Tinerii din Moldova – implicați online, dar pasivi în offline

Dominat de pesimism și nemulțumire, reproducând prejudecățile și intoleranța generațiilor anterioare – acesta pare a fi portretul tânărului de astăzi din Republica Moldova, creionat de autorii studiului „Implicarea tinerilor pentru o schimbare pozitivă în societate”. Cercetarea reprezintă o analiză a situației sectorului de tineret din Republica Moldova din perspectiva activismului tinerilor și potențialul acestora de a influența în mod pozitiv mersul evenimentelor de pe scena social-politică.

Cercetarea punctează diferențele dintre „majoritatea tăcută” și „minoritatea activă”. Tinerii din primul grup au venituri mai mici, educație mai scăzută, mai puține relații utile, situație materială mai slabă, nivel de informare mai redus. Sunt conservatori și intoleranți. Prin urmare, nu participă la viața civică, fiind preocupați în primul rând de rezolvarea problemelor socio-economice cu care se confruntă. Mai mult, acești tineri rămân în afara tuturor programelor, inclusiv cele care vizează participare.

O contrapondere la majoritatea tăcută este minoritatea activă. Aceștia sunt tinerii care participă la consultări, încearcă să se implice în procesele de luare a deciziilor, caută oportunități de dezvoltare personală și profesională. Există un consens al tuturor celor intervievați că nu s-a ajuns la o masă critică de tineri activi. E de menționat aici că în cadrul interviurilor cu tinerii, s-au întâlnit mai multe opinii ce au remarcat că programele pentru tineret, publice sau private, ajung doar la o „elită activă”. „Eu cred că toate programele acestea pentru tineri se opresc doar la aceeași oameni, în fiecare an”, a spus un intervievat.

Analizând datele statistice disponibile dar și din interviurile desfășurate, experții constată o participare politică și civică scăzută a tinerilor. Într-un context general de dezinteres și lipsă a implicării, tinerii sunt chiar mai puțin activi și interesați decât media populației. Chiar dacă este remarcată o implicare activă prin intermediul rețelelor sociale, aceasta nu are o corespondență deplină în offline. În context, autorii studiului analizează trei comunități online – UpGrade în Educație, Adoptă un Vot! și Orașul Meu.

Forme de implicare civică a tinerilor: 7% dintre ei semnează petiții; 6% participă la demonstrații de protest; și 4% la o grevă; 3% sunt membri ai unui ONG; 3% ai unei organizații religioase; 8% ai unui club sportiv; 3% ai unui partid politic; 3% ai unui sindicat; și tot 3% ai unui grup de inițiativă cetățenească. (*Datele fac parte din studiul „Biserică și Stat în Republica Moldova”, care urmează a fi lansat pe parcursul anului 2017 de Fundația Soros-Moldova)

În urma interviurilor și discuțiilor cu tineri din diferite sfere sociale, experții studiului au identificat trei domenii ca fiind prioritare pentru tinerii din Republica Moldova:

• sistemul educațional anacronic incapabil să răspundă nevoilor și intereselor tinerilor. 
Tinerii care au fost intervievați pe parcursul acestei cercetări au menționat că școala nu le formează competențele de implicare civică și cetățenie democratică, nici gândirea critică. Alții au remarcat, pe bună dreptate, că astfel de competențe ar trebui predate și adulților – „eu cred că e nevoie și de cursuri pentru profesori, nu doar pentru elevi”.

• conflictul de generații/mentalități care împiedică dezvoltarea activismului tinerilor prin diferența de valori și perspective a tinerilor față de restul generațiilor. 
Spre exemplu, respondenții au povestit că în familie li se spune că „disciplina/obediența este mai importantă decât participarea”. Unii tineri au menționat și despre perioada lor de implicare în comunitate, dar, la presiunea familiei, au încetat, pentru a se concentra pe aspectele „serioase” ale vieții.

• revigorarea și dezvoltarea urbană pentru a crea spații care să găzduiască și să stimuleze implicarea civică. Unul dintre respondenți a observat, cu referire la Chișinău, că și atunci când autoritățile au planuri urbanistice, acestea au drept element central mașinile și deplasarea lor și nu spații publice destinate cetățenilor.

Autorii studiului „Implicarea tinerilor pentru o schimbare pozitivă în societate” concluzionează că proiectele de viitor, care urmăresc creșterea participării tinerilor, trebuie să aibă în vedere atât schimbarea culturii politice a acestora, cât și influențarea mecanismelor sociale care să permită tinerilor să își atingă potențialul de factori activi ai schimbării.

Studiul „Implicarea tinerilor pentru o schimbare pozitivă în societate” a fost realizat de către echipa de experți ai Centrului pentru Inovare Publică din București, România, Ovidiu Vociu și Victoria Cojocariu, împreună cu consultantul local din Moldova, Olga Gordilă, la inițiativa Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.

Context
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), tinerii (15-29 de ani) reprezintă aproximativ un sfert din populația stabilă a Republicii Moldova. Datele BNS indică și o scădere lentă, dar continuă, a ponderii tinerilor (15-29 de ani) în rândul populației stabile din Republica Moldova, de la 26,5% în 2012, la 23,6% în 2016. Numărul total de tineri înregistrați în Moldova, în 2016, este de 838.291 persoane.
Dintre tineri, 51% sunt bărbați și 49% sunt femei, o situație ușor inversată față de cea a populației generale (48,1% bărbați, 51,9% femei). Tinerii locuiesc preponderent (59,8%) în mediul rural, față de 40,2% în mediul urban, similar cu procentele pentru întreaga populație (57,5% rural, 42,5% urban), poate cu o ruralizare ceva mai accentuată.