La 6 decembrie 2024, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat o notă analitică actualizată privind respectarea principiului transparenței de către noua componență a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Monitorizarea activității CSP, desfășurată în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, evidențiază atât progrese notabile, cât și anumite deficiențe în acest domeniu.

Documentul a evidențiat că din cele 53 de ședințe programate în primele 10 luni ale anului 2024, doar una a fost amânată, ceea ce indică o planificare mai eficientă și o participare activă a membrilor CSP pentru asigurarea cvorumului necesar. La fel, utilizarea tehnologiilor digitale a fost extinsă, facilitând organizarea unor ședințe prin e-mail sau prin teleconferință.

Analiza evidențiază că, în perioada de referință, contestațiile disciplinare au fost examinate preponderent  în ședințe publice, iar votarea asupra subiectelor s-a desfășurat tot public, fiind eliminată practica votului secret, care este contrară legii. Hotărârile adoptate s-au concentrat în principal pe aspecte legate de selecția și cariera procurorilor, demonstrând un angajament clar pentru consolidarea sistemului procuraturii. Aceste progrese reprezintă o evoluție semnificativă comparativ cu perioada 1 ianuarie 2020 – 30 iunie 2023, când contestațiile disciplinare erau examinate doar în ședințe închise, iar votul secret era o practică uzuală.

„Consiliul Superior al Procurorilor, prin respectarea principiului transparenței, se aliniază politicilor naționale care promovează statul de drept. Dialogul despre transparență și încrederea în sistemul judiciar, inclusiv pe platforme care reunesc autoritățile, partenerii de dezvoltare și societatea civilă, reprezintă una dintre căile eficiente de a ne asigura că urmăm spiritul valorilor democratice”, a declarat Mariana Cherpec, membra Consiliului Superior al Procurorilor.

Nota analitică actualizată relevă și unele constrângeri – începând cu ianuarie 2024, lipsește data publicării majorității agendelor și hotărârilor CSP, o problemă inexistentă în perioada 2020-2023. Se impune o intervenție promptă pentru a restabili accesul complet la datele din documentele CSP.

„Au fost constatate, în general, îmbunătățiri semnificative în organizarea ședințelor, iar tehnologiile digitale sunt aplicate mai larg, ceea ce asigură eficiență și vizibilitate mai mare. Totuși, am observat că, pentru majoritatea agendelor și hotărârilor, a devenit imposibil de determinat data publicării lor, ceea ce nu a fost în anii precedenți, iar motivarea hotărârilor privind aprobarea sau respingerea interimatelor funcțiilor de conducere rămâne a fi tipizată și insuficientă”, a subliniat Andrei Nasu, consilier juridic în cadrul CRJM și unul din autorii raportului.

În 2024, ședințele CSP au durat în mediu două ore și jumate, însă, doar jumătate din timpul acestora s-a desfășurat în mod public. Mărirea ponderii ședințelor deschise ar fi o prioritate pentru membrii CSP. Motivarea hotărârilor referitoare la interimatul funcțiilor de conducere necesită îmbunătățiri. Se recomandă formularea unor motivări detaliate care să explice circumstanțele de fapt și raționamentele decizionale într-un mod mai detaliat.

De asemenea, s-a constatat o abordare neuniformă în examinarea solicitărilor Procurorului General pentru aprobarea interimatelor sau confirmarea numirii adjuncților săi, unele fiind discutate în deliberare, altele nu, fără explicații privind această diferențiere. Uniformizarea practicii examinării acestor demersuri în ședințe publice și limitarea deliberărilor doar la cazurile disciplinare sunt recomandate.

Evenimentul de prezentare a notei analitice actualizate a fost organizat în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova”, implementat de CRJM cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Regiunea Cahul a fost dintotdeauna un important centru economic și cultural, cu potențial mare de dezvoltare. Totuși, pentru a valorifica acest potențial, este necesar un efort comun și parteneri de încredere.

Unul dintre aliații de încredere ai regiunii Cahul este Uniunea Europeană care în ultimii ani a finanțat, în regiune, proiecte legate de infrastructură, servicii publice și antreprenoriat. 

În același timp, Europa a sprijinit inițiativele civice și ONG-urile din regiune, ajutându-le să rezolve problemele comunității, să îmbunătățesc condițiile de trai ale oamenilor și să crească gradul de implicare al cetățenilor în rezolvarea problemelor locale. 

A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară - Promovând dezvoltarea comunitară

Împreună cu alte organizații, Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară din Cahul (A.O. C.R.D.C.) implementează inițiative în domenii esențiale pentru dezvoltarea societății.

Înființată la finele anul 2019, organizația a implementat numeroase programe de educație, inițiative comunitare și a stabilit parteneriate strategice. Astfel, a reușit să încurajeze femeile din sudul țării să se implice în procesul decizional la nivel local, a contribuit la creșterea gradului de transparență a APL-urilor, a promovat toleranța zero față de corupție, a instruit cetățenii pentru a combate dezinformarea și a stimulat gândirea critică, a format lideri comunitari, a implementat proiecte destinate tinerilor, etc. 

“Prin proiectele noastre, oferim sprijin cetățenilor și contribuim la soluționarea problemelor comunității. Activitatea noastră se bazează pe informare și capacitare, prin care ne străduim să oferim comunităților locale instrumentele necesare pentru a se dezvolta și a progresa,” a declarat Irina Bejan, directoarea executivă A.O. C.R.D.C.

De-a lungul activității sale, organizația a reușit să implementeze inițiative care au crescut conștientizarea în rândul comunității, având un impact semnificativ asupra dezvoltării acesteia.

Printre cele mai mari inițiative realizate până acum cu sprijinul UE se numără:

1. Proiectul Integritate în educație și sănătate –a avut ca scop dezvoltarea toleranței zero față de corupție.
2. Împuternicirea femeilor în mediul rural – care a vizat implicarea femeilor din s. Taraclia de Salcie și c. Antonești în soluționarea problemelor locale.
3. Dezvoltarea competențelor mediatice prin metodologia OWIS – acest proiect a promovat alfabetizarea media în regiunile Cahul, Cantemir și Taraclia.

În prezent, se implementează patru noi proiecte, care de asemenea sunt finanțate din fonduri europene:

1. Eu Impact: Campanii de sensibilizare pentru reformele și aderarea la UE în Moldova – scopul este de a crește conștientizarea reformelor în rândul cetățenilor și de a le explica beneficiile aderării la UE.
2. Y-MEDIA: Abilitarea tinerilor prin integrare digitală și conștientizare media – acest proiect vizează dezvoltarea competențelor mediatice ale tinerilor, pentru a combate dezinformarea și a promova valorile europene.
3. A.R.I.P.I. - Asistență și resurse pentru incluziunea și progresul individual – scopul este de a oferi educație incluzivă de calitate pentru copiii cu nevoi speciale din Crihana Veche, prin crearea unui Centru de Resurse pentru Educația Incluzivă.
4. VOCE - Vocile Oamenilor din Comunitate pentru Educație – acest proiect împuternicește tinerii din comunități să identifice și să raporteze problemele locale prin jurnalism.

“Din 2019 până în prezent, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, am implementat 15 proiecte, cu un buget total de aproximativ 90.000 EUR, care au contribuit la dezvoltarea comunității din sudul țării,” a subliniat directoarea.” a menționat directoarea organizației.

Europa rămâne partenerul de nădejde al schimbărilor din regiune 

În ultimii ani, Uniunea Europeană a oferit ONG-urilor asistență financiară pentru rezolvarea problemelor locale și crearea oportunităților pentru grupurile social-vulnerabile din zonă.

Parteneriatul dintre UE și organizațiile non-guvernamentale este un exemplu de colaborare de succes care demonstrează că schimbările pozitive se pot realiza doar prin eforturi comune, iar proiectele inițiate astăzi vor aduce beneficii semnificative pentru generațiile viitoare.

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Miturile despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au existat dintotdeauna, fiind răspândite în principal de cei care urmăresc să descurajeze reformele pro-europene și să creeze o atmosferă de frică și incertitudine în jurul procesului de integrare.

În iunie 2023, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE, iar, odată cu această invitație, miturile despre Europa au luat o amploare și mai mare, fiind distribuite intens mai ales pe rețelele sociale.

Echipa Centrului Regional de Dezvoltare Comunitară a întrebat oamenii de rând care sunt principalele lor frici privind integrarea Moldovei în UE și demontează cele mai comune neadevăruri pe care le-a auzit.

Neadevărul nr. 1: Integrarea în UE înseamnă pierderea identității naționale

Cum stau lucrurile în realitate: UE este un conglomerat de state cu tradiții, culturi și limbi extrem de diferite. Integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă omogenizarea acestor culturi, ci dimpotrivă, UE promovează diversitatea culturală și protejează obiceiurile, limbile și tradițiile locale. Europa încurajează schimbul de bogăție culturală și respectul reciproc între statele membre, iar prin aderarea la UE, Moldova va putea să-și valorifice și promoveze patrimoniul cultural și istoric la nivel european.

Exemplu: În România, după aderarea la UE, tradițiile și cultura locală au continuat să fie celebrate, iar patrimoniul său cultural a beneficiat de fonduri europene pentru conservare și promovare.

Neadevărul nr. 2: UE va dicta Moldovei ce să facă și ce legi să adopte

Cum stau lucrurile în realitate: Procesul de integrare în UE este unul care se negociază, iar statele membre își păstrează autonomia în multe domenii cheie, precum educația, sănătatea și politica externă. Într-adevăr UE stabilește anumite standarde și principii pe care toate statele membre trebuie să le respecte pentru a asigura o piață comună funcțională și un cadru legislativ de bază pentru drepturile omului și mediul de afaceri. Cu toate acestea, statele membre au flexibilitatea de a implementa aceste norme conform particularităților naționale.

Exemplu: Statele membre, precum Polonia și Ungaria, au aplicat standardele UE în conformitate cu nevoile și prioritățile lor naționale, păstrându-și specificitatea legislativă.

Neadevărul nr. 3: Integrarea în UE va duce la o creștere a impozitelor și la scăderea nivelului de trai

Cum stau lucrurile în realitate: Aderarea la UE aduce numeroase beneficii economice, inclusiv acces la piețe extinse și fonduri de dezvoltare. În loc să ducă la o scădere a nivelului de trai, integrarea europeană stimulează creșterea economică prin investiții străine și sprijin financiar pentru dezvoltarea infrastructurii, educației și sănătății.

Cu ajutorul UE, până acum au fost sprijinite circa 50.000 de întreprinderi mici și mijlocii și au fost create 33.000 de locuri de muncă noi în țară. UE oferă, de asemenea, fonduri pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate și pentru reducerea diferențelor dintre regiunile țării. 

Exemplu: În România, după aderare, s-au realizat proiecte majore de infrastructură, s-au creat noi locuri de muncă și s-au îmbunătățit standardele de viață în multe regiuni defavorizate. La fel, Moldova va beneficia de sprijin financiar.  Doar în perioada 2021-2024, suportul oferit Moldovei de UE, pentru modernizarea țării și dezvoltarea economiei, se estimează că va atinge cifra de 260 de milioane de euro. 

Neadevărurile despre integrarea Moldovei în UE trebuie combătute. Ele nu fac decât să adâncească incertitudinea și să alimenteze fricile nefondate ale oamenilor de rând. Este important ca cetățenii să se informeze corect, din surse sigure și să privească integrarea în Uniunea Europeană ca pe o oportunitate pentru modernizarea țării. 

Distribuie acest articol și ajută-i pe cei dragi să înțeleagă adevărul despre viitorul european al Moldovei.

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

We are excited to announce the launch of the BlueC project ,co-funded by the European Union under the Interreg NEXT Black Sea Basin Programme.

Project name:" Carbon Binding Blue Black Sea."

Project code and acronym: BSB00020 – BlueC

Description:

The vegetated habitats of seas, in particular mangroves, salt marshes and seagrasses, cover <0.5% of the sea bed. These form earth’s blue carbon sinks and account for more than 50%, perhaps as much as 71%, of all carbon storage in ocean sediments. In the future, blue carbon management and monitoring will become an important issue.

Therefore, this 30-month-long action aims at enabling macrophytes and the marine vegetation formations to be preserved by suitable management tools, which will ensure that these formations are protected, their degradation are prevented, and they are allowed to be maintained in a satisfactory state of conservation.

These management tools will include GIS integration and remote sensing technologies will be utilized in all modelling and mapping activities.

Leading Partner: Tekirdağ Namık Kemal Üniversitesi, Tekirdağ, Turkey

Project Partners:

Institute of Marine Biology, Odessa, Ukraine

Ecological Counseling Center Cahul, Moldova

Burgas Regional Tourism Association , Burgas, Bulgaria,

Programme priority: Blue and Smart Region

Duration: 30 months

08/2024 - 02/2027

Total budget: 897.143,62 Euros

EU funding: 807.429,24 Euros