În perioada 18 - 20 octombrie 2024, Centrul de Ghidare și Consiliere în Carieră al #UPSC, împreună cu AO Dezvoltare prin Implicare, a organizat un training de 3 zile care a adus împreună 20 de tineri dornici să își descopere potențialul. Sub tema „Descoperă-ți potențialul: Primii pași spre o carieră de succes”, participanți din toată țara, atât studenți UPSC, cât și elevi și studenți din diverse localități, au avut ocazia să-și exploreze talentele, pasiunile și să pună bazele unui viitor plin de realizări.

Obiectivele trainingului au fost să îi ajutăm pe tineri:

să își descopere și să își evalueze punctele forte, valorile personale și interesele profesionale

să își dezvolte abilități de luare a deciziilor pentru viitoarele alegeri educaționale și profesionale

să își creeze un plan de carieră clar și structurat, care să îi ghideze pas cu pas spre atingerea viselor lor

În cadrul acestor 3 zile pline de energie și creativitate, tinerii și-au explorat interesele și resursele interioare prin tehnici interactive, au reflectat la cine sunt cu adevărat și ce își doresc să devină. Rezultatul? Fiecare dintre ei a plecat cu un plan de carieră inspirațional și cu o viziune mai clară asupra viitorului!

Trainerii Rodica Balan, specialist în dezvoltare personală la #CGCC, și Sidor Vasile, fondator A.O. Dezvoltare prin Implicare au creat un mediu cald și plin de susținere, unde fiecare participant s-a simțit liber să își exprime autenticitatea și să își descopere resursele.

Mulțumim tuturor participanților pentru entuziasm și pentru că ne-au arătat că viitorul este plin de speranță și lumină! Vă dorim să continuați să vă urmați drumul cu încredere și pasiune – puteți realiza tot ce vă propuneți!

----------------------

Trainingul a fost organizat de Centrul de Ghidare și Consiliere în Carieră al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” în colaborare cu A.O. Dezvoltare prin Implicare, în cadrul Proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova ) și cofinanțat de (Friedrich Ebert Stiftung Moldova ). Proiectul este implementat de Expert-Grup , în calitate de partener principal, în colaborare cu Institutum Virtutes Civilis, Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Friedrich Ebert Stiftung Moldova .”

Această activitate este realizată de participanţii Cursului de lungă durată în Formare de Formatori, ca activitate de follow-up a proiectului „Promovarea educaţiei non-formale de calitate în domeniul tineret” implementat de MilleniuM Training and Development Institute în cadrul Programului de Granturi pentru organizațiile de tineret, ediția 2024 al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret Agenția Națională pentru Tineret

În perioada septembrie – octombrie, Asociația Businessului European a organizat trei ateliere de informare pe tema Responsabilității Extinse a Producătorului, o politică de mediu esențială și obligatorie pentru toate companiile care produc, importă sau exportă produse ambalate. Scopul acestor sesiuni a fost de a crește gradul de conștientizare și informare în rândul producătorilor autohtoni cu privire la noile modificări legislative de care trebuie să țină cont. 

Atelierele, desfășurate sub tematica „Răspunderea Extinsă a Producătorilor pentru Deșeurile de Ambalaje: Cerințe legislative privind înregistrarea, raportarea și plata taxei de mediu”, au avut loc în trei centre economice cheie ale țării – Chișinău, Bălți și Comrat. Schimbările legislative influențează activitatea tuturor companiilor, iar cunoașterea noilor reglementări devine esențială. Peste 100 companii din diverse domenii ale economiei au participat activ la aceste seminare. 

Totuși, pentru mulți antreprenori, principiul Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP) este încă necunoscut, din cauza lipsei de informații actualizate și a cunoștințelor privind utilizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor. Începând din 2023, agenții economici trebuie să se înregistreze în Sistemul Informațional Automatizat – Managementul Deșeurilor (SIA-MD), pentru a putea plasa pe piață produse care generează deșeuri de ambalaje în procesul utilizării. 

„Deoarece REP este un principiu nou, participanții au multe întrebări legate de implementarea sa practică. În cadrul întâlnirilor noastre, oferim detalii, exemple de bune practici și explicăm clar ce trebuie să îndeplinească producătorii. Prin aceste sesiuni de informare, ne propunem să creștem nivelul de conștientizare al companiilor din Moldova în ceea ce privește administrarea deșeurilor produse, precum și să clarificăm obligațiile și drepturile lor", a declarat Eugen Cozmulici, Manager pe Politici și Advocacy, EBA Moldova. 

Cele mai frecvente greșeli comise de producători includ identificarea incorectă a obligațiilor de raportare și valorificare, metode de calcul nerelevante, estimări și calcule eronate, lipsa documentelor de trasabilitate sau documente neconforme, precum și nedeclararea ambalajelor reutilizabile sau lipsa dovezilor pentru acestea. 

Compania produce, dar și plătește ceea ce poluează 

În practică, REP include un set de responsabilități ale producătorului unui produs începând de la stadiul de proiectare și design al ambalajului, până la stadiul de post consum. Pe final, producătorului îi revine obligația să colecteze ambalajul rămas și să asigure reciclarea lui așa încât să asigure protecția mediului înconjurător, ceea ce include și cheltuieli suplimentare, cum ar fi: colectarea, transportarea, sortarea, valorificarea, informarea populației și altele.  

Compania producătoare este obligată, așadar, de a-și asigura un sistem de colectare și administrare a deșeurilor, fie acesta colectiv sau individual. În Republica Moldova, majoritatea companiilor cu produse ambalate aleg un sistem de colectare colectiv, ceea ce presupune o eficientizare a resurselor companiei: eliberarea de obligația plății taxei de mediu pentru ambalaje, posibilitatea de a reduce impactul negativ al deșeurilor asupra mediului și o suport în respectarea cerințelor legale legate de gestionarea deșeurilor de ambalaje. 

Sesiunile de instrusire au fost organizate cu susținerea Elveției și a organizației Helvetas, prin Proiectul OPTIM.  

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, organizații neguvernamentale, reprezentanți mass media s-a întrunit vineri, 18 octombrie, 2024, în a patra ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a prezentat în deschiderea ședinței varianta rusă a Ghidului privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, o traducere a Ghidului în limba română, ambele având menirea de a ajuta publicul să identifice mai rapid și mai ușor știrile false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”. „Participanții la una dintre ședințele anterioare ale Platformei au solicitat ca Ghidul care este în limba română să fie tradus și în limba rusă. În opinia lor, grupul care este astăzi mai mult predispus la dezinformare, cu părere de rău, este reprezentat de către vorbitorii de limba rusă, care nu cunosc limba română și sunt mai slab informați”, a declarat Carolina Ungureanu.

Carolina Ungureanu și-a exprimat speranța că IDIS „Viitorul” a contribuit prin intermediul Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media la creșterea unei generații, dar și a capacităților unor jurnaliști de investigații. Spre exemplu Măriuța Nistor este absolventa programului de instruire, apoi a fost implicată în elaborarea unui articol, care a fost prezentat în cadrul unei sedinte a Platformei  de discuții privind combaterea dezinformării, lansată la inițiativa IDIS „Viitorul”. Recent, pe 11 octombrie 2024, a fost publicată investigația Măriuței Nistor, care doar pe YouTube are 298 de mii de vizualizări, 2447 de comentarii și foarte multe distribuiri.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, crede că una dintre erorile pe care le face astăzi societatea civilă din Republica Moldova este că realizează analize, studii și rapoarte, exclusiv în limbile română și engleză și mai puțin în limba rusă. „În ultima perioadă, în limba rusă nu prea sunt scrise studii și rapoarte. Nu prea sunt comunicatori, nu prea sunt oameni care să ducă opiniile noastre în fața vorbitorilor de limba rusă. O să fie nevoie de eforturi colosale ca să nu pierdem acești oameni, care ajung în fluxul acesta al propagandei ruse”, a spus Liubomir Chiriac.

Ruslan Graur a analizat care este impactul dezinformării pe TikTok asupra percepțiilor politice ale tinerilor din Republica Moldova. În opinia sa, TikTok a devenit o mașinărie de diseminare a falsurilor și de sperietori, iar ținta pare să fie anume generația tânără. „Multe informații false sunt distribuite zilnic pe canalele de pe TikTok. Numărul lor este în creștere, la fel și numărul de utilizatori din Republica Moldova. Politicienii moldoveni au migrat pe această platformă, unde au zeci de mii de urmăritori, alții pur și simplu investesc bani în crearea de conturi false sau chiar plătesc influenceri pentru a-și distribui mesajele politice. Cele 20 de conturi monitorizate sunt urmărite în total de cca. 420 000 de urmăritori”, a menționat Ruslan Graur.

Silviu Plopa a încercat să afle dacă există sau nu manipulare în ceea ce privește direcția externă de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Potrivit lui, Republica Moldova se confruntă, și în prezent, cu probleme mari referitoare la direcția de dezvoltare economică. „Deși mulți cetățeni recunosc că Uniunea Europeană este o cale de îmbunătățire a nivelului de trai, totuși există speculații și manipulări în jurul acestui subiect, frecvent bazate pe argumente nefondate. Au fost analizate principalele dezinformări ce ține de: asistența externă, exporturile Republicii Moldova, suportul oferit pentru depășirea COVID 19, a crizei energetice, ets. Este important ca Republica Moldova să continue să promoveze o politică pro UE pentru a beneficia de sprijinul financiar și de oportunitățile economice care îi sunt oferite și să întreprindă măsuri pentru a informa populația, împotriva căreia se răspândesc falsuri”, a afirmat Silviu Plopa.

Alexandru Tetelea a observat în articolul său că patriarhia rusă este un instrument de propagandă și expansiune al imperialismului rus. El susține că poate fi observată o puternică amprenta ideologiei naționalismului rus în multe exprimări ale clericilor de astăzi din Republica Moldova în adresa creștinilor. „Aceste lozinci subliniază importanța frăției între Rusia, Europa de Est și Asia, unde Rusia trebuie să-și reafirme influența în fostele republici sovietice și să se opună extinderii valorilor occidentale. Unii preoți moldoveni, ideologic, vorbesc despre „păcătosul” sistem democratic, care va distruge temeliile culturii creștine”, a specificat Alexandru Tetelea.

Mihail Nesteriuc a analizat dezinformarea din discursurile candidaților la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și în contextul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. După ce a analizat conturile de TikTok ale candidaților și a constatat că au fost câteva narațiuni false împotriva referendumului, promovate de către cei 11 concurenți. „Cei mai mulți dintre concurenți, 45,5%, în mare parte de stânga, au susținut că referendumul este un truc electoral, menit să ajute pe cineva să câștige alegerile. O bună parte, 24,2%, la fel candidați de stânga, au transmis mesaje precum că referendumul nu are putere juridică. Alții 18,2% au susținut că referendumul nu ne va ajuta să aderăm la UE și a fost promovat de către politicieni pentru a submina așteptările oamenilor. 12,1% au promovat ideea schimbării temei referendumului, că nu ar fi potrivită. Toate acestea nu sunt adevărate”, potrivit lui Mihail Nesteriuc.

„Noi trăim în era în care informația circulă cu viteza luminii și observăm că tânăra generație acordă tot mai mare interes știrilor distribuite pe diverse rețele de socializare, în deosebi Instagram și Tik Tok, unde informațiile false sunt apreciate și, cel mai grav, distribuite într-un număr enorm și cu precădere în perioada electorală. Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) dezvoltă un program de instruire la acest aspect. Își propune să informeze, în masă, tinerii și tinerele din Republica Moldova cu privire la dezinformarea în perioada electorală. Participând la acest eveniment am reușit să adun noi informații, surse, pentru a le distribui, ulterior, prin intermediul seminarelor de informare în cadrul instituțiilor preuniversitare și universitare”, a declarat Tatiana Grigoriță, comunicatoare la CICDE, care a participat online la sesiune.

„Prezentările participanților, ca și prezentările de la ședințele anterioare, au scos în evidență temele asupra cărora se răspândesc astăzi informații false. Dezinformare este o problemă mare și pentru în societatea noastră, la fel cum se întâmplă astăzi în toate societățile. Astfel de activități sunt oportune publicului larg, care trebuie să știe cum distinge faptul că este informat sau dezinformat”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință din 16 octombrie 2023 au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie 2024, în cadrul celei de-a doua ședință, au fost prezentate alte două articole. Pe 4 iunie 2024, în a treia ședință de lucru a fost prezentată o altă culegere cu patru articole. În total, au fost elaborate 15 articole.

Subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, au fost discutate la a patra ședință a Platformei de discuții privind combaterea dezinformării | IDIS

La inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, a fost creată Pulsachizitii.md, o platformă online dedicată achizițiilor publice din Republica Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA (Partnership for Transparency – PTF).

Pagina web are 5 rubrici separate pe domenii:

1. Noutăți, unde sunt plasate cele mai relevante informații din domeniul achizițiilor publice;
2. Resurse, care include analize, studii, ghiduri, rapoarte, infografice, buletine informative. La fel, se includ cele mai importante acte legislative și normative din domeniul achizițiilor publice, dar și cele mai importante instituții publice abilitate;
3. Rubrica Coaliția de monitorizare este despre activitatea Coaliției de Montiorizare a Achizițiilor Publice, o platforma de comunicare a experților, monitorilor și persoanelor care împărtăşesc viziuni în acest domeniu, lansată, la fel, în cadrul proiectului dat;
4. Rubrica PNAP – denumită Platforma Națională pentru Achiziții Publice și lansată în cadrul aceluiași proiect, este despre activitatea mecanismului permanent de comunicare și dialog dintre toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, organizații neguvernamentale și operatori economici;
5. Achiziții publice durabile – o rubrică care cuprinde studii, rapoarte, ghiduri, buletine informativ și infografice, care reflectă situația din domeniul achizițiilor publice durabile.

Pe pagina web se mai găsesc calendarul achizițiilor publice, unde sunt publicate evenimentele din domeniu, precum și instrumentele de monitorizare a achizițiilor publice actualmente existente.

O platformă online dedicată achizițiilor publice din Moldova, creată la inițiativa IDIS „Viitorul” | IDIS

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA , cu sediul în Washington DC, are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.