Peste o sută de actori locali din localitățile Zonei de Securitate, reprezentanți/te și delegați/te ai/ale autorităților publice locale, au participat la un program intensiv de instruire dedicat elaborării propunerilor de proiect pentru inițiative locale de pace. Instruirile au avut loc în perioada 01-16 aprilie și au fost organizate de Centrul CONTACT, în parteneriat cu UN Women Moldova, în cadrul programului  „Dezvoltarea capacităților pentru inițiative locale de pace”, derulat ca parte a  proiectului „Sporirea leadershipului feminin pentru societăți reziliente și pașnice”, finanțat de Guvernul Danemarcei.

„Participarea activă a peste o sută de reprezentanți ai autorităților publice locale și ai comunităților demonstrează că există voință și angajament pentru schimbare. Este încurajator să vedem cum primari și primare, dar și alți lideri locali, își asumă rolul de promotori ai dezvoltării și ai dialogului în comunitățile lor.”, a declarat Serghei Neicovcen, director executiv, Centrul CONTACT.

„În localitățile din Zona de Securitate, de pe ambele maluri ale Nistrului, unde încrederea și coeziunea socială se construiesc prin deschidere, dialog și efort comun, este important să susținem actorii locali. Totodată, ne dorim să încurajăm leadershipul feminin și să punem în valoare rolul femeilor în dezvoltarea comunităților.”, a menționat Svetlana Andrieș, reprezentantă adjunctă de țară UN Women.

În cadrul programului, participanții și participantele au învățat cum să aplice Rezoluția 1325 a ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea prin colaborarea la nivel local, cum să promoveze și să implementeze guvernarea și bugetarea sensibilă la dimensiunea de gen, precum și cum să scrie un proiect – de la identificarea unei probleme până la planificarea activităților și a bugetului.

Primarul satului Onițcani din raionul Criuleni, Igor Dodon, s-a înregistrat la programul de capacitate în scrierea proiectelor dintr-un singur motiv: „Bugetele sunt limitate, iar nevoile mult mai mari. Fără proiecte, pur și simplu nu ai cum să reușești. De aceea am venit la acest training: dacă nu ai specialiști în primărie, trebuie să înveți tu.”, povestește acesta.

După participarea la cursul de instruire, primarul de la Onițcani a subliniat relevanța dezvoltării competențelor în acest domeniu pentru autoritățile locale.

„Am înțeles cât de important este să structurezi corect o idee și să o justifici clar. Nu e suficient să vrei să faci un lucru bun, trebuie să explici de ce este necesar și cum va aduce beneficii reale comunității. Pentru mine, acest lucru înseamnă mai mult decât acces la finanțare: înseamnă să pot transforma ideile în inițiative care unesc oamenii și contribuie la dezvoltarea unei comunități mai incluzive și mai pașnice.”, a concluzionat alesul local.

„Un proiect bine gândit și scris înseamnă șanse și oportunități reale pentru sat. Înseamnă mai multe resurse, dezvoltare și condiții mai bune pentru oamenii din sate.”, povestește Marina Gazea, primara satului Molovata Nouă din raionul Dubăsari.

„Nu putem aștepta mereu ajutor – trebuie să știm să-l atragem. Iar prin aceste proiecte putem face lucruri frumoase pentru comunitate: de la inițiative sociale până la idei care aduc oamenii mai aproape unii de alții”, spune primara.

În rezultatul instruirilor, toți participanții/participantele vor putea pune în practică cele învățate, participând la un concurs de granturi pentru inițiative locale de pace, iar opt, cele mai inovatoare și relevante propuneri de proiecte, vor beneficia de finanțare de până la 170.000 MDL fiecare, precum și de suport metodologic pe parcursul implementării.

209 tineri din Republica Moldova au reușit să-și lanseze sau să-și dezvolte afacerile în comunitățile lor prin proiectul „Abilitarea Tinerilor Antreprenori din Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. După 40 de luni de implementare, proiectul lasă în urmă nu doar cifre relevante, ci și afaceri funcționale, locuri de muncă și exemple concrete că tinerii pot construi viitor acasă, atunci când primesc sprijin real.

Implementat în perioada decembrie 2022 – martie 2026, proiectul a avut un buget total de 2.503.202,94 EUR, dintre care 2.000.000 EUR au fost oferiți de Uniunea Europeană. Inițiativa a venit ca răspuns la provocări care afectează de ani buni comunitățile din Republica Moldova: migrația tinerilor, oportunitățile economice limitate în mediul rural și numărul ridicat de tineri aflați în afara pieței muncii și a sistemului educațional.

Intervenția a fost construită pe două direcții. Pe de o parte, au fost consolidate 10 organizații ale societății civile din diferite regiuni ale țării, pentru ca acestea să poată oferi mai bine sprijin economic, mentorat și granturi. Pe de altă parte, tinerii cu inițiativă economică au primit sprijin direct prin granturi în natură, instruiri în antreprenoriat și management, formare profesională și mentorat individualizat.

Potrivit managerului de proiect în cadrul Help – Hilfe zur Selbsthilfe Milka Đurđević, una dintre cele mai importante realizări ale proiectului este că a contribuit la construirea unui cadru de sprijin mai larg pentru tinerii antreprenori, nu doar la susținerea unor inițiative punctuale. „Cea mai importantă realizare a proiectului constă în transformarea antreprenoriatului în rândul tinerilor într-un ecosistem dinamic și sustenabil, susținut de organizații ale societății civile consolidate, care inspiră, ghidează și mobilizează tinerii antreprenori din întreaga Republică Moldova.”

Rezultatele confirmă amploarea intervenției la nivel național. 283 de comunități au fost informate despre oportunitățile proiectului, 647 de tineri au aplicat la programul de granturi, iar 209 au primit sprijin pentru lansarea sau dezvoltarea afacerilor. În total, prin aceste inițiative au fost create 232 de locuri de muncă în peste 120 de localități din țară.

Programul de granturi a inclus 123 de granturi a câte 5.000 EUR, 44 de granturi a câte 3.000 EUR și 42 de granturi a câte 7.000 EUR. Afacerile susținute activează în 23 de domenii economice, de la agricultură și producție până la servicii, IT și industrii creative. Dincolo de susținerea financiară, proiectul a investit și în dezvoltarea competențelor antreprenoriale: au fost organizate peste 2.250 de sesiuni de consultanță și mentorat, 203 tineri au participat la instruiri în antreprenoriat, iar 98 au beneficiat de formare profesională relevantă pentru domeniul lor de activitate.

Pentru beneficiari, proiectul a însemnat mai mult decât echipamente sau instruiri. A însemnat încredere și validare. Elena Avricenco, antreprenoare și creatoare de brand local din satul Visoca, raionul Soroca, spune că sprijinul primit a ajutat-o să transforme o idee într-o afacere reală: „Sprijinul oferit prin acest program ne-a ajutat să transformăm o idee într-o afacere reală. Am primit echipamentele necesare, dar și mentorat și instruire, ceea ce ne-a oferit încrederea că putem dezvolta o afacere sustenabilă aici, acasă. Astăzi, producem echipamente de artwrestling unicale sub brandul „Mold Arm”, care merg către școlile și cluburile de sport din țară și de pestre hotare.”

Impactul proiectului depășește însă nivelul beneficiarilor individuali. Colaborarea cu autoritățile publice locale din 30 de raioane, cu filialele regionale ale Camerei de Comerț și Industrie și cu organizațiile societății civile a contribuit la crearea unei rețele funcționale de sprijin antreprenorial, capabile să stimuleze inițiative noi și să consolideze economia locală pe termen lung.

Sergiu Mihailov, manager de proiect în regiunea Centru, subliniază că această cooperare este esențială pentru durabilitatea rezultatelor: „Colaborarea strânsă cu autoritățile locale și instituțiile de profil a permis identificarea riguroasă a beneficiarilor din grupuri vulnerabile și adaptarea sprijinului la nevoile reale ale comunităților, creând totodată un mecanism durabil de integrare și monitorizare a noilor afaceri. Pentru susținerea antreprenoriatului local este esențială menținerea dialogului dintre OSC-uri, incubatoarele de afaceri și APL-uri, precum și investiția continuă în formare profesională și digitalizare pentru tinerii antreprenori.”

Datele arată și o dimensiune importantă de incluziune. 99% dintre beneficiari au avut vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, 113 au fost femei antreprenoare, iar peste 35% dintre beneficiari provin din categorii vulnerabile. Liliana Samcov, manager de proiect regiunea Nord, menționează că atunci când mulți tineri continuă să privească plecarea peste hotare drept singura opțiune, astfel de intervenții arată că dezvoltarea locală poate deveni o alternativă viabilă: „Dincolo de cifre, proiectul a apropiat tineri din toate colțurile țării și a creat între ei o rețea de învățare și sprijin reciproc. Încrederea dobândită i-a ajutat să înțeleagă că afacerile lor sunt un sprijin real pentru familii și o resursă valoroasă pentru comunitățile din care fac parte.”

Broșura finală a proiectului, care prezintă rezultatele obținute și istorii de succes ale tinerilor antreprenori, poate fi descărcată aici: https://asociatiademos.wordpress.com/wp-content/uploads/2026/03/brosura-rezultate_abilitarea-tinerilor-antreprenori_a5.pdf

Proiectul „Abilitarea Tinerilor Antreprenori din Moldova” a fost implementat de Help – Hilfe zur Selbsthilfe e.V., în parteneriat cu AO „DEMOS”, AO „Pro Cooperare Regională” și AO „HomeCare”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Pe 27 februarie 2026, în marea sală a Palatului Republicii din Chișinău, Asociația Obștească „Eco-Răzeni” a primit o recunoaștere de excepție: Diploma de înaltă apreciere acordată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Distincția a fost decernată în cadrul evenimentului festiv de premiere a celor mai buni angajatori ai anului 2025 şi de celebrare a 35 de ani de activitate a instituției, un reper de referință în politicile de ocupare a forței de muncă din Republica Moldova.

Ceremonia a reunit reprezentanți ai autorităților publice centrale, parteneri instituționali, mediul de afaceri şi întreaga echipă ANOFM din țară. Evenimentul a fost onorat de prezența unor înalți demnitari: Natalia Plugaru, Ministra Muncii şi Protecției Sociale; Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova; Felicia Bechtoldt, Secretară de Stat în domeniul muncii; Raisa Dogaru, Directoarea ANOFM.

În cadrul ceremoniei au fost nominalizați şi premiați 13 agenți economici din diverse regiuni ale țării, care s-au remarcat prin responsabilitate socială, crearea şi menținerea locurilor de muncă, promovarea ocupării formale şi colaborarea activă cu ANOFM. Trofeele acordate reprezintă o recunoaştere a eforturilor susținute ale angajatorilor în dezvoltarea pieței muncii şi susținerea comunităților locale.

Diploma primită reprezintă peste 13 ani de parteneriat continuu între Eco-Răzeni şi ANOFM, construit în jurul unui scop comun: integrarea tinerilor vulnerabili pe piața muncii din Republica Moldova. Acest parteneriat s-a materializat, cel mai recent, prin două proiecte europene de anvergură, implementate împreună cu structurile teritoriale ale ANOFM.

Proiectul “persp@ctive - Perspective îmbunătățite pe piața muncii prin acces la oportunități de dezvoltare a competențelor digitale şi antreprenoriale pentru tinerii defavorizați din Republica Moldova şi Ucraina” (2023 - 2025), cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul EU4Youth III, a lansat o nouă etapă în colaborarea dintre Eco-Răzeni şi ANOFM. Proiectul a vizat îmbunătățirea competențelor digitale şi antreprenoriale pentru circa 200 tineri defavorizați din mediul rural, tineri NEET, cu dizabilități sau cu acces redus la servicii de consiliere şi formare profesională. Activitățile s-au desfăşurat prin subdiviziunile teritoriale din: Ialoveni, Făleşti, Floreşti, Hînceşti, Cantemir şi UTA Găgăuzia.

Proiectul “VIA - Îmbunătățirea integrării pe piața muncii. Suport pentru tinerii expuşi riscului de excluziune socio-profesională din Republica Moldova şi vestul Ucrainei” (2025 - 2026), finanțat de Ministerul Federal Austriac pentru Afaceri Sociale, Sănătate, Îngrijire şi Protecția Consumatorului, poziționează Eco-Răzeni ca coordonator de proiect, în colaborare directă cu cele 22 de subdiviziuni teritoriale pentru ocuparea forței de muncă din regiunile Centru şi Sud ale Republicii Moldova. Obiectivul central al proiectului este dezvoltarea capacităților de integrare a tinerilor expuşi riscului de excluziune socio-profesională, cu un accent deosebit pe elevii din ultimii ani de studii, tinerii cu cerințe educaționale speciale şi alte categorii vulnerabile.

Activitățile proiectului sunt structurate pe două niveluri. Nivel micro: 48 de ateliere de orientare în carieră organizate în instituții de învățământ general, targetând 1.440 de tineri aflati în ultimii doi ani de studii (treapta gimnazială); 1.125 de şedințe de consiliere individuală pentru 250 de tineri cu risc de marginalizare. Nivel macro: două ateliere de instruire pentru 50 de angajați ai instituțiilor publice (cadre didactice, personal din structurile de ocupare) şi o masă rotundă cu recomandări pentru îmbunătățirea politicilor publice. Prin proiectul VIA, Eco-Răzeni şi ANOFM transmit un mesaj clar: incluziunea pe piața muncii începă înainte de a căuta primul loc de muncă - începe în şcoală, prin orientare, consiliere şi încredere în propriile capacități.

Aniversarea a 35 de ani de activitate a ANOFM a constituit un prilej de reflecție asupra parcursului instituției, de la fondare până în prezent, şi asupra impactului pe care îl are în facilitarea angajării, sprijinirea şomerilor şi consolidarea parteneriatelor durabile dintre stat şi mediul privat. În toți aceşti ani, ANOFM a evoluat constant, adaptându-se cerințelor pieței muncii şi implementând servicii moderne, orientate spre nevoile beneficiarilor.

Adresăm sincere mulțumiri conducerii şi întregii echipe ANOFM pentru această recunoaştere, care ne motivează să continuăm cu şi mai multă dedicare pe calea pe care am pornit împreună în 2012. Mulțumim tuturor partenerilor, colaboratorilor şi beneficiarilor care, prin implicarea lor, fac posibil impactul pe care îl creăm.

Împreună cu ANOFM şi cu toți partenerii noştri, continuăm să construim o piață a muncii dinamică, incluzivă şi orientată spre viitor - o piață în care fiecare persoană are şansa de a-şi valorifica potențialul şi de a contribui la dezvoltarea comunității sale.

Republica Moldova marchează Ziua Egalității Salariale (Equal Pay Day), un reper simbolic care scoate la iveală o realitate economică dură: pentru a câștiga un venit egal cu cel obținut de un bărbat în anul 2025, o femeie din Moldova a trebuit să lucreze suplimentar până pe 3 martie 2026, adică cu 41 de zile în plus.

Conform analizei anuale realizate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), inegalitatea salarială a atins în 2025 cel mai critic nivel din ultimul deceniu. Datele procesate indică un decalaj de 16,6%, ceea ce înseamnă că o femeie a pierdut, în medie, 34.546 MDL din venitul anual comparativ cu un bărbat.

Deși în perioada 2020-2023 s-a observat o relativă stagnare, anul 2025 marchează o inversare îngrijorătoare a tendinței. Această explozie a inegalității este alimentată de creșterea numărului de femei pe piața muncii (în special a celor cu copii mici) care acceptă norme reduse sau poziții sub nivelul calificării pentru a reconcilia viața profesională cu cea de familie, dar și de o segregare ocupațională persistentă.

„Dacă tendințele actuale persistă, diferența monetară va trece de pragul de 50.000 MDL până în 2030, riscând să atingă un nivel record de peste 65.000 MDL în 2033. Inegalitatea salarială nu mai este doar o problemă de echitate, ci un risc economic major care erodează puterea de cumpărare a familiilor,” spune Natalia Covrig, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

„În perioada următoare, miza este să transformăm principiul remunerării egale într-o garanție trăită, nu doar declarată. Asta înseamnă ca salariul să fie transparent încă din recrutare, fără practici care împing oamenii să negocieze „din urmă”, ca angajații să aibă un drept real de a cere informații și de a compara, fără clauze de tăcere, iar diferențele nejustificate să fie raportate, verificate și corectate printr-o procedură clară, cu remedii și sancțiuni care funcționează.”, spune Gheorghina Drumea, consilieră juridică CPD.

Analiza sectorială relevă discrepanțe extreme în domenii considerate strategice:

• Domeniul Editare: O diferență de peste 50% (un minus de peste 300.000 MDL anual pentru femei).
• IT și Intermedieri Financiare: Deși procentele sunt mai mici, nivelul înalt al salariilor face ca pierderea monetară netă pentru femei să fie printre cele mai ridicate din economie.

Inegalitatea salarială se traduce direct într-un decalaj profund la etapa pensionării. În 2025, diferența de gen în pensii a fost de 16,3%, echivalentul a 8.746 MDL mai puțin pentru o femeie pensionară într-un singur an. În Municipiul Chișinău, situația este și mai alarmantă – deși pensiile sunt mai mari, inegalitatea ajunge la un record de 27,5%, femeile primind anual cu 22.832 MDL mai puțin decât bărbații.

Republica Moldova trebuie să transpună Directiva (UE) 2023/970 până la 7 iunie 2026. Deși legislația națională obligă deja angajatorii să remedieze diferențele salariale de peste 5%, CPD recomandă măsuri suplimentare pentru o echitate reală: impunerea transparenței salariale în anunțurile de angajare, eliminarea clauzelor de confidențialitate privind salariul, aplicarea unor sancțiuni financiare drastice pentru discriminare și introducerea condiționalității de gen în achizițiile publice.

________________

Această publicație este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare”din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.