Cristina Belîi este o tânără activă și dedicată, care reușește să îmbine studiile la I.P. Colegiul de Medicină Cahul cu participarea în diverse activități de voluntariat și inițiative comunitare.

În calitate de jurnalistă comunitară, Cristina a investigat problema lipsei unei resurse centralizate care să cuprindă toate serviciile și centrele de sprijin pentru persoanele cu nevoi speciale din Cahul. În urma cercetării sale, a descoperit că, deși există mai multe instituții care oferă suport, acestea nu sunt suficient de vizibile pentru cei care ar avea nevoie de ele.

Pentru soluționarea acestei probleme, Cristina a discutat cu reprezentanți ai instituțiilor care oferă aceste servicii, iar analizând în de aproape piața și studiind serviciile prezente pe piață, au fost identificate centrele care oferă acest suport, care pot fi accesat pe acest link.

Lista completă, care include datele de contact ale acestor centre, adresele și serviciile oferite, poate fi accesatăhttps://bit.ly/3WIKiwg. Pentru a face această listă și mai utilă, au fost incluse și servicii similare din Chișinău, astfel încât cei care nu găsesc soluții în Cahul să aibă alternative.

Articolele publicate de Cristina pot fi citite pe jurnalist.md sau accesând linkurile atașate mai jos:

• https://bit.ly/42XEbII
• https://bit.ly/4jXdEky

Experiența Cristinei în proiect

„Sunt mulțumită de acest proiect, organizarea și mentorii mi-au plăcut și m-au ajutat. Consider că această a fost o experiență valoroasă de a explora problemele comunitare și a înțelege că prin jurnalism comunitar ele pot fi soluționate. Procesul de redactare a fost unul mai complicat, dar interesant, prin faptul că a necesitat o analiză atentă a situației, o colectare corectă a datelor și prezentarea lor  sub un mod înțeles cititorilor. Sunt de părere că proiectul nu doar mi-a îmbunătățit abilitățile de scriere și investigare, dar mi-a oferit și încrederea că se pot aduce schimbări pozitive prin jurnalism.”

Acest material este realizat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Suediei.

În primele trei luni de implementare, aproximativ 175 de tineri/tinere din sudul Republicii Moldova au beneficiat de activități de dezvoltare a competențelor digitale și de alfabetizare media în cadrul proiectului „Y-MEDIA: Abilitarea Tinerilor prin Integrare Digitală și Conștientizare Media”, implementat de Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară (A.O. C.R.D.C.). 

Inițiat în octombrie 2024, proiectul a adus un plus de cunoștințe despre alfabetizarea media și gândirea critică în comunitățile din sudul țării. Caravana Filmelor Documentare a ajuns în șase localități - Hîrtop, Cahul, Leova, Cantemir, Tătărăști și Crihana Veche - unde peste 150 de tineri/tinere au participat la proiecții și dezbateri despre despre impactul dezinformării și importanța implicării civice, în societatea modernă. 

Un aspect inovator al proiectului a Digital Media Literacy Lab, atelier intensiv de trei zile, unde 14 tineri/tinere au fost instruiți/instruite în verificarea faptelor, crearea de conținut digital responsabil și dezvoltarea gândirii critice pentru combaterea dezinformării. Trei participante au fost selectate pentru a efectua un internship la portalul de știri ziuadeazi.md, unde aplică noile abilități dobândite, contribuind activ la lupta împotriva dezinformării. 

"Proiectul Y-MEDIA demonstrează că investiția în educația media a tinerilor/tinerelor este esențială pentru dezvoltarea unei societăți informate și reziliente. Prin activitățile noastre, contribuim la formarea unei generații de tineri/tinere capabili/capabile să navigheze critic prin spațiul informațional și să devină agenți ai schimbării în comunitățile lor", a menționat Arabadji Arina, coordonatoarea proiectului 

Până la finalul proiectului în martie 2025, A.O. C.R.D.C. planifică să extindă impactul inițiativei prin organizarea a încă șase proiecții de filme documentare și publicarea unei serii de articole despre problemele comunitare identificate de tinerele jurnaliste. 

Inițiativa face parte dintr-un efort amplu al A.O. C.R.D.C. de a promova valorile democratice și dezvoltarea competențelor digitale în rândul tinerilor/tinerelor, consolidând astfel capacitatea comunităților locale de a face față provocărilor. 

Materialul este realizat de A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară în parteneriat cu People in Need Moldova în cadrul proiectului "Moldova ASSIST: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale", finanțat de Uniunea Europeană.

Revoluția în domeniul inteligenței artificiale nu aduce doar riscuri legate de dezinformare și fake news, ci și oportunități pentru a combate aceste fenomene și de a ne informa corect.
În acest context, suntem încântanți să anunțăm despre lansarea www.european.md – un chatbot menit să demonteze miturile despre integrarea europeană a Republicii Moldova, la fel, să ajute la o mai bună înțelegere la tot ce înseamnă procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană.

Află despre avantajele, riscurile și oportunitățile, etapele procesului de integrare europeană pentru țara noastră, accesând chatbotul👉 www.european.md

În plus, acesta este în continuă dezvoltare și actualizare, urmeaza a fi populat cu date, informații noi, care sperăm să contribuie la o mai bună înțelegere a procesului de integrare europeană în societatea noastră. Vă încurajăm să-l testați și să veniți cu feedback pentru îmbunătățirea acestuia!

 -----------------

 Proiectul este implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în cadrul programului de suport instituțional finanțat de către Fundația pentru Societate Deschisă, implementat prin intermediul la Institutul pentru Politici și Reforme Europene. 

46 de studenți și studente ai Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova (USM) au participat pe 17 februarie 2025 la un atelier de instruire în domeniul alfabetizării informaționale și educației media. În cadrul evenimentului, tinerii au abordat mai multe subiecte de interes pentru ei și viitoarea lor profesie. Atelierul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul Uniunii Europene.

„A fi jurnalist în timpurile de astăzi nu este deloc ușor. Indiferent ce subiect abordezi, ai o responsabilitate imensă față de public, căruia trebuie să îi aduci informații corecte și bine documentate. Iar acest lucru presupune o pregătire temeinică de pe băncile facultății”, a menționat jurnalista Ana Sârbu, lectoră universitară și formatoare în cadrul atelierului. Ea a salutat ideea CJI de a organiza, pentru studenții de la facultățile de jurnalism din țară, inițieri tematice dedicate explicării în profunzime a noțiunilor și fenomenelor de știri false, dezinformare, deepfake, manipulare, propagandă ș.a., așa cum perioadele de criză prin care trecem în prezent reprezintă adevărate provocări pentru toți, inclusiv pentru reprezentanții mass-media.

„Ați auzit de multe ori și poate chiar v-ați confruntat direct cu știri false. Ce sunt acestea și de unde se iau? Cum se răspândește acest tip de informații? Pentru a răspunde mai ușor, vă propun să examinați câteva materiale video, după care aș vrea să îmi spuneți ce emoții v-au provocat secvențele vizionate”, i-a îndemnat Ana Sârbu pe tinerii jurnaliști în debutul atelierului. Rând pe rând, lectora le-a propus participanților să vizioneze mai multe secvențe video cu știri false și deepfake-uri care circulă preponderent pe rețelele sociale cu scopul de a induce în eroare pentru a deteriora imaginea cuiva, reputația sau de a avea câștig financiar sau politic. „Ce stări v-au provocat aceste video? Ați simțit frică, îngrijorare, neînțelegere, dezamăgire, tristețe? Dacă o știre sau un video vă trezește prea multe emoții, verificați-o din mai multe surse. De obicei, dezinformarea se bazează pe astfel de emoții. Dezinformarea e ca o picătură de apă care găurește o piatră. Dacă o auzi mereu, e distribuită des, pe mai multe canale, până la urmă ai predispoziția de a o lua drept adevăr, deși este falsă”, le-a explicat formatoarea.

„Deepfake-ul este și mai periculos pentru că analizează nu doar vocea, dar și comportamentul, algoritmul, reacțiile, ticurile nervoase ale persoanei și le transpune pe toate în video. Acest lucru este realizat atât de subtil încât, în curând, vom ajunge să nu mai putem face diferența între un video real și unul creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Singura cale pentru a le distinge e să ne concentrăm pe conținut, nu pe partea tehnică. Vom ieși învingători din această bătălie doar dacă vom ști să lucrăm suficient de bine cu sursele, să le trecem prin filtrul veridicității. Altfel, din lipsă de timp și cunoștințe generale, riscăm să devenim o pradă ușoară a dezinformării”, i-a atenționat jurnalista pe studenții de la USM.

În context, Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI, a oferit tinerilor materiale informative care să-i ajute să însușească mai bine cunoștințele acumulate în cadrul atelierului. Potrivit ei, „în perioada crizelor și a supraabundenței de informații, competențele media sunt necesare oricui, cu atât mai mult celor din breasla jurnalistică. În acest sens, responsabilitatea pe care o avem cu toții – jurnaliști consacrați și tineri, creatori de conținut, reprezentanți ai domeniului academic și educației, actori ai altor structuri importante din societate – e să educăm cetățeni cu gândire critică, care să poată analiza și să-și pună întrebări legat de orice informație cu care venim în contact”.

Cătălina Cuciuc, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

Activitatea la care am participat este foarte diferită de cursurile pe care le-am studiat până acum la facultate. Pe cât de complicate și complexe au fost subiectele discutate, pe atât de simplu au fost explicate pentru a fi înțelese de noi. Spre exemplu, chiar dacă aveam anumite cunoștințe generale despre inteligența artificială de la alți profesori, ceea ce am aprofundat astăzi îmi va fi foarte util atât pe plan personal, cât și profesional.

Evelina Curca, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

Astăzi am avut oportunitatea să descopăr și alte fațete ale jurnalismului. Unele lucruri mi-au părut chiar înfricoșătoare – mă refer la fenomenul deepfake, modul în care au evoluat tehnologiile informaționale și cât de mult ne pot influența. Sunt niște provocări foarte mari nu doar pentru noi, dar pentru omenire, în general, pentru că complexitatea cu care se dezvoltă în prezent tehnologiile informaționale poate schimba radical situația în lume. Este necesar să gândim critic și să analizăm permanent informațiile cu care venim în contact.

Ștefan Albu, student la Comunicare și relații publice, anul I

Informația este cea mai importantă resursă pentru a supraviețui și a exista în zilele noastre. M-am bucurat să aflu atâtea lucruri noi despre domeniul mass-media, despre cum să înțelegem care informații sunt veridice și care nu. O persoană bine informată este una protejată. Iar noi suntem cei care va trebui să asigurăm accesul oamenilor la informație veridică și de calitate. A fost o informație utilă și extrem de actuală.

Sabrina Colbasnicov, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

La activitatea de azi am aflat cum presa ne poate manipula, la fel, cum putem identifica și dezminți unele informații false, deepfake-uri, care sunt foarte complicate și o bătaie de cap în plus, pentru că nu putem deosebi sau este foarte greu de distins care este partea reală și care este partea creată cu inteligență artificială. Totuși, am speranța că și jurnalismul va avansa, luând în considerație că în Codul deontologic deja s-au introdus aspecte ce țin de inteligența artificială. Planific să lucrez în domeniul media și consider că avem nevoie de astfel de activități, lecții, prelegeri care să ne pregătească cum să abordăm eficient astfel de subiecte complicate.

Iuliana Chistruga, studentă la Comunicare și relații publice, anul I

Consider foarte important ca nu doar comunicatorii sau jurnaliștii să cunoască despre educația media și gândirea critică, dar și oamenii de rând să știe despre știrile false și mesajele ascunse ale acestora, să poată face diferența între o știre bine documentată, corectă, din surse oficiale și o știre falsă, prin care se manipulează opinia publică. Pentru siguranța mea, dacă vreau să cunosc o anumită informație, apelez întotdeauna la site-urile oficiale ale instituțiilor publice sau caut știrea în alte mijloace de presă, în care eu am încredere. Mă informez de pe canale în care am încredere, mai puțin sau aproape deloc de pe social media.

Atelierul de educație media a fost organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.