Cum vede societatea civilă o nouă legislație a participării publice?

O democrație funcțională presupune participarea veritabilă a cetățenilor și cetățenelor în procesele decizionale curente, nu doar în timpul alegerilor, iar dreptul de a participa la deciziile care ne afectează este consfințit inclusiv în Constituție. Atât la nivel internațional cât și în țara noastră, participarea publică a primit un impuls în ultimii ani, pe fundalul descreșterii interesului în procesele electorale, pentru că guvernele înțeleg că doar prin deschidere zilnică față de oameni, le pot (re)căpăta încrederea.  

După mai mulți ani în care activiștii, inițiativele civice și organizațiile societății civile au atras atenția asupra lacunelor din legislație și practică, autoritățile au anunțat că sunt gata să modifice cadrul normativ privind transparența în procesul decizional. Iar pentru că legile – și mai cu seamă o lege privind participarea publică – trebuie să fie elaborate într-un mod participativ, CPR a organizat la 5 februarie un prim eveniment dintr-o serie care promovează dialogul de politici. Peste 30 de reprezentante și reprezentanți ale/ai societății civile locale și naționale au dezbătut necesitatea elaborării unei noi legi, introducerea în legislație a termenului de participare publică și definirea mai exactă a formelor de participare. 

Participarea publică – o prioritate pentru procesul de integrare europeană

În contextul implementării Planului de acțiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025, dar și a multiplelor semnale din partea societății civile că Legea privind transparența în procesul decizional din 2008 este depășită, autoritățile de la Chișinău au lansat un anunț pentru inițierea modificării cadrului normativ. Inițiativa vine și în contextul procesului de aderare a țării noastre la UE, Comisia Europeană cerând expres autorităților moldovenești să asigure „o participare veritabilă” a participării societății civile în acest proces.

Deschiderea guvernului de a îmbunătăți legislația este salutabilă, însă la fel de important este ca acest proces să fie cât mai deschis și participativ. Or, e vorba de o lege fundamentală pentru definirea relației între societatea civilă și autorități în procesele decizionale. 

CPR și-a propus să faciliteze un astfel de proces prin promovarea dialogului de politici între OSC, grupuri de inițiativă și cetățeni/e prin care să definim o înțelegere comună a problemelor din domeniu și o agendă comună de reformare a participării publice în Moldova. 

Discuție facilitată: cum definim participarea, ce forme trebuie să ia și cum ne asigurăm că autoritățile țin cont de ea 

Atelierul a început cu discuții despre necesitatea de a introduce în legislație și de a defini termenul de „participare publică”, care este folosit și de instituțiile internaționale. Acum legea nu conține o definiție a „participării publice”, ci doar a „transparenței” și obiectul ei e confuz, or transparența e definită ca „oferire a informațiilor” despre procesele decizionale.

Participanții și participantele au menționat că participarea publică ar trebui să fie definită larg, adică să includă toate etapele conform standardelor internaționale – informarea, consultarea și implicarea. Totodată, participarea trebuie să cuprindă întreg ciclul de politici publice, începând cu identificarea problemei publice, formularea opțiunilor de politică și încheind cu implementarea și monitorizarea. 

Un alt punct de discuție s-a axat pe formele de participare publică. Acum legea prevede noțiunile de „consultări, audieri și dezbateri”, care sunt definite confuz. Printre recomandările menționate au fost: necesitatea descrierii clare a modalităților de consultare publică și asigurarea unui minim de accesibilitate și reprezentativitate a acestora. Or, grupurile de lucru, ad-hoc, platformele consultative nu trebuie să înlocuiască un proces deschis pentru toată lumea. 

Sancțiunile pentru cei care nu asigură participarea publică ar trebui revizuite. Totodată, ar trebui prevăzute și resurse, umane și financiare, suficiente, dedicate participării publice. În prezent, legea stipulează că nerespectarea acesteia constituie abatere disciplinară, se sancţionează conform prevederilor Codului Muncii și prevede posibilitatea răspunderii contravenționale. 

S-a discutat și despre cine sunt subiecții legii, pentru că aplicabilitatea legii asupra Parlamentului nu este clară; despre cum poate fi asigurată incluziunea și reprezentativitatea proceselor de participare publică; cum trebuie să fie reglementate termenele de informare și consultare; formatele acestora și riscurile care pot apărea în procesul de aplicare a legii. 

Ce facem mai departe? 

Membrii și membrele societății civile au fost de acord că e nevoie de o nouă lege a participării publice, conformă cu standardele și practicile internaționale și nu doar modificarea celei existente. În continuare, împreună cu colegele și colegii din OSC-uri, vom cerceta cum pot fi integrate standardele de incluzivitate și accesibilitate, cine ar trebui să monitorizeze respectarea legii, vom propune cum ar trebui reglementată participarea publică în perioada stării de urgență, pentru a veni în fața autorităților cu o agendă comună, creată participativ și cu implicarea grupurilor subreprezentate.  

Metodologia INSPIRED, care stă la baza dialogului de politici, elaborată de partenerii noștri de la Bruxelles, European Partnership for Democracy, pune accent pe incluziune și participativitate în procesele de elaborare și implementare a politicilor publice. Participanții/ele la dialog contribuie împreună la analiza problemelor sociale, definirea priorităților de reformare și negocierea cu autoritățile privind adoptarea acestora.

Dacă sunteți interesate și interesați să vă alăturați procesului, vă invităm să completați acest formular, iar noi vă vom ține la curent cu următorii pași ai dialogului de politici în domeniul participării publice. Iar dacă deja aveți idei despre cum trebuie îmbunătățită legislația, puteți să vă înscrieți în noul grup de lucru pentru modificarea cadrului normativ și să veniți cu propuneri  pe particip.gov la etapa de pre-consultare până pe 14 februarie 2025. 

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului INSPIRED Moldova, care este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu coordonat de European Partnership for Democracy (EPD), în colaborare cu Centrul de Politici și Reforme (CPR), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Național de Asistență şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT (CC), People in Need (PIN) și Democracy Reporting International (DRI).