Membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP) s-au întrunit, joi, 26 septembrie, 2024, în cea de-a treia ședință de lucru, dedicată subiectului achizițiilor publice de valoare mică (AVM) la un an de la adoptarea noului regulament prin HG nr. 870/2022. În cadrul ședinței, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și A.O. „Părinți Solidari” au prezentat unele rezultate recente ale activităților de monitorizare referitoare la AVM. Membrii PNAP au prezentat experiența autorităților/entităților pe care le reprezintă și au făcut propuneri pentru redresarea dificultăților privind realizarea și raportarea AVM-urilor. 

Carolina Ungureanu, vicedirectoare la IDIS „Viitorul”, a spus în debutul ședinței că este important ca fiecare dintre noi să poată vedea tranparența și eficiența utilizării banilor publici, amintind de sinteza analitică a rezultatelor de audit aferente domeniului achizițiilor publice în perioada 2020–2021, în care Curtea de Conturi a Republicii Moldova a estimat că achizițiile publice de mică valoare erau de circa 9 miliarde de lei, o sumă aproape egală de nivelul achizițiilor deschise (cererilor ofertelor de preț, licitații publice etc.). „Ținând cont de faptul că în prezent avem un nou regulament, cu alte praguri care au crescut cu circa 50%, respectiv, am puteam deduce că și valoarea achizițiilor de valoare mică a crescut corespunzător. Nu sunt informații, nici la Agenția Achiziții Publice, nici la Ministerul Finanțelor, despre valoare a achizițiilor publice de valoare mică la un an de la implementare. Este important să aflăm care este situația la un an de la intrarea în vigoare a noului regulament privind achizițiile de valoare mică. Vrem să vedem principalele probleme, carențe și ce recomandări am putea face pentru a redresa anumite aspecte”, a declarat Carolina Ungureanu.

Ala Revenco, directoare executivă la A.O. „Părinți Solidari”, la fel, a făcut referire la raportul Curții de Conturi, potrivit căruia în 2020, față de 2019, AVM-urile au crescut cu 1,5 miliarde de lei. Majoritatea AVM-urilor nu s-au desfășurat prin Mtender, iar o parte dintre autorități nici nu le-au raportat la Agenția Achiziții Publice (AAP). „Amploarea și valoarea achizițiilor de valoare mică a crescut în timp, dar nu și atenția față de modul în care să se desfășoare acestea. Atunci când pragurile achizițiilor de valoare mică era de până la 80 de mii de lei pentru bunuri și servicii și de până la 100 de mii de lei pentru lucrări, era mai bună atitudinea. Acum, când avem praguri considerabile, 300 de mii de lei pentru bunuri și servicii și 375 de mii de lei pentru lucrări, ambele proceduri pot fi realizate prin facturi de plată sau contracte directe, trebuie o mai mare atenție, reglementări mai serioase și mai stricte”, a spus Ala Revenco.

Ala Revenco a mai amintit din raportul Curții de Conturi pentru 2020/2021 despre riscurile de atunci care planau asupra achizițiilor de valoare mică. S-a constat ca fiind ambiguu și incomplet cadrul normativ aplicabil AVM-urilor, care facilita utilizarea netransparentă și ineficientă a banilor publici. De asemenea, nu permitea monitorizarea achizițiilor publice în ansamblu, AVM-urile nu erau raportate, lipsea transparență acestora, lipseau sancțiunile aplicabile pentru încălcarea legislației privind achizițiile publice, iar autoritățile contractante continuau să divizeze achizițiile publice pentru a desfășura achiziții de valoare mică, care au o transparență mai redusă.

„Nu sunt prea mari diferențe față de situația actuală. Majoritatea riscurilor enumerare de către Curtea de Conturi în 2021 sunt actuale și astăzi. Faptul că a fost aprobat un nou regulament nu a schimbat cardinal situația”, susține Ala Revenco, după ce a analizat practicile de organizare și raportare a AVM-urilor, în perioada iulie 2023 - iunie 2024, de către cele șase direcții de educație din municipiul Chișinău.

Astfel, la un an de la adoptarea noului regulament, Direcția generală educație a mun. Chiținău a raportat drept realizate 162 de proceduri de achiziții publice de valoare mică, de circa 14 milioane de lei, dintre care 159 s-au făcut prin facturi de plată și contracte directe, care presupune un nivel scăzut de transparență și lipsă de concurență. Doar 3 proceduri au fost publicate pe MTender, de 760 de mii de lei. În total, cele 6 direcții de educație (Direcția generală, Centru, Botanica, Râșcani, Buiucani și Ciocana) au raportat că au efectuat 1437 de proceduri de achiziții publice de valoare mică de aproape 81860 de mii de lei. Dintre acestea, doar 21 de proceduri (1,5%), de aproape 2853 de mii de lei, au fost realizate prin MTender.

Analizând AVM-urile din domeniul educației, A.O. „Părinți Solidari a constatat o planificare defestuoasă a acestora. Nu au fost incluse în planurile anuale de achiziție ale direcțiilor. Circa 40% au avut valoare de până la 5 mii de lei. Au fost raportate facturi privind desfășurarea de achiziții cu valoarea sub 10 lei. S-a mai constat divizarea achizițiilor, favoritismul și lipsa transparenței, neraportarea sau raportarea incompletă a acestora, imperfecțiuni ale cadrului de reglementare, lipsa sancțiunilor care pot responsabiliza autoritățile care încalcă legislația privind achizițiile publice de valoare mică etc..

Silviu Plopa, expert stagiar la IDIS „Viitorul”, a prezentat un studiu de caz care a analizat situația, problemele și  tendințele referitoare la modul în care au desfășurat achizițiile prin contractare directă unele autorități contractante. Eșantionul a cuprins 23 de autorități centrale și locale, selectate din toate regiunile țării (câte 6 autorități publice locale de nivelul I și II din fiecare regiune - Nord, Sud și Centru, 1 minister și 4 agenții de la nivel central). În perioada 1 iulie 2023 - 30 iunie 2024, cele 23 de autorități contractante au raportat un număr de 3557 de achiziții directe în sumă de 80,22 de milioane de lei. Potrivit lui Silviu Plopa, în pofida faptului că noul regulament privind AVM-urile a avut ca scop transparentizarea achizițiilor directe, totuși, s-a constatat lipsa datelor privind contractele atribuite direct. Deși autoritățile contractante sunt obligate să prezinte trimestrial, până la data de 15 a lunii următoare, în SIA „RSAP”, informația cu privire la AVM-uri, în multe cazuri acest lucru nu s-a întâmplat. Unele autorități nu au raportat în MTender nici o achiziție prin contractare directă, ceea ce este o încălcare a prevederilor legale. Or, este improbabil ca o autoritate publică, oricât de mică nu ar fi, să nu aibă nici o achiziție de valoare mică prin contractante directă în valoare de pînă la 150 de mii de lei la bunuriși servicii sau de până la 200 de mii de lei la lucrări.

Potrivit lui Silviu Plopa, o altă problemă constatată este lipsa unui mecanism de control și monitorizare, ceea ce ar responsabiliza autoritățile în procesul de raportare. Actualmente, nu există certitudine că datele privind contractele directe publicate în MTender sunt toate achizițiile directe realizate de către autorități. În ciuda reglementărilor care impun Agenția Achiziții Publice să monitorizeze și să analizeze aceste achiziții, la mai mult de un an de la intrarea în vigoare a acestora, rapoartele AAP nu includ informații despre contractele de valoare mică. Conform legislației, autoritățile contractante raportează achizițiile directe exclusiv prin MTender, iar agenția nu are instrumente de colectare și analiză statistică a datelor din acest sistem. Totodată, achizițiile de valoare mică realizate, cu publicare în MTender, nu sunt raportate, ceea ce duce lipsa datelor despre atribuirea contractelor, inclusiv valoarea acestora, și afectează elaborarea politicilor bazate pe dovezi și îngreunează reformele din sector, având implicații negative asupra procesului de integrare europeană.

Diana Enachi, coordonator monitorizare achiziții publice la IDIS „Viitorul”, a menționat că analizele prezentate sunt diferite, realizate pe eșantioane diferite, pe niveluri diferite, însă au constatări și concluzii similare, ceea ce denotă că problemele persistă și cel mai probabil acestea sunt caracteristice și altor autorități Potrivit expertei, lipsa datelor calitative privind achizițiile de valoare mică nu este o problemă doar pentru monitori, dar și pentru autorități care trebuie să elaboreze politici bazate pe evidențe.

Gheorghe Movileanu, directorul AAP, a declarat la rândul său că instituția pe care o reprezintă este foarte interesată să fie parte a acestei platforme. În opinia sa, banii publici trebuie utilizați rațional, iar acest lucru trebuie să-l conștientizeze fiecare autoritate contractantă în parte. El a îndemnat autoritățile să-și finanțeze doar necesitățile stringente. „Poziția mea este că este foarte necesară certificarea actorilor terți ca specialiști în domeniul achizițiilor publice. Aceasta este foarte important pentru a lărgi orizontul celor care pot contribui la dezvoltarea acestui sistem. Nu văd rostul să certificăm specialiști doar din interiorul autorităților contractante, care oricum beneficiază de servicii de pregătire din partea noastră. Tindem să preluăm în acest sens experiența Austriei sau a Croației, unde mergem pentru schimb de experiență în viitorul apropiat”, a declarat Gheorghe Movileanu.

Membrii PNAP, ținând cont de noile reglementări din regulament, au mentionat că raportarea în MTender dă mari bătăi de cap. Iar, entru a facilita procesul, ar fi bine ca datele privind contractele să fie raportate  în format excel. Pe lângă sancțiuni, membrii PNAP au spus că ar fi nevoie și de stimulente, încurajări pentru cei care respectă regulile. În opinia altora, digitalizarea ar fi o soluție ce ar duce la rezolvarea multor probleme legate de raportarea achizițiilor, în situația în care responsabilii nu sunt nici încurajați, nici sancționați.

Membrii PNAP susțin că la nivel regional este o criză de personal în domeniul achizițiilor publice, în special la sate și ar fi necesară certificarea liberilor profesioniști în domeniul achizițiilor publice. Totodată, membrii PNAP consideră că ar fi necesară interconectarea sistemelor electronice din sectorulfinanciar, fiscal, inclusiv facturile, registrele, etc., pentru a ușura munca specialiștilor în achiziții publice. Eu au mai cerut ca la ședințele viitoare să fie invitați să participe reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) și ai Trezoreriei de Stat.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP), în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Membrii PNAP au pus în discuție, la a treia ședință, situația achizițiilor publice de valoare mică la un an de la intrarea în vigoare a unui nou regulament | IDIS (viitorul.org)

Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) anunță lansarea a 7 spoturi video, care promovează valorile europene în rândul comunității locale. Materialele video își propun să informeze și să sensibilizeze locuitorii despre valorile europene: respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, drepturile omului, statul de drept, diversitatea culturală, solidaritatea, etc. și sunt realizate cu participarea tinerilor din raioanele de sud ale Moldovei.

Tineri din Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Taraclia au lucrat cu dedicare pentru a transmite mesaje puternice și inspiraționale, subliniind valorile care stau la baza Uniunii Europene. Implicarea lor a fost esențială în acest proces, oferindu-le o platformă prin care să-și exprime viziunea și să devină ambasadori ai valorilor europene.

Ion Calalb, lider al grupului de tineri Leova:”Spotul video a fost elaborat în colaborare cu mai mulți tineri/e din raionul Leova. Tineri, care cred în parcursul European. Am o plăcere enormă să contribui la promovarea valorilor europene la nivel local, alături de acești tineri”.

Spoturile video își propun să contribuie la educarea publicului despre valorile europene, formarea unei culturi de toleranță și solidaritate, înțelegerea aplicării acestor valori în viața de zi cu zi și construirea unei societăți mai unite și mai incluzive. Aceste spoturi promovează solidaritatea, diversitatea culturală și integrarea, încurajând cetățenii să participe activ la viața democratică.

„Aceste spoturi video sunt o dovadă a creativității și angajamentului tinerilor din sudul Moldovei în promovarea valorilor europene. Organizația noastră le-a oferit o platformă pentru a-și exprima viziunea și a demonstra activism civic în comunitățile lor”, a declarat Cristina Berlinschii, președinte CDEC.

Toate spoturile video pot fi vizionate aici: https://bit.ly/4dnrCaU

Vă invităm să urmăriți video-urile, să distribuiți mesajele lor, astfel contribuind la o conștientizare mai mare a valorilor europene în rândul cetățenilor

Materialele video sunt realizate în cadrul proiectului “Promovarea valorilor europene în regiunea de sud a Moldovei”, implementat de CDEC. Implementarea acestui proiect este posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Mai multe informații despre proiect și activitățile desfășurate pot fi consultate pe pagina noastră de facebook CDECMoldova și pe pagina web www.centruleducational.md.

Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) a organizat 7 tabere de weekend dedicate tinerilor și tinerelor, cu scopul de a promova și a îmbrățișa valorile europene, de informa despre ce înseamnă procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), începerea negocierilor pentru aderarea la UE, înțelegerea beneficiilor, dar și a provocărilor, inclusiv preluarea bunelor practici și crearea Europei acasă.

Aceste tabere au fost desfășurate în raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Căușeni, Taraclia, Cahul, Cantemir și Leova, la care au participat peste 250 de tineri/e.

Taberele au fost facilitate de alți tineri, anume de grupurile de tineri, familiarizate anterior cu tema valorilor europene în cadrul Hackathonului “Sunt PROEU valori”, create în aceste raioane și implicate în proiectul “Promovarea valorilor europene în regiunea de sud a Moldovei”. Fiecare tabără a oferit participanților oportunitatea de a se implica în activități interactive, ateliere de lucru și discuții constructive, toate axate pe teme precum diversitatea culturală, drepturile omului, sustenabilitatea și solidaritatea. Prin intermediul acestor activități, tinerii au învățat nu doar despre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, ci și despre importanța lor în viața de zi cu zi.

Liliana Bagrin, participantă la sesiunea din Cantemir, ne spune: "Astăzi am participat la o activitate despre valorile europene și am realizat cât de importantă este solidaritatea între statele membre. M-am convins de faptul ca democrația și respectarea drepturilor omului sunt esențiale pentru unitatea și prosperitatea Europei".

Efim, elev în clasa 12, Liceul Teoretic “Matei Basarab”, or. Basarabeasca adaugă:”Mi-a plăcut sesiunea pentru că am lucrat în grupuri și am discutat despre valorile europene, cum ar fi respectul și egalitatea. Fiecare grup a analizat o valoare și am învățat cum se aplică în viața noastră”

Activitățile au fost desfășurate în cadrul proiectului “Promovarea valorilor europene în regiunea de sud a Moldovei”, realizat de CDEC. Implementarea acestui proiect este posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

Vă invităm să ne urmăriți pe rețelele sociale https://www.facebook.com/CDECMoldova pentru a fi la curent cu noutățile și pentru a descoperi alte activități desfășurate de CDEC. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la nr. tel. 079079676, Cristina Berlinschii, Președinte CDEC.

Pagina web: www.centruleducational.md

Pe 18 septembrie, în cadrul unui club de presă, am discutat cu reprezentanții mass-media dinamica reformelor realizate de către guvernarea de la Chișinău în implementarea recomandărilor din partea Comisiei Europene aferente capitolelor fundamentale ale procesului de aderare ce vizează domeniul justiției. 

Au fost supuse dezbaterilor principalele constatări și recomandări la acest subiect care se regăsesc în cadrul primului raport de monitorizare independentă „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”, lansat de către „Expert-Grup”, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.

Autorii raportului au apreciat progresul înregistrat la capitolele din domeniul justiției cu următoarele scoruri:

• Reforma justiției (Scor mediu: 3p din 5p);
• Lupta cu corupția (Scor mediu: 3,3p din 5p);

Printre principalele evoluții la capitolul reforma justiției sunt menționate: formarea noilor componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor din rândul candidaților care au promovat procedura de evaluare extraordinară; demararea procesului de evaluare a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător la Curtea Supermă de Justiție și Curțile de Apel; ajustarea cadrului normativ aferent activității Institutului Național al Justiției, în particular, prin introducerea unei mecanism de verificare a integrității candidaților la INJ; adoptarea legii privind noua hartă judiciară, dar și altele ce pot fi găsite în raportul integral.

O parte din priorități pentru perioada ce urmează sunt:

• Accelerarea procedurilor de evaluare extraordinară a candidaților la funcția de membru în CSM și completarea posturilor vacante rămase în Consiliu;

• Asigurarea unui proces eficient de suplinirea a deficitului de cadre în sistemul judecătoresc și cel al procuraturii, în eventualitatea unui val masiv de demisii.
• Operaționalizarea Colegiului de selecție și evaluare a performanțelor judecătorilor și a Colegiului disciplinar al judecătorilor precum și a Colegiului pentru selecția și evaluare a procurorilor

Cu referire la capitolul „Lupta cu corupția”, principalele evoluții remarcate de către autori au fost: adoptarea Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, precum și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. 

De asemenea, la capitolul evoluții a fost remarcată decuplarea Procuraturii Anticorupție de Centrul Național Anticorupție, dar și separarea bugetului Procuraturii Anticorupție de cel al Procuraturii Generale. 

O parte din priorități pentru perioada ce urmează sunt:

• Consolidarea capacităților procuraturilor teritoriale pentru examinarea infracțiunilor de corupție;
• Definitivarea procedurilor de identificare a sediului și de reamplasare a Procuraturii Anticorupție, care să permită desfășurarea activităților în condiții optime;
• Implementarea recomandărilor din Raportul rundei a cincea de evaluare a GRECO și restanțele din Raportul rundei a patra de evaluare GRECO.

Mai multe detalii găsiți în raport și comunicat disponibile pe link: https://www.euromonitor.md/club-de-presa-evaluarea-progresului-republicii-moldova-in-implementarea-recomandarilor-comisiei-europene-din-domeniul-justitiei-in-contextul-procesului-de-aderare-la-uniunea-europeana/

Urmărește înregistrarea video a clubului de presă: 
https://rlive.md/club-de-presa-evaluarea-progresului-republicii-moldova-in-implementarea-recomandarilor-comisiei-europene-din-domeniul-justitiei-in-contextul-procesului-de-aderare-la-uniunea-europeana/

*Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.