În drumul său către integrarea europeană, Republica Moldova se confruntă cu multe provocări, dar și cu un val de dezinformări și mituri care alimentează temerile și nesiguranța cetățenilor de a deveni parte din familia UE. 

De la frica că Europa ne va cumpăra toate pământurile până la ideea că ne vom pierde cultura și tradițiile, aceste neadevăruri sunt propagate pentru a bloca reformele pro-europene și pentru a crea o atmosferă de îndoială în privința beneficiilor aderării. 

Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară a întrebat oamenii de rând care sunt principalele lor frici privind integrarea în UE și vă prezintă cele mai răspândite mituri.

Mit: Uniunea Europeană ne va cumpăra tot pământul 

Adevăr: Mitul că integrarea în UE va duce la vânzarea terenurilor agricole către străini a apărut din neînțelegerea regulilor UE și a politicilor naționale ale fiecărui stat membru. Deși UE promovează libertatea de circulație a capitalului, țările membre au dreptul să limiteze sau să reglementeze vânzarea de proprietăți, mai ales a terenurilor agricole. 

De exemplu, mai multe state membre, cum ar fi Polonia, Ungaria, au implementat restricții în ceea ce privește achiziționarea terenurilor agricole de către străini, chiar și după aderarea la UE. În România, proprietarii trebuie să îndeplinească anumite condiții stricte pentru a achiziționa terenuri agricole. 

Aderarea la UE nu implică schimbarea legislației legate de proprietatea asupra terenurilor agricole în mod imediat și automat. Fiecare stat membru are libertatea de a aplica reglementări specifice și de a impune limitări temporare pentru a proteja sectorul agricol local. 

Mit: Uniunea Europeană va aduce alte națiuni și moldovenii vor dispărea

Adevăr: Uniunea Europeană e ca o familie extinsă, cu multe culturi și națiuni, însă integrarea nu înseamnă pierderea identității naționale. Din contra, UE promovează și susține diversitatea. 

Dacă ne uităm la exemplul României, vedem că în cei 17 ani de la integrare, identitatea națională a statului vecin a fost total protejată, iar bogăția culturală a României este promovată activ prin accesul la fonduri și programe culturale europene. 

Totodată, libera circulație între statele membre este un principiu fundamental al UE și are ca scop promovarea creșterii economice, a schimburilor culturale și a coeziunii sociale între țările membre. Din 2014, moldovenii simt pe propria piele cum este să circuli liber în țările UE, fără să fii condiționat de obținerea unei vize. 

Ce ține de migrație, aceasta este reglementată prin legi clare și exacte. Fiecare stat membru al Uniunii Europene își menține controlul asupra propriilor frontiere și decide cine poate obține permise de ședere sau de muncă pentru cetățenii străini. 

Mit: Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană va duce la o creștere a numărului de persoane LGBT

Adevăr: Orientarea sexuală nu este influențată de politicile europene. Numărul persoanelor LGBTQ+ dintr-o societate nu crește sau descrește în funcție de legislația sau statutul de membru al UE.

Uniunea Europeană promovează drepturile omului și egalitatea, inclusiv drepturile persoanelor LGBTQ+. Aceste politici sunt legate de protecția împotriva discriminării și vor să asigure faptul că toți oamenii sunt tratați corect, au dreptul la muncă, educație, protecție socială etc., indiferent de orientarea lor sexuală.  

Prin aderarea la UE, statele au posibilitatea de a promova drepturile LGBTQ+ prin participarea la proiecte finanțate de UE, semnarea convențiilor internaționale și implicarea în dialoguri politice cu alte state membre. Aceste inițiative se bazează mai degrabă pe cooperare și nu pe constrângere, ceea ce înseamnă că fiecare țară își poate gestiona propriile politici în funcție de contextul intern, dar respectând cadrul european de protecție a drepturilor omului.

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Turismul reprezintă o activitate economică importantă la nivel global, având un impact semnificativ asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării sociale. În Republica Moldova, acest sector este în creștere, iar numărul total de turiști a atins în 2023 cifra de peste 500.000 de persoane. Cu toate acestea, doar 9% dintre aceștia sunt turiști care vizitează țara, restul fiind moldoveni care călătoresc peste hotare.

La nivel internațional, industria turismului contribuie, în medie, cu până la 10% la PIB-ul țărilor dezvoltate. În Moldova, turismul reprezintă doar 3,3% din PIB.

Ministerul Culturii joacă un rol central în elaborarea politicilor și strategiilor de dezvoltare a sectorului turismului. În același timp, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, contribuie la crearea infrastructurii necesare.

Între anii 2021 și 2023, cheltuielile din bugetul de stat alocate acestui sector au fost de peste 234 milioane lei. Pentru perioada 2024-2026, fondurile planificate pentru dezvoltarea turismului reprezintă doar 0,04% din totalul bugetului de stat. Cu toate acestea, prin crearea Oficiului Național al Turismului și implementarea strategiei de dezvoltare turistică, se dorește o creștere a resurselor alocate până la 0,26% din bugetul de stat, cu un buget estimat de peste 752 milioane lei în cadrul Programului „Turism 2028”.

Strategia de dezvoltare a turismului în Republica Moldova urmărește valorificarea potențialului turistic prin:

1. Consolidarea unui cadru de politici și reglementări care să sprijine dezvoltarea sustenabilă a turismului.
2. Stimularea investițiilor în infrastructura turistică modernă și accesibilă.
3. Promovarea unui produs turistic diversificat, care să contribuie la dezvoltarea comunităților locale.

Videoul a fost realizat de ALDA Moldova și reflectă alocările din bugetul de stat pentru dezvoltarea turismului, reprezentând un sumar al Raportului, pe care îl puteți găsi aici: euromonitor.md

Videoul și Raportul au fost realizate în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană (European Union in the Republic of Moldova) și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, care este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), A.O. Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.

Membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP) s-au întrunit, joi, 26 septembrie, 2024, în cea de-a treia ședință de lucru, dedicată subiectului achizițiilor publice de valoare mică (AVM) la un an de la adoptarea noului regulament prin HG nr. 870/2022. În cadrul ședinței, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și A.O. „Părinți Solidari” au prezentat unele rezultate recente ale activităților de monitorizare referitoare la AVM. Membrii PNAP au prezentat experiența autorităților/entităților pe care le reprezintă și au făcut propuneri pentru redresarea dificultăților privind realizarea și raportarea AVM-urilor. 

Carolina Ungureanu, vicedirectoare la IDIS „Viitorul”, a spus în debutul ședinței că este important ca fiecare dintre noi să poată vedea tranparența și eficiența utilizării banilor publici, amintind de sinteza analitică a rezultatelor de audit aferente domeniului achizițiilor publice în perioada 2020–2021, în care Curtea de Conturi a Republicii Moldova a estimat că achizițiile publice de mică valoare erau de circa 9 miliarde de lei, o sumă aproape egală de nivelul achizițiilor deschise (cererilor ofertelor de preț, licitații publice etc.). „Ținând cont de faptul că în prezent avem un nou regulament, cu alte praguri care au crescut cu circa 50%, respectiv, am puteam deduce că și valoarea achizițiilor de valoare mică a crescut corespunzător. Nu sunt informații, nici la Agenția Achiziții Publice, nici la Ministerul Finanțelor, despre valoare a achizițiilor publice de valoare mică la un an de la implementare. Este important să aflăm care este situația la un an de la intrarea în vigoare a noului regulament privind achizițiile de valoare mică. Vrem să vedem principalele probleme, carențe și ce recomandări am putea face pentru a redresa anumite aspecte”, a declarat Carolina Ungureanu.

Ala Revenco, directoare executivă la A.O. „Părinți Solidari”, la fel, a făcut referire la raportul Curții de Conturi, potrivit căruia în 2020, față de 2019, AVM-urile au crescut cu 1,5 miliarde de lei. Majoritatea AVM-urilor nu s-au desfășurat prin Mtender, iar o parte dintre autorități nici nu le-au raportat la Agenția Achiziții Publice (AAP). „Amploarea și valoarea achizițiilor de valoare mică a crescut în timp, dar nu și atenția față de modul în care să se desfășoare acestea. Atunci când pragurile achizițiilor de valoare mică era de până la 80 de mii de lei pentru bunuri și servicii și de până la 100 de mii de lei pentru lucrări, era mai bună atitudinea. Acum, când avem praguri considerabile, 300 de mii de lei pentru bunuri și servicii și 375 de mii de lei pentru lucrări, ambele proceduri pot fi realizate prin facturi de plată sau contracte directe, trebuie o mai mare atenție, reglementări mai serioase și mai stricte”, a spus Ala Revenco.

Ala Revenco a mai amintit din raportul Curții de Conturi pentru 2020/2021 despre riscurile de atunci care planau asupra achizițiilor de valoare mică. S-a constat ca fiind ambiguu și incomplet cadrul normativ aplicabil AVM-urilor, care facilita utilizarea netransparentă și ineficientă a banilor publici. De asemenea, nu permitea monitorizarea achizițiilor publice în ansamblu, AVM-urile nu erau raportate, lipsea transparență acestora, lipseau sancțiunile aplicabile pentru încălcarea legislației privind achizițiile publice, iar autoritățile contractante continuau să divizeze achizițiile publice pentru a desfășura achiziții de valoare mică, care au o transparență mai redusă.

„Nu sunt prea mari diferențe față de situația actuală. Majoritatea riscurilor enumerare de către Curtea de Conturi în 2021 sunt actuale și astăzi. Faptul că a fost aprobat un nou regulament nu a schimbat cardinal situația”, susține Ala Revenco, după ce a analizat practicile de organizare și raportare a AVM-urilor, în perioada iulie 2023 - iunie 2024, de către cele șase direcții de educație din municipiul Chișinău.

Astfel, la un an de la adoptarea noului regulament, Direcția generală educație a mun. Chiținău a raportat drept realizate 162 de proceduri de achiziții publice de valoare mică, de circa 14 milioane de lei, dintre care 159 s-au făcut prin facturi de plată și contracte directe, care presupune un nivel scăzut de transparență și lipsă de concurență. Doar 3 proceduri au fost publicate pe MTender, de 760 de mii de lei. În total, cele 6 direcții de educație (Direcția generală, Centru, Botanica, Râșcani, Buiucani și Ciocana) au raportat că au efectuat 1437 de proceduri de achiziții publice de valoare mică de aproape 81860 de mii de lei. Dintre acestea, doar 21 de proceduri (1,5%), de aproape 2853 de mii de lei, au fost realizate prin MTender.

Analizând AVM-urile din domeniul educației, A.O. „Părinți Solidari a constatat o planificare defestuoasă a acestora. Nu au fost incluse în planurile anuale de achiziție ale direcțiilor. Circa 40% au avut valoare de până la 5 mii de lei. Au fost raportate facturi privind desfășurarea de achiziții cu valoarea sub 10 lei. S-a mai constat divizarea achizițiilor, favoritismul și lipsa transparenței, neraportarea sau raportarea incompletă a acestora, imperfecțiuni ale cadrului de reglementare, lipsa sancțiunilor care pot responsabiliza autoritățile care încalcă legislația privind achizițiile publice de valoare mică etc..

Silviu Plopa, expert stagiar la IDIS „Viitorul”, a prezentat un studiu de caz care a analizat situația, problemele și  tendințele referitoare la modul în care au desfășurat achizițiile prin contractare directă unele autorități contractante. Eșantionul a cuprins 23 de autorități centrale și locale, selectate din toate regiunile țării (câte 6 autorități publice locale de nivelul I și II din fiecare regiune - Nord, Sud și Centru, 1 minister și 4 agenții de la nivel central). În perioada 1 iulie 2023 - 30 iunie 2024, cele 23 de autorități contractante au raportat un număr de 3557 de achiziții directe în sumă de 80,22 de milioane de lei. Potrivit lui Silviu Plopa, în pofida faptului că noul regulament privind AVM-urile a avut ca scop transparentizarea achizițiilor directe, totuși, s-a constatat lipsa datelor privind contractele atribuite direct. Deși autoritățile contractante sunt obligate să prezinte trimestrial, până la data de 15 a lunii următoare, în SIA „RSAP”, informația cu privire la AVM-uri, în multe cazuri acest lucru nu s-a întâmplat. Unele autorități nu au raportat în MTender nici o achiziție prin contractare directă, ceea ce este o încălcare a prevederilor legale. Or, este improbabil ca o autoritate publică, oricât de mică nu ar fi, să nu aibă nici o achiziție de valoare mică prin contractante directă în valoare de pînă la 150 de mii de lei la bunuriși servicii sau de până la 200 de mii de lei la lucrări.

Potrivit lui Silviu Plopa, o altă problemă constatată este lipsa unui mecanism de control și monitorizare, ceea ce ar responsabiliza autoritățile în procesul de raportare. Actualmente, nu există certitudine că datele privind contractele directe publicate în MTender sunt toate achizițiile directe realizate de către autorități. În ciuda reglementărilor care impun Agenția Achiziții Publice să monitorizeze și să analizeze aceste achiziții, la mai mult de un an de la intrarea în vigoare a acestora, rapoartele AAP nu includ informații despre contractele de valoare mică. Conform legislației, autoritățile contractante raportează achizițiile directe exclusiv prin MTender, iar agenția nu are instrumente de colectare și analiză statistică a datelor din acest sistem. Totodată, achizițiile de valoare mică realizate, cu publicare în MTender, nu sunt raportate, ceea ce duce lipsa datelor despre atribuirea contractelor, inclusiv valoarea acestora, și afectează elaborarea politicilor bazate pe dovezi și îngreunează reformele din sector, având implicații negative asupra procesului de integrare europeană.

Diana Enachi, coordonator monitorizare achiziții publice la IDIS „Viitorul”, a menționat că analizele prezentate sunt diferite, realizate pe eșantioane diferite, pe niveluri diferite, însă au constatări și concluzii similare, ceea ce denotă că problemele persistă și cel mai probabil acestea sunt caracteristice și altor autorități Potrivit expertei, lipsa datelor calitative privind achizițiile de valoare mică nu este o problemă doar pentru monitori, dar și pentru autorități care trebuie să elaboreze politici bazate pe evidențe.

Gheorghe Movileanu, directorul AAP, a declarat la rândul său că instituția pe care o reprezintă este foarte interesată să fie parte a acestei platforme. În opinia sa, banii publici trebuie utilizați rațional, iar acest lucru trebuie să-l conștientizeze fiecare autoritate contractantă în parte. El a îndemnat autoritățile să-și finanțeze doar necesitățile stringente. „Poziția mea este că este foarte necesară certificarea actorilor terți ca specialiști în domeniul achizițiilor publice. Aceasta este foarte important pentru a lărgi orizontul celor care pot contribui la dezvoltarea acestui sistem. Nu văd rostul să certificăm specialiști doar din interiorul autorităților contractante, care oricum beneficiază de servicii de pregătire din partea noastră. Tindem să preluăm în acest sens experiența Austriei sau a Croației, unde mergem pentru schimb de experiență în viitorul apropiat”, a declarat Gheorghe Movileanu.

Membrii PNAP, ținând cont de noile reglementări din regulament, au mentionat că raportarea în MTender dă mari bătăi de cap. Iar, entru a facilita procesul, ar fi bine ca datele privind contractele să fie raportate  în format excel. Pe lângă sancțiuni, membrii PNAP au spus că ar fi nevoie și de stimulente, încurajări pentru cei care respectă regulile. În opinia altora, digitalizarea ar fi o soluție ce ar duce la rezolvarea multor probleme legate de raportarea achizițiilor, în situația în care responsabilii nu sunt nici încurajați, nici sancționați.

Membrii PNAP susțin că la nivel regional este o criză de personal în domeniul achizițiilor publice, în special la sate și ar fi necesară certificarea liberilor profesioniști în domeniul achizițiilor publice. Totodată, membrii PNAP consideră că ar fi necesară interconectarea sistemelor electronice din sectorulfinanciar, fiscal, inclusiv facturile, registrele, etc., pentru a ușura munca specialiștilor în achiziții publice. Eu au mai cerut ca la ședințele viitoare să fie invitați să participe reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) și ai Trezoreriei de Stat.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP), în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Membrii PNAP au pus în discuție, la a treia ședință, situația achizițiilor publice de valoare mică la un an de la intrarea în vigoare a unui nou regulament | IDIS (viitorul.org)

Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) anunță lansarea a 7 spoturi video, care promovează valorile europene în rândul comunității locale. Materialele video își propun să informeze și să sensibilizeze locuitorii despre valorile europene: respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, drepturile omului, statul de drept, diversitatea culturală, solidaritatea, etc. și sunt realizate cu participarea tinerilor din raioanele de sud ale Moldovei.

Tineri din Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Taraclia au lucrat cu dedicare pentru a transmite mesaje puternice și inspiraționale, subliniind valorile care stau la baza Uniunii Europene. Implicarea lor a fost esențială în acest proces, oferindu-le o platformă prin care să-și exprime viziunea și să devină ambasadori ai valorilor europene.

Ion Calalb, lider al grupului de tineri Leova:”Spotul video a fost elaborat în colaborare cu mai mulți tineri/e din raionul Leova. Tineri, care cred în parcursul European. Am o plăcere enormă să contribui la promovarea valorilor europene la nivel local, alături de acești tineri”.

Spoturile video își propun să contribuie la educarea publicului despre valorile europene, formarea unei culturi de toleranță și solidaritate, înțelegerea aplicării acestor valori în viața de zi cu zi și construirea unei societăți mai unite și mai incluzive. Aceste spoturi promovează solidaritatea, diversitatea culturală și integrarea, încurajând cetățenii să participe activ la viața democratică.

„Aceste spoturi video sunt o dovadă a creativității și angajamentului tinerilor din sudul Moldovei în promovarea valorilor europene. Organizația noastră le-a oferit o platformă pentru a-și exprima viziunea și a demonstra activism civic în comunitățile lor”, a declarat Cristina Berlinschii, președinte CDEC.

Toate spoturile video pot fi vizionate aici: https://bit.ly/4dnrCaU

Vă invităm să urmăriți video-urile, să distribuiți mesajele lor, astfel contribuind la o conștientizare mai mare a valorilor europene în rândul cetățenilor

Materialele video sunt realizate în cadrul proiectului “Promovarea valorilor europene în regiunea de sud a Moldovei”, implementat de CDEC. Implementarea acestui proiect este posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Mai multe informații despre proiect și activitățile desfășurate pot fi consultate pe pagina noastră de facebook CDECMoldova și pe pagina web www.centruleducational.md.