Te invităm să descoperi casa de bijuterii Pearl Code din inima Chișinăului! Locul unde creațiile noastre își dezvăluie întreaga frumusețe într-un cadru elegant și deosebit.

De-a lungul timpului, am ascultat dorințele tale de a simți bijuteriile cu perle și pietre naturale înainte de a le achiziționa. Din acest motiv, am creat o experiență unică în Moldova – o casă de bijuterii cu showroom elegant, zonă de relaxare, garderobă și măsuță de machiaj, dar și un atelier pentru personalizări.

Bijuteriile Pearl Code sunt adevărate povești în miniatură, iar showroom-ul nostru este spațiul unde le poți explora în detaliu, să le vezi strălucirea, formele, texturile, să le simți pe piele și să le integrezi în ținuta ta. 

Ce te așteaptă la Pearl Code:

• Colecții pentru fiecare zi: Bijuterii versatile, ușor de purtat, care adaugă expresivitate fiecărei ținute, fie că este vorba de o zi la birou sau un eveniment special.
• Consultanță personalizată: Echipa noastră este aici să te ajute să găsești bijuteriile de care ai nevoie, fie că ești în căutarea unui cadou sau îți dorești să adaugi un accesoriu deosebit în colecția ta. 
• O atmosferă specială: Ne-am dorit să creăm un loc relaxat, în centrul orașului, dar izolat de zgomotul exterior. Aici bijuteriile șoptesc povești pe care vrei să le descoperi. 

Unde ne găsești:
📍Alexandr Pușkin 7, în centrul Chișinăului, între străzile M. Kogălniceanu și A. Șciusev.

Suntem deschiși de luni până vineri între 11:00 și 19:00 și sâmbătă între 11:00 și 18:00. Vino să ne vizitezi și să descoperi colecțiile noastre pe viu!

Trei colegii agricole din Moldova au făcut un pas important spre modernizare prin implementarea instrumentului de gestionare a proceselor agricole iFarms, ajutând astfel peste 600 de studenți să integreze tehnologia modernă în studiile lor. Acest progres permite studenților, în special celor specializați în viticultură, să gestioneze peste 63 de hectare de teren, folosind module premium iFarms. Ei vor avea posibilitatea de a monitoriza, analiza și aplica cele mai bune practici în timp real, optimizând procesele agricole și îmbunătățind productivitatea. 

Inițiativa acoperă colegii din trei regiuni-cheie ale Moldovei: Centrul de Excelență în Viticultură și Vinificație din Chișinău, Colegiul Agricol și Tehnic din Tiraspol și Colegiul Tehnic Agricol din Soroca. 

Aceste instituții sunt primele din țară care au adoptat sistemul iFarms, ce include o gamă completă de soluții digitale precum stații meteorologice, senzori de umiditate a solului și frunzelor și capcane digitale pentru insecte, toate gestionate prin aplicația mobilă iFarms. 

Inițiativa contribuie la pregătirea noii generații de specialiști în agricultură prin expunerea lor la cele mai noi tehnologii disponibile. Studenții vor avea ocazia să se familiarizeze cu practici agricole inteligente, fiind astfel pregătiți să implementeze soluții digitale inovative în sectorul agricol al viitorului. 

Această inițiativă este susținută de Guvernul Elveției și organizația Helvetas Moldova, prin Proiectul OPTIM.  

În drumul său către integrarea europeană, Republica Moldova se confruntă cu multe provocări, dar și cu un val de dezinformări și mituri care alimentează temerile și nesiguranța cetățenilor de a deveni parte din familia UE. 

De la frica că Europa ne va cumpăra toate pământurile până la ideea că ne vom pierde cultura și tradițiile, aceste neadevăruri sunt propagate pentru a bloca reformele pro-europene și pentru a crea o atmosferă de îndoială în privința beneficiilor aderării. 

Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară a întrebat oamenii de rând care sunt principalele lor frici privind integrarea în UE și vă prezintă cele mai răspândite mituri.

Mit: Uniunea Europeană ne va cumpăra tot pământul 

Adevăr: Mitul că integrarea în UE va duce la vânzarea terenurilor agricole către străini a apărut din neînțelegerea regulilor UE și a politicilor naționale ale fiecărui stat membru. Deși UE promovează libertatea de circulație a capitalului, țările membre au dreptul să limiteze sau să reglementeze vânzarea de proprietăți, mai ales a terenurilor agricole. 

De exemplu, mai multe state membre, cum ar fi Polonia, Ungaria, au implementat restricții în ceea ce privește achiziționarea terenurilor agricole de către străini, chiar și după aderarea la UE. În România, proprietarii trebuie să îndeplinească anumite condiții stricte pentru a achiziționa terenuri agricole. 

Aderarea la UE nu implică schimbarea legislației legate de proprietatea asupra terenurilor agricole în mod imediat și automat. Fiecare stat membru are libertatea de a aplica reglementări specifice și de a impune limitări temporare pentru a proteja sectorul agricol local. 

Mit: Uniunea Europeană va aduce alte națiuni și moldovenii vor dispărea

Adevăr: Uniunea Europeană e ca o familie extinsă, cu multe culturi și națiuni, însă integrarea nu înseamnă pierderea identității naționale. Din contra, UE promovează și susține diversitatea. 

Dacă ne uităm la exemplul României, vedem că în cei 17 ani de la integrare, identitatea națională a statului vecin a fost total protejată, iar bogăția culturală a României este promovată activ prin accesul la fonduri și programe culturale europene. 

Totodată, libera circulație între statele membre este un principiu fundamental al UE și are ca scop promovarea creșterii economice, a schimburilor culturale și a coeziunii sociale între țările membre. Din 2014, moldovenii simt pe propria piele cum este să circuli liber în țările UE, fără să fii condiționat de obținerea unei vize. 

Ce ține de migrație, aceasta este reglementată prin legi clare și exacte. Fiecare stat membru al Uniunii Europene își menține controlul asupra propriilor frontiere și decide cine poate obține permise de ședere sau de muncă pentru cetățenii străini. 

Mit: Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană va duce la o creștere a numărului de persoane LGBT

Adevăr: Orientarea sexuală nu este influențată de politicile europene. Numărul persoanelor LGBTQ+ dintr-o societate nu crește sau descrește în funcție de legislația sau statutul de membru al UE.

Uniunea Europeană promovează drepturile omului și egalitatea, inclusiv drepturile persoanelor LGBTQ+. Aceste politici sunt legate de protecția împotriva discriminării și vor să asigure faptul că toți oamenii sunt tratați corect, au dreptul la muncă, educație, protecție socială etc., indiferent de orientarea lor sexuală.  

Prin aderarea la UE, statele au posibilitatea de a promova drepturile LGBTQ+ prin participarea la proiecte finanțate de UE, semnarea convențiilor internaționale și implicarea în dialoguri politice cu alte state membre. Aceste inițiative se bazează mai degrabă pe cooperare și nu pe constrângere, ceea ce înseamnă că fiecare țară își poate gestiona propriile politici în funcție de contextul intern, dar respectând cadrul european de protecție a drepturilor omului.

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Turismul reprezintă o activitate economică importantă la nivel global, având un impact semnificativ asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării sociale. În Republica Moldova, acest sector este în creștere, iar numărul total de turiști a atins în 2023 cifra de peste 500.000 de persoane. Cu toate acestea, doar 9% dintre aceștia sunt turiști care vizitează țara, restul fiind moldoveni care călătoresc peste hotare.

La nivel internațional, industria turismului contribuie, în medie, cu până la 10% la PIB-ul țărilor dezvoltate. În Moldova, turismul reprezintă doar 3,3% din PIB.

Ministerul Culturii joacă un rol central în elaborarea politicilor și strategiilor de dezvoltare a sectorului turismului. În același timp, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, contribuie la crearea infrastructurii necesare.

Între anii 2021 și 2023, cheltuielile din bugetul de stat alocate acestui sector au fost de peste 234 milioane lei. Pentru perioada 2024-2026, fondurile planificate pentru dezvoltarea turismului reprezintă doar 0,04% din totalul bugetului de stat. Cu toate acestea, prin crearea Oficiului Național al Turismului și implementarea strategiei de dezvoltare turistică, se dorește o creștere a resurselor alocate până la 0,26% din bugetul de stat, cu un buget estimat de peste 752 milioane lei în cadrul Programului „Turism 2028”.

Strategia de dezvoltare a turismului în Republica Moldova urmărește valorificarea potențialului turistic prin:

1. Consolidarea unui cadru de politici și reglementări care să sprijine dezvoltarea sustenabilă a turismului.
2. Stimularea investițiilor în infrastructura turistică modernă și accesibilă.
3. Promovarea unui produs turistic diversificat, care să contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Videoul a fost realizat de ALDA Moldova și reflectă alocările din bugetul de stat pentru dezvoltarea turismului, reprezentând un sumar al Raportului, pe care îl puteți găsi aici: euromonitor.md

Videoul și Raportul au fost realizate în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), A.O. Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.