximă în veniturile și averile funcționarilor și demnitarilor.

[1] http://www.irf.ua/knowledgebase/publications/anti_corruption_policy_first_successes/

[2] http://zakon2.rada.gov.ua/laws/show/1700-18

[3] Legea nr 133 din 17.06.2016, articolul 5, alineat 1.

[4] http://www.ua.undp.org/content/ukraine/en/home/presscenter/articles/2016/09/09/e-declaration-for-public-servants-assets-public-scrutiny-to-curb-corruption-.html

[5] http://www.ua.undp.org/content/ukraine/en/home/presscenter/articles/2017/09/01/a-big-leap-for-ukrainians-the-country-marks-e-declaration-s-first-anniversary.html