Linia administrativă cu regiunea transnistreană, securitatea și situația presei din regiunea stângă a Nistrului



Trei studii pe tematica politicilor de reintegrare au fost lansate astăzi de către IDIS Viitorul în contextul unei cooperări mai strânse dintre organizații ale societății civile și Biroul pentru Politici de Reintegrare al Guvernului Republicii Moldova. Deschizând evenimentul, Directorul IDIS, Igor Munteanu, a salutat pașii anunțați recent de Guvern de a securiza frontierele țării prin crearea unor puncte comune moldo-ucrainene în localitatea Kuciurgan-Pervomaisk, dar a meționat că este nevoie de o recalibrare profundă a eforturilor guvernamentale pentru ca politica de reintegrare să-și atingă scopul, într-un context favorabil intereselor naționale. În particular este nevoie, a subliniat Munteanu, ”de viziune asupra direcțiilor și instrumentelor de schimbare a situației pe teren, de stimulente și o coordonare mult mai bună între autorități naționale, dar și o strategie de comunicare pe tematica reglementării, implementată cu mijloace moderne și resurse corespunzătoare”.

Studiile lansate de IDIS se referă astfel la „Peisajul mediatic și narativele presei transnistrene”, „Problema transnistreană: evoluțiile situației din domeniul securității” și „Frontiera administrativă și cum o administrăm” sunt trei studii lansate astăzi de IDIS „Viitorul”. Prezentând concluziile studiului „Fenomenul răpirii persoanelor Republicii Moldova”, Ion Tăbârță a subliniat că intervențiile structurilor de securitate separatiste pe malul drept a devenit în ultimii ani un factor de frică și de insecuritate, resimțit de populație. În mod paradoxal, acest subiect lipsește cu desăvârșire pe agenda de negocieri, iar anumite misiuni diplomatice îl consideră neimportant. Lipsa de răspuns sistematic poate crea o anumită formă de ”acceptabilitate a violenței”, ceea ce lovește în credibilitatea organelor de ordine și a structurilor obligate să prevină asemenea ilegalități, a concluzionat Ion Tăbârță, menționând 3 tipuri de politici pe care autoritățile ar trebui să le instituie pe viitor.

Al doilea studiu, „Frontiera administrativă și cum o administrăm” , a fost prezentat de Rosian Vasiloi și s-a referit la modul în care Guvernul RM tratează liniile de demarcație între raioanele estice și restul țării. Autorul a oferit date noi cu privire la modul în care diverse grupuri influente de crimă organizată exploatează ”linia administrativă” pentru a comite diverse forme de ilegalități: trafic ilicit de mărfuri, trafic de arme, trafic de ființe umane, traficul de substanțe  interzise, inclusiv cu dubla destinație și multe altele, fără a plăti pentru aceste fapte. Astăzi, autoritățile naționale ale RM nu pot face față pericolelor existente de contrabandă, alocând prea puține resurse în scopul prevenirii contrabandei și traficului ilicit din regiunea separatistă. Adițional, autorul atrage atenția asupra fpatului că după linia administrativă există riscuri și pericole de ordin militar, ca urmare a faptului că Zona de securitate, este populată de unități și contingente militare separatiste, capabile de acțiuni de tip hybrid, provocări contra populației civile și personalului, aflat în serviciul structurilor RM. Autorul recomandă autorităților să revină de urgență asupra monitorizării temeinice a Zonei de securitate, concomitent cu excluderea oricăror tipuri de exerciții militare între OGRV (Grupul Operativ al Trupelor Ruse) și așa zisele forțe armate transnistrene.

Ultimul studiu s-a referit la narativele și structurile mass media în raioanele de est. Victor Ursu a prezentat principalele concluzii ale studiului, menționând că, „presa din stânga Nistrului este sub control politic și oligarhic, care-și dispută dreptul de a fi singura putere la guvernare. Nu există presă de alternativă, după cum nu există presă de opoziție în regiune. Autorul susține că orice politică de reintegrare are nevoie de o puternică susținere mediatică, iar neglijarea acestui aspect, poate nărui chiar și cele mai bune oportunități. Este nevoie, în opinia sa, nu doar de finanțarea de traininguri în regiune, dar și de crearea de instituții libere, democratice și oneste”.

Din martie 2017, IDIS viitorul administrează o platformă a societății civile pentru politici de reglementare. Aceste trei studii au apărut suportul financiar al Black Sea Trust for Regional Cooperation. Opiniile aparțin autorilor și nu reflectă punctul de vedere al finanțatorului.