Regiunea Cahul a fost dintotdeauna un important centru economic și cultural, cu potențial mare de dezvoltare. Totuși, pentru a valorifica acest potențial, este necesar un efort comun și parteneri de încredere.

Unul dintre aliații de încredere ai regiunii Cahul este Uniunea Europeană care în ultimii ani a finanțat, în regiune, proiecte legate de infrastructură, servicii publice și antreprenoriat. 

În același timp, Europa a sprijinit inițiativele civice și ONG-urile din regiune, ajutându-le să rezolve problemele comunității, să îmbunătățesc condițiile de trai ale oamenilor și să crească gradul de implicare al cetățenilor în rezolvarea problemelor locale. 

A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară - Promovând dezvoltarea comunitară

Împreună cu alte organizații, Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară din Cahul (A.O. C.R.D.C.) implementează inițiative în domenii esențiale pentru dezvoltarea societății.

Înființată la finele anul 2019, organizația a implementat numeroase programe de educație, inițiative comunitare și a stabilit parteneriate strategice. Astfel, a reușit să încurajeze femeile din sudul țării să se implice în procesul decizional la nivel local, a contribuit la creșterea gradului de transparență a APL-urilor, a promovat toleranța zero față de corupție, a instruit cetățenii pentru a combate dezinformarea și a stimulat gândirea critică, a format lideri comunitari, a implementat proiecte destinate tinerilor, etc. 

“Prin proiectele noastre, oferim sprijin cetățenilor și contribuim la soluționarea problemelor comunității. Activitatea noastră se bazează pe informare și capacitare, prin care ne străduim să oferim comunităților locale instrumentele necesare pentru a se dezvolta și a progresa,” a declarat Irina Bejan, directoarea executivă A.O. C.R.D.C.

De-a lungul activității sale, organizația a reușit să implementeze inițiative care au crescut conștientizarea în rândul comunității, având un impact semnificativ asupra dezvoltării acesteia.

Printre cele mai mari inițiative realizate până acum cu sprijinul UE se numără:

1. Proiectul Integritate în educație și sănătate –a avut ca scop dezvoltarea toleranței zero față de corupție.
2. Împuternicirea femeilor în mediul rural – care a vizat implicarea femeilor din s. Taraclia de Salcie și c. Antonești în soluționarea problemelor locale.
3. Dezvoltarea competențelor mediatice prin metodologia OWIS – acest proiect a promovat alfabetizarea media în regiunile Cahul, Cantemir și Taraclia.

În prezent, se implementează patru noi proiecte, care de asemenea sunt finanțate din fonduri europene:

1. Eu Impact: Campanii de sensibilizare pentru reformele și aderarea la UE în Moldova – scopul este de a crește conștientizarea reformelor în rândul cetățenilor și de a le explica beneficiile aderării la UE.
2. Y-MEDIA: Abilitarea tinerilor prin integrare digitală și conștientizare media – acest proiect vizează dezvoltarea competențelor mediatice ale tinerilor, pentru a combate dezinformarea și a promova valorile europene.
3. A.R.I.P.I. - Asistență și resurse pentru incluziunea și progresul individual – scopul este de a oferi educație incluzivă de calitate pentru copiii cu nevoi speciale din Crihana Veche, prin crearea unui Centru de Resurse pentru Educația Incluzivă.
4. VOCE - Vocile Oamenilor din Comunitate pentru Educație – acest proiect împuternicește tinerii din comunități să identifice și să raporteze problemele locale prin jurnalism.

“Din 2019 până în prezent, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, am implementat 15 proiecte, cu un buget total de aproximativ 90.000 EUR, care au contribuit la dezvoltarea comunității din sudul țării,” a subliniat directoarea.” a menționat directoarea organizației.

Europa rămâne partenerul de nădejde al schimbărilor din regiune 

În ultimii ani, Uniunea Europeană a oferit ONG-urilor asistență financiară pentru rezolvarea problemelor locale și crearea oportunităților pentru grupurile social-vulnerabile din zonă.

Parteneriatul dintre UE și organizațiile non-guvernamentale este un exemplu de colaborare de succes care demonstrează că schimbările pozitive se pot realiza doar prin eforturi comune, iar proiectele inițiate astăzi vor aduce beneficii semnificative pentru generațiile viitoare.

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Miturile despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au existat dintotdeauna, fiind răspândite în principal de cei care urmăresc să descurajeze reformele pro-europene și să creeze o atmosferă de frică și incertitudine în jurul procesului de integrare.

În iunie 2023, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE, iar, odată cu această invitație, miturile despre Europa au luat o amploare și mai mare, fiind distribuite intens mai ales pe rețelele sociale.

Echipa Centrului Regional de Dezvoltare Comunitară a întrebat oamenii de rând care sunt principalele lor frici privind integrarea Moldovei în UE și demontează cele mai comune neadevăruri pe care le-a auzit.

Neadevărul nr. 1: Integrarea în UE înseamnă pierderea identității naționale

Cum stau lucrurile în realitate: UE este un conglomerat de state cu tradiții, culturi și limbi extrem de diferite. Integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă omogenizarea acestor culturi, ci dimpotrivă, UE promovează diversitatea culturală și protejează obiceiurile, limbile și tradițiile locale. Europa încurajează schimbul de bogăție culturală și respectul reciproc între statele membre, iar prin aderarea la UE, Moldova va putea să-și valorifice și promoveze patrimoniul cultural și istoric la nivel european.

Exemplu: În România, după aderarea la UE, tradițiile și cultura locală au continuat să fie celebrate, iar patrimoniul său cultural a beneficiat de fonduri europene pentru conservare și promovare.

Neadevărul nr. 2: UE va dicta Moldovei ce să facă și ce legi să adopte

Cum stau lucrurile în realitate: Procesul de integrare în UE este unul care se negociază, iar statele membre își păstrează autonomia în multe domenii cheie, precum educația, sănătatea și politica externă. Într-adevăr UE stabilește anumite standarde și principii pe care toate statele membre trebuie să le respecte pentru a asigura o piață comună funcțională și un cadru legislativ de bază pentru drepturile omului și mediul de afaceri. Cu toate acestea, statele membre au flexibilitatea de a implementa aceste norme conform particularităților naționale.

Exemplu: Statele membre, precum Polonia și Ungaria, au aplicat standardele UE în conformitate cu nevoile și prioritățile lor naționale, păstrându-și specificitatea legislativă.

Neadevărul nr. 3: Integrarea în UE va duce la o creștere a impozitelor și la scăderea nivelului de trai

Cum stau lucrurile în realitate: Aderarea la UE aduce numeroase beneficii economice, inclusiv acces la piețe extinse și fonduri de dezvoltare. În loc să ducă la o scădere a nivelului de trai, integrarea europeană stimulează creșterea economică prin investiții străine și sprijin financiar pentru dezvoltarea infrastructurii, educației și sănătății.

Cu ajutorul UE, până acum au fost sprijinite circa 50.000 de întreprinderi mici și mijlocii și au fost create 33.000 de locuri de muncă noi în țară. UE oferă, de asemenea, fonduri pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate și pentru reducerea diferențelor dintre regiunile țării. 

Exemplu: În România, după aderare, s-au realizat proiecte majore de infrastructură, s-au creat noi locuri de muncă și s-au îmbunătățit standardele de viață în multe regiuni defavorizate. La fel, Moldova va beneficia de sprijin financiar.  Doar în perioada 2021-2024, suportul oferit Moldovei de UE, pentru modernizarea țării și dezvoltarea economiei, se estimează că va atinge cifra de 260 de milioane de euro. 

Neadevărurile despre integrarea Moldovei în UE trebuie combătute. Ele nu fac decât să adâncească incertitudinea și să alimenteze fricile nefondate ale oamenilor de rând. Este important ca cetățenii să se informeze corect, din surse sigure și să privească integrarea în Uniunea Europeană ca pe o oportunitate pentru modernizarea țării. 

Distribuie acest articol și ajută-i pe cei dragi să înțeleagă adevărul despre viitorul european al Moldovei.

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

We are excited to announce the launch of the BlueC project ,co-funded by the European Union under the Interreg NEXT Black Sea Basin Programme.

Project name:" Carbon Binding Blue Black Sea."

Project code and acronym: BSB00020 – BlueC

Description:

The vegetated habitats of seas, in particular mangroves, salt marshes and seagrasses, cover <0.5% of the sea bed. These form earth’s blue carbon sinks and account for more than 50%, perhaps as much as 71%, of all carbon storage in ocean sediments. In the future, blue carbon management and monitoring will become an important issue.

Therefore, this 30-month-long action aims at enabling macrophytes and the marine vegetation formations to be preserved by suitable management tools, which will ensure that these formations are protected, their degradation are prevented, and they are allowed to be maintained in a satisfactory state of conservation.

These management tools will include GIS integration and remote sensing technologies will be utilized in all modelling and mapping activities.

Leading Partner: Tekirdağ Namık Kemal Üniversitesi, Tekirdağ, Turkey

Project Partners:

Institute of Marine Biology, Odessa, Ukraine

Ecological Counseling Center Cahul, Moldova

Burgas Regional Tourism Association , Burgas, Bulgaria,

Programme priority: Blue and Smart Region

Duration: 30 months

08/2024 - 02/2027

Total budget: 897.143,62 Euros

EU funding: 807.429,24 Euros

În 2020, regiunea Cahul, alături de Ungheni, a fost selectată de Uniunea Europeană pentru a beneficia de un program pilot de dezvoltare economică, socială și culturală, inițiativa având un buget de 25.888.889 USD pentru perioada 2019-2024.De atunci, atât orașul Cahul cât și localitățile învecinate se dezvoltă într-un ritm alert, grație sprijinului oferit de UE. 

Cahul – un oraș în plină ascensiune

Orașul Cahul e în procesul accelerat de transformare de patru ani. Proiectele implementate au modernizat orașul și au oferit cetățenilor săi spații de agrement moderne și servicii publice eficiente. 

Până astăzi, or. Cahul a reușit să revitalizeze multiple spații publice. Grație asistenței financiare oferite de UE, în orașul Cahul a fost renovat și modernizat parcul central „Grigore Vieru”, a fost instalat iluminatul public inteligent și a fost renovat scuarul și zona adiacentă a Palatului de Cultură „Nicolae Botgros”.

Anul trecut, în incinta primăriei,  a fost implementat ghișeul unic modern pentru a spori accesibilitatea serviciilor publice și pentru a consolida transparența și responsabilitatea autorităților publice locale. 

Oamenii sunt oglinda transformărilor: ce spun ei?

„Înainte de renovare,     nici prin parcul central și nici prin scuar nu te puteai plimba, nici pe jos și nici cu bicicleta. Acum e o adevărată plăcere să vii aici. Orașul nostru a devenit atractiv, mai ales pentru noi, tinerii, pentru că ne doream să plecăm cât mai repede de aici, însă acum nu mai vrem acest lucru”, Elena, 18 ani

„Orașul nostru prinde viață. Copilașii au terenuri de joacă sigure și moderne. Nu mai trebuie să mergem în alte cartiere pentru a găsi un termen de joacă, un tobogan sau un leagăn”, Iraida, 34 ani. 

„M-am mutat în Cahul în 2019. De atunci și până acum s-au renovat multe în oraș. Tinerii au unde se antrena și unde să facă sport, copiii au unde se juca, adulții au mai multe șanse de a-și găsi un loc de lucru”, Igor, 30 de ani. 

„S-au făcut atât de multe lucruri în oraș și toate astea în timp scurt, fără să dureze ani de zile. Copiii au unde să alerge, unde să se întâlnească și să facă jocuri de societate. E frumos în jur, totul e amenajat. ” Tatiana, 32 ani

Logoul regiunii – simbolul care valorifică bogățiile zonei și spiritul viu al comunității

De asemeni, grație sprijinului oferit de UE, regiunea Cahul s-a ales cu propria identitate vizuală pentru a ajuta zona să se promoveze ca fiind o destinație atractivă pentru turism, investiții și dezvoltare economică. 

Primele roade nu au întârziat să apară: „Clusterul turistic VIA Cahul, administrat de AO Pro Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă a beneficiat de un suport financiar de 100. 000 Eurodin partea Uniunii Europene în cadrul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF. Asistența financiară a fost orientată spre dezvoltarea turismului în Regiunea Cahul și creșterea competitivității turistice a întreprinderilor din domeniul turismului. Ca urmare a proiectului a fost construită o nouă atracție turistică în s. Slobozia Mare – platforma de belvedere a Rezervației biosferei ”Prutul de Jos”  dotată cu mese, bănci, sistem de iluminare nocturnă, sistem de supraveghere video și o lunetă panoramică, care permite vizitatorilor să admire natura la distanță [...] au fost susținuți prin mini-granturi 16 agenți economici care și-au îmbunătățit condițiile de primire și deservire a turiștilor. Au fost realizate o serie de acțiuni de promovare a potențialului turistic al regiunii  - Ghidul turistic al regiunii Cahul, participarea la Târguri și expoziții de profil[...]” menționează Silvia Strelciuc, consultantă a Clusterului turistic VIA Cahul. 

Proiectele implementate până acum sunt doar începutul unei transformări mai ample, care va face din orașul și regiunea Cahul un exemplu de dezvoltare durabilă în Republica Moldova – dezvoltare posibilă grație suportului oferit de Uniunea Europeană. 

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.