Cât de ușor este să obții o consultație medicală, să afli ce ajutor social ți se cuvine sau să găsești informații despre angajare într-un oraș în care nu cunoști prea bine sistemul? Uneori, răspunsul nu se găsește în regulamentele instituțiilor, ci la ghișeu, în discuția cu un funcționar sau în timpul petrecut în așteptarea unei consultații.

Ana Condratenco este una dintre cele zece persoane implicate în activitatea de observare comunitară desfășurată în cadrul AO „CASMED”. Misiunea ei este să urmărească, din perspectiva unei persoane refugiate, cât de accesibile sunt serviciile medicale și sociale din municipiul Bălți.

Pentru aceasta, Ana vizitează instituții publice, solicită informații și urmărește cum sunt oferite serviciile. Nu anunță că desfășoară o monitorizare. Se prezintă ca o persoană care are nevoie de sprijin și observă ce se întâmplă mai departe.

Pregătirea pentru o misiune mai puțin obișnuită

Înainte de a începe vizitele, Ana și ceilalți observatori au participat la o instruire de două zile, organizată de AO „CASMED”. Au învățat cum să evalueze accesibilitatea serviciilor, să identifice dificultățile întâmpinate de refugiați și migranți și să documenteze experiențele din instituții.

„Noi am vrut să observăm cât de accesibile sunt serviciile pentru refugiați și migranți”, explică Sandu Solcan, asistent de proiect în cadrul AO „CASMED”.

Clientul misterios: cum funcționează observarea comunitară

Metoda utilizată este cunoscută drept „clientul misterios”. Observatorii nu se prezintă în calitate de evaluatori, ci încearcă să acceseze serviciile în condiții obișnuite.

În instituțiile sociale, de exemplu, solicită informații despre ajutorul disponibil pentru refugiați. Ana urmărește dacă primește explicații clare, dacă i se spune unde trebuie să meargă, ce documente să prezinte și la cine poate apela pentru sprijin.

„Merg la primărie și întreb ce ajutor pot primi aici, în oraș, dacă sunt refugiată”, povestește Ana.

La instituțiile medicale, lucrurile sunt puțin diferite. Aici, Ana urmărește cum sunt primiți pacienții, cât timp așteaptă, dacă sunt respectate programările și cât de clar le sunt explicate procedurile.

Uneori, o vizită la medicul de familie este doar primul pas. „Dacă medicul de familie recomandă un specialist, observatorul urmărește dacă poate ajunge la acesta și dacă informațiile primite sunt suficiente pentru a accesa serviciul”, explică Sandu Solcan.

Observarea continuă și la instituțiile responsabile de ocuparea forței de muncă, unde Ana verifică ce informații poate obține o persoană refugiată despre posibilitățile de angajare și sprijinul disponibil.

Indiferent de instituția vizitată, Ana este atentă la aceleași lucruri: cât de ușor obține informațiile necesare, cum este tratată și dacă reușește să înțeleagă ce trebuie să facă mai departe.

Ce se întâmplă cu informațiile colectate?

După fiecare vizită, observatorii completează un raport în care descriu informațiile primite, modul în care au fost tratați și eventualele dificultăți întâmpinate.

Informațiile adunate în timpul vizitelor arată ce dificultăți întâmpină refugiații și migranții din mun. Bălți atunci când solicită servicii medicale sau sociale. Poate fi vorba despre timpul lung de așteptare, lipsa unor explicații clare sau dificultatea de a afla unde trebuie să se adreseze.

Pe baza acestor observații pot fi propuse soluții pentru ca serviciile să devină mai ușor de accesat.

Prin vizitele sale, Ana Condratenco contribuie la identificarea acestor dificultăți și la o mai bună înțelegere a nevoilor refugiaților și migranților.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, contractat de ICMPD prin intermediul Facilității pentru Parteneriate în Domeniul Migrației. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a AO „CASMED” și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.

 150 de femei și tineri din cinci comunități rurale vor fi implicați în identificarea și îmbunătățirea serviciilor publice prin proiectul „LudoVOX”

Asociația Obștească „The Moldova Project” a lansat în septembrie proiectul „LudoVOX: femei și tineri pentru servicii publice incluzive”, prin care femeile, tinerii și persoanele din grupuri vulnerabile din cinci comunități rurale vor avea noi oportunități de a se implica în viața comunității și în procesele care țin de serviciile publice de care beneficiază.

Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană, și se va desfășura în perioada 1 septembrie 2026 – 30 august 2027. Valoarea grantului acordat The Moldova Project este de 30.000 de euro. Activitățile vor fi desfășurate în cinci comunități rurale din raioanele Criuleni și Hîncești, unde proiectul va reuni aproximativ 150 de femei și tineri, inclusiv persoane din grupuri vulnerabile.

Intervenția a început cu o analiză a fiecărei comunități: identificarea actorilor locali, a serviciilor publice prioritare și a documentelor relevante, dar și discuții cu autoritățile, furnizorii de servicii și membrii comunității. În jurul ludotecilor vor fi mobilizate femei și tineri, iar în fiecare dintre cele cinci localități vor fi create sau consolidate Cluburi Civice Locale. Ludotecile vor deveni spații în care participanții vor putea discuta problemele comunității, stabili priorități și lucra împreună la soluții.

Pe parcursul proiectului, participanții vor lua parte la sesiuni de instruire și ateliere practice despre participare civică, egalitate de gen, incluziunea tinerilor, advocacy local și instrumente de responsabilizare socială. Vor fi organizate sesiuni de instruire, precum și ateliere intercomunitare, astfel încât experiențele acumulate într-o localitate să poată fi împărtășite și valorificate și în celelalte comunități.

Cunoștințele dobândite nu vor rămâne doar la nivel de instruire. Împreună, participanții vor identifica și vor evalua servicii publice prioritare din comunitățile lor și vor realiza analize participative ale unor politici, bugete sau documente locale. Rezultatele acestor procese vor fi discutate în cadrul Cluburilor Civice Locale și vor sta la baza unor recomandări concrete și a unor agende locale de advocacy.

„Schimbarea durabilă în comunități începe atunci când oamenii simt că vocea lor contează cu adevărat. Prin proiectul «LudoVOX», ne propunem să le oferim femeilor și tinerilor din mediul rural nu doar un spațiu de dialog, ci și instrumentele concrete prin care pot influența deciziile locale. Ludotecile noastre devin mai mult decât centre educaționale, devin catalizatori ai participării civice, unde nevoile reale ale cetățenilor sunt transformate în soluții practice pentru servicii publice mai bune și mai incluzive.” Victoria Morozov, Directoare AO „The Moldova Project”

Aceste propuneri vor fi prezentate în cadrul a cinci dialoguri publice cu autoritățile locale și furnizorii de servicii. Recomandările formulate de participanți vor fi transmise oficial instituțiilor competente, iar echipa proiectului va urmări răspunsurile și eventualele măsuri asumate în urma acestor discuții.

Până la finalul proiectului, cel puțin 100 de participanți activi sunt așteptați să finalizeze parcursul de instruire și practică civică, iar cel puțin 75 dintre aceștia să poată formula independent probleme și recomandări pentru comunitățile lor. În cele cinci localități vor funcționa mecanisme participative locale și o rețea intercomunitară de schimb și colaborare, iar experiența acumulată pe parcursul proiectului va fi documentată și transformată într-un model care poate fi preluat și adaptat în alte comunități. 

Prin „LudoVOX”, The Moldova Project își propune să creeze o legătură mai directă între experiențele oamenilor din comunități și procesele prin care sunt discutate și îmbunătățite serviciile publice. Proiectul pornește de la problemele pe care oamenii le cunosc din propria experiență și le urmărește până la formularea unor recomandări, dialogul cu instituțiile responsabile și monitorizarea răspunsurilor acestora. 

Acest articol este realizat de The Moldova Project cu suportul Fundaţiei Est-Europene în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Organizația Necomercială Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol, din resursele acordate de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Organizației Necomerciale Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol, ale Uniunii Europene.

Asociația Părinților Persoanelor cu Dizabilități „Eternitate” (AOPPD „Eternitate”) a marcat astăzi, în cadrul unui eveniment de bilanț, finalizarea cu succes a proiectului „Serviciu Sustenabil: Energie Eficientă în Acțiune”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, parteneri de dezvoltare, colegi și membri ai comunității, demonstrând încă o dată că solidaritatea și viziunea comună pot transforma radical calitatea serviciilor sociale.

Inițiativa, implementată de AOPPD „Eternitate”, a beneficiat de sprijinul financiar major al Uniunii Europene în cadrul programului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în servicii sociale”, fiind cofinanțată și implementată de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Keystone Moldova și AO Fondul de Inovații Sociale din Moldova (FISM). Totodată, un pilon esențial al reușitei l-a constituit contribuția valoroasă și deschiderea manifestată de Agenția Teritorială de Asistență Socială (ATAS) Nord-Vest și Consiliul Raional Fălești.

Proiectul a răspuns direct nevoilor de îmbunătățire a condițiilor din cadrul Complexului „Pentru voi”, unde ATAS gestionează serviciul de plasament pentru 32 de beneficiari – vârstnici și persoane cu dizabilități care au nevoie permanentă de îngrijire. Pentru a asigura un mediu optim, cald și sigur, eforturile s-au concretizat într-un amplu proces de reabilitare termică și modernizare tehnică, ce a inclus termoizolarea fațadelor (875,39 m²) și a soclului (90,41 m²) cu materiale performante, hidroizolația perimetrală (91,4 metri liniari) care a eliminat definitiv problemele legate de umezeală și igrasie, termoizolarea planșeului (89,25 m²) și a glafurilor pentru eliminarea punților termice, precum și instalarea a 10 ventilatoare cu recuperare de căldură, asigurând un flux continuu de aer curat, fără pierderi de temperatură.

Dincolo de lucrările de infrastructură, proiectul a pus un accent deosebit pe dimensiunea umană a serviciilor sociale. Centrul a fost dotat cu echipamente medicale și de îngrijire de strictă necesitate, printre care saltele antiescare, bazine gonflabile cu duș portabil și pompă pentru igiena la pat, precum și măsuțe reglabile pe înălțime cu rotile. De asemenea, recunoscând gradul ridicat de solicitare din sectorul social, 14 specialiști din prima linie au beneficiat de un retreat intensiv de 3 zile la Eco Resort Butuceni, axat pe gestionarea stresului profesional, comunicare asertivă și prevenirea oboselii de compasiune. Totodată, au fost revizuite și modernizate procedurile interne, incluzând ghiduri metodologice pentru asistența în stare terminală, chestionare de satisfacție a beneficiarilor bazate pe 17 indicatori de calitate și protocoale de monitorizare post-reintegrare.

Dimensiunea educativă și de mobilizare comunitară a proiectului s-a făcut resimțită la nivelul întregului raion Fălești. Au fost organizate ateliere de lucru pentru reprezentanții tuturor celor 33 de primării din raion privind managementul resurselor energetice și conceptul de clădiri cu consum aproape zero (nZEB). De asemenea, campania de informare a inclus distribuirea a 600 de pliante și becuri LED, precum și premierea a 5 gospodării din comunitate care au reușit să obțină economii spectaculoase de până la 49% în urma monitorizării consumului energetic.

Un rezultat strategic de referință l-a constituit elaborarea și aprobarea oficială a Planului Local Integrat privind Energia și Clima (PLIEC) pentru comuna Obreja Veche, aprobat prin Decizia Consiliului Comunal – un document de pionierat la nivel rural în raionul Fălești.

Prin unirea eforturilor dintre autorități, finanțatori, organizații neguvernamentale și cetățeni, proiectul „Serviciu Sustenabil: Energie Eficientă în Acțiune” demonstrează că parteneriatele puternice reprezintă cheia dezvoltării unor servicii sociale durabile și a unei comunități cu adevărat incluzive.   Asociația Părinților Persoanelor cu Dizabilități „Eternitate” (AOPPD „Eternitate”) activează în satul Obreja Veche, raionul Fălești, având ca misiune crearea unui mediu comunitar incluziv, demn și cald pentru fiecare persoană.

121 de familii din peste 20 de sate au beneficiat de sprijin în primele luni ale proiectului „Sprijin integrat pentru familiile din mediul rural”

În primele luni de implementare ale proiectului „Sprijin integrat pentru familiile din mediul rural”, echipele The Moldova Project au lucrat direct cu 121 de familii din peste 20 de sate ale Republicii Moldova, intervenind în funcție de nevoile identificate în fiecare gospodărie. De la acces la servicii medicale și produse de bază până la rechizite școlare, reparații ale locuințelor și resurse pentru dezvoltarea gospodăriei, proiectul urmărește să răspundă unor situații care, pentru familiile vulnerabile, se suprapun și se influențează reciproc.

Proiectul se desfășoară pe parcursul unui an, cu obiectivul de a contribui la un mediu mai sigur și mai stabil pentru peste 1.000 de copii și 300 de adulți din comunități rurale. În perioada de raportare, aprilie – iunie 2026, echipele au evaluat nevoile familiilor și au început intervențiile adaptate situației fiecărei gospodării.

O parte dintre intervenții răspund unor nevoi imediate. Proiectul include vouchere pentru produse alimentare și de igienă, destinate familiilor care întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor de bază. În același timp, sprijinul medical facilitează accesul la consultații, tratamente și servicii de specialitate. În primele luni, 66 de persoane au beneficiat direct de servicii medicale, iar 135 de vizite la medic au fost însoțite de echipele The Moldova Project. Intervențiile au inclus consultații oftalmologice, servicii stomatologice, consultații de specialitate și acces la medicamente.

„A fost pentru prima oară când după mult timp, l-am văzut zâmbind fără să își acopere gura” 

Doina, mamă a doi copii dintr-o comunitate rurală (nume schimbat pentru protejarea identității), își amintește de nopțile în care fiul ei de opt ani plângea din cauza durerilor de dinți. Carii multiple îi afectaseră grav măselele, iar băiatul ajunsese să refuze mâncarea și să nu se mai poată concentra la școală.  

„Nu e vorba doar de durere. Când copilul tău plânge noaptea, iar tu știi că un drum la oraș și un tratament stomatologic înseamnă jumătate din banii de hrană pe o lună, simți o neputință teribilă. Încercăm să amânăm, îi dădeam ceaiuri sau pastile pentru durere, dar știam că doar ascundem problema”, povestește mama. 

Prin componenta medicală a proiectului, băiatul a beneficiat de un plan complet de tratament stomatologic. „Când s-a întors de la medic și a realizat că nu îl mai doare nimic, s-a schimbat complet.” a declarat aceasta.

Educația copiilor reprezintă o altă direcție importantă a proiectului. Prin acordarea de rechizite și ghiozdane școlare, proiectul contribuie la reducerea cheltuielilor pe care familiile cu resurse limitate trebuie să le acopere la începutul și pe parcursul anului școlar. Sprijinul este adaptat nevoilor fiecărei familii și poate include materiale necesare pentru participarea la ore și desfășurarea activităților școlare. În acest fel, intervenția urmărește să asigure copiilor acces la resursele de bază necesare pentru procesul educațional, în condițiile în care costurile asociate școlii pot reprezenta o dificultate pentru unele gospodării.

Pentru copii, proiectul creează și contexte în care învățarea se împletește cu timpul petrecut împreună. Activitățile recreative și sezoniere organizate în comunități au reunit peste 1000 de copii și adulți, oferindu-le copiilor ocazii de socializare, participare și timp petrecut împreună într-un cadru sigur.

Intervențiile vizează și condițiile în care familiile locuiesc. Prin componenta dedicată necesităților gospodărești, familiile pot primi obiecte și echipamente esențiale, iar proiectul include și reparații ale locuințelor și îmbunătățiri de siguranță, acolo unde starea casei poate reprezenta un risc pentru membrii gospodăriei. Aceste intervenții sunt stabilite în funcție de situația concretă a familiei și de nevoile identificate în cadrul evaluărilor.

O altă direcție urmărește ca sprijinul oferit să poată produce rezultate și dincolo de nevoia imediată. 46 de familii au primit resurse pentru creșterea animalelor și dezvoltarea gospodăriei, inclusiv păsări, animale de fermă și o seră. Sprijinul a fost însoțit de instruire și sesiuni de mentorat, astfel încât familiile să poată folosi aceste resurse pentru propria alimentație și, acolo unde este posibil, pentru generarea unor venituri suplimentare.

Intervențiile sunt planificate pornind de la evaluarea situației fiecărei gospodării și de la resursele pe care familia le are deja. Echipele The Moldova Project urmăresc evoluția acestor inițiative pe parcursul proiectului, oferind sprijin suplimentar atunci când apar dificultăți și ajustând intervențiile în funcție de nevoile identificate. Astfel, componenta de dezvoltare a gospodăriei este integrată în planul mai larg de sprijin al fiecărei familii, alături de intervențiile din domeniul sănătății, educației și condițiilor de locuire.

„În lucrul cu familiile din comunitățile rurale, este important să privim dincolo de o nevoie imediată și să înțelegem ce poate face diferența pe termen mai lung. Uneori este vorba despre acces la un medic sau la un psiholog, alteori despre un ghiozdan pentru școală, un frigider, câteva animale pentru gospodărie sau reparații care fac o locuință mai sigură. Prin acest proiect încercăm să construim intervenții care răspund realității fiecărei gospodării și să rămânem alături de familii pe parcursul procesului.”  spune Victoria Morozov, președinta Asociației Obștești The Moldova Project.

În următoarele luni, proiectul va continua intervențiile în comunitățile rurale, inclusiv prin acordarea voucherelor pentru produse alimentare și de igienă, sprijin medical, educațional și gospodăresc, activități pentru copii, reparații și îmbunătățiri ale locuințelor, precum și măsuri care contribuie la dezvoltarea resurselor proprii ale familiilor. Echipele The Moldova Project vor continua să colaboreze cu autoritățile locale, serviciile sociale, instituțiile de educație și cele medicale, pentru ca intervențiile să răspundă cât mai bine situațiilor identificate în fiecare comunitate.

Proiectul este realizat cu sprijinul Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, prin intermediul programului său umanitar LDS Charities. Prin acest program, Biserica activează în peste 140 de țări, susținând inițiative dedicate bunăstării și dezvoltării comunităților aflate în situații de vulnerabilitate. Parteneriatul cu Asociația The Moldova Project permite extinderea intervențiilor în comunitățile rurale și dezvoltarea unor servicii adaptate nevoilor familiilor cu care organizația lucrează.

Despre A.O. The Moldova Project

A.O. The Moldova Project este o organizație neguvernamentală fondată în anul 2008, care lucrează alături de copii și familii vulnerabile din comunitățile rurale ale Republicii Moldova. Prin colaborarea cu serviciile sociale locale și alte instituții, organizația oferă intervenții integrate în domenii precum sănătatea, educația, protecția socială, asistența juridică și dezvoltarea autonomiei familiilor.

Pentru mai multe informații: 068098222

office@themoldovaproject.org

www.themoldovaproject.org