Peste 15 antreprenori și specialiști financiari din companii de producție au participat la primul workshop organizat în cadrul programului „Digitalizare Transfrontalieră prin intermediul platformei BIRP”, o inițiativă regională care sprijină IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale și modernizarea proceselor operaționale.

BIRP este o platformă ERP modulară inteligentă, dezvoltată special pentru companiile de producție și manufactură, care digitalizează și conectează toate procesele operaționale într-un singur ecosistem. Platforma integrează tehnologii precum Inteligența Artificială, automatizarea fluxurilor de lucru, coduri QR și coduri de bare pentru trasabilitate, raportare și analiză în timp real, management documentar și o arhitectură modulară ce permite configurarea soluției în funcție de specificul fiecărei afaceri. 

Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri interesați să înțeleagă cum pot transforma procesele interne prin digitalizare și cum pot răspunde mai eficient provocărilor actuale din producție. Programul este implementat în Republica Moldova de Technovator, în parteneriat cu BIRP – Modular ERP, și face parte din inițiativa regională DT4SMEs – Digital Transformation for SMEs in Eastern Partnership Countries, desfășurată în Republica Moldova, Ucraina și Azerbaidjan.

Pe parcursul workshopului au fost abordate cele mai importante aspecte ale transformării digitale în sectorul de producție:

• digitalizarea și standardizarea proceselor operaționale;
• planificarea și monitorizarea producției în timp real;
• trasabilitatea produselor și gestionarea stocurilor;
• automatizarea activităților repetitive și reducerea erorilor;
• integrarea informațiilor într-un sistem unic de management;
• utilizarea datelor pentru decizii rapide și fundamentate.

Participanții au analizat exemple practice și au discutat despre provocările întâlnite în activitatea de zi cu zi – de la informații dispersate între departamente și procese desfășurate în Excel, până la lipsa unei imagini complete asupra operațiunilor companiei. Numărul mare de întrebări și nivelul ridicat de implicare au demonstrat interesul tot mai mare al mediului de afaceri pentru soluții digitale care pot crește eficiența, competitivitatea și pregătirea pentru piețele externe.

Un element central al programului îl reprezintă componenta practică. Două companii din Republica Moldova, selectate dintre participanții la workshop și înscrise în programul pilot, vor beneficia de implementarea gratuită a platformei BIRP. Acestea vor parcurge un proces complet de audit operațional, mapare și standardizare a proceselor, configurarea soluției și instruirea echipei, având totodată acces gratuit la platformă pentru o perioadă de șase luni. Programul pilot va demonstra, în condiții reale de lucru, impactul digitalizării asupra eficienței și dezvoltării unei afaceri.

Despre proiect

Programul „Digitalizare Transfrontalieră prin intermediul platformei BIRP” este implementat în Republica Moldova de Technovator, în parteneriat cu BIRP – Modular ERP, și face parte din proiectul regional DT4SMEs – Digital Transformation for SMEs in Eastern Partnership Countries.

Inițiativa promovează transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii prin schimb de experiență, dezvoltarea competențelor digitale și implementarea unor soluții moderne de management operațional. După etapa desfășurată în Republica Moldova, activitățile proiectului vor continua în Ucraina și Azerbaidjan, consolidând cooperarea regională și schimbul de bune practici între ecosistemele de inovare din regiune.

Această activitate este finanțată de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) cu implementarea Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în cadrul proiectului  „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic (DT4SME)“.

Cum îi pregătim pe tineri pentru o lume în care fraudele financiare devin tot mai sofisticate? Le spunem ce să nu facă sau îi provocăm să găsească ei înșiși soluțiile? La Yep!Moldova am ales a doua variantă.

Pe 16 - 17 iulie, la Artcor, am organizat Money101 Hackathon, un eveniment de 36 de ore în care peste 60 de tineri, selectați din 130+ aplicații, au lucrat în echipe pentru a crea soluții inovatoare la provocări din domeniul fintech și al siguranței financiare.

Un hackathon despre probleme reale

Tema principală a ediției din acest an a fost una extrem de actuală: fraudele financiare. Participanții au fost provocați să înțeleagă cum funcționează cele mai frecvente scheme de escrocherie și să dezvolte produse, aplicații sau servicii care ar putea contribui la prevenirea acestora.

Înainte de a începe lucrul, participanții au avut ocazia să afle direct de la experți care sunt provocările reale cu care se confruntă instituțiile financiare și utilizatorii.

Alexandra Sidorenco, Head of FinTech, Banca Națională a Moldovei, și Mihaela Jalobă, reprezentantă maib, au prezentat cele mai întâlnite scenarii de fraudă, modul în care acestea evoluează și de ce educația financiară și tehnologia trebuie să meargă mână în mână.

36 de ore de idei, mentorat și colaborare

După formarea echipelor, participanții au început adevărata provocare.

Timp de două zile, echipele au trecut prin sesiuni de brainstorming, validare a ideilor, checkpoint-uri și mentorat intensiv. Au testat ipoteze, au schimbat direcții, au învățat să lucreze în echipă și să transforme o problemă într-o soluție cu potențial.

Pe parcursul hackathonului, aceștia au fost ghidați de peste 15 mentori din fintech, securitate cibernetică, antreprenoriat, inovare și dezvoltarea ecosistemului startup.

15 pitch-uri finale

După 36 de ore de muncă, 15 echipe și-au prezentat soluțiile în fața juriului.

Proiectele au fost evaluate de: Viorica Cerbușca, Ionela Titirez, Alexandra Sidorenco, Andrei Preașcă, Vasile Stoilov, Maxim Dorogan și Akram Karameh.

Fiecare echipă a demonstrat că, atunci când primește contextul potrivit și sprijinul necesar, poate aborda probleme complexe și poate propune soluții creative.

Descoperirea hackathonului 

În timp ce majoritatea participanților au lucrat în echipe, un tânăr, Cătălin Grecu, a ales să participe singur. A construit, a validat și și-a prezentat ideea pe cont propriu. Așa cum a spus Ionela Titirez, Eu4Innovation Country Lead și membră a juriului: "He's founder material."

Determinarea lui a impresionat juriul, iar acesta a fost recompensat cu un bilet la How to Web 2026, una dintre cele mai importante conferințe dedicate startup-urilor și tehnologiei din Europa de Est.

Premii, multe premii

Money101 Hackathon este, înainte de toate, despre învățare. Despre idei, oameni, feedback și experiențe. Dar asta nu înseamnă că premiile nu contează. 

Anul acesta, datorită partenerilor noștri, am reușit să ne asigurăm că absolut fiecare participant pleacă acasă cu ceva care să-i amintească de această experiență.

Banca Națională a Moldovei, maib și EU4Innovation East au oferit premii și surprize participanților, iar Yep!Moldova a completat fiecare kit cu o carte.

Credem că, indiferent dacă ai urcat sau nu pe podium, fiecare participant a plecat acasă cu ceva valoros: o experiență nouă, oameni noi în jurul lui, mai mult curaj și convingerea că poate construi soluții pentru probleme reale.

Un ecosistem care crede în tineri

Acest program a demonstrat încă o dată că cele mai bune experiențe de învățare se construiesc împreună.

Le mulțumim mentorilor care și-au făcut timp pentru eveniment. Mulțumim membrilor juriului pentru feedbackul oferit. Și mulțumim tuturor partenerilor care au făcut posibil acest eveniment.

Money101 Hackathon este organizat de Yep!Moldova, cu sprijinul proiectului regional EU4Innovation East, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Guvernul Franței și implementat de Expertise France, în parteneriat cu maib și Oliva.

La Răzeni, în raionul Ialoveni, funcționează o bucătărie profesionistă care produce zilnic sute de porții de mâncare, în același timp, oferă locuri de muncă pentru oameni pe care piața tradițională a muncii îi ocolește. Este vorba despre „Floare de cireș” SRL, prima întreprindere socială de inserție (ÎSI) din Republica Moldova specializată în catering profesionist, creată în 2012 de Asociația Obștească „Eco-Răzeni”.

Ideea s-a născut dintr-o problemă concretă și persistentă: tinerii cu dizabilități și din alte categorii defavorizate de la Răzeni termină școala, dar nu găsesc ulterior un loc de muncă. Angajatorii ezită, infrastructura lipsește, autoritățile publice nu au resurse pentru a interveni, iar familiile acestora rămân cu întrebarea „ce facem mai departe?”. Eco-Răzeni, organizație cu o vastă experiență în incluziune socială și dezvoltare comunitară, a decis să răspundă prin dezvoltarea unei afaceri sociale reale.

Astfel a apărut „Floare de cireș” – un serviciu de catering construit pe un principiu simplu: munca demnă, plătită, alături de colegi, este cea mai bună formă de incluziune. Scopul întreprinderii este dublu – să ofere servicii de alimentație de calitate pe piață și, prin veniturile obținute, să susțină angajarea persoanelor cu dizabilități și a altor persoane aflate în situație de vulnerabilitate.

„Floare de cireș” este o afacere cu un scop clar. Ne-am propus să demonstrăm că o persoană cu dizabilități are nevoie de o șansă și de un loc de muncă real. Astăzi, când vedem că întreprinderea se susține în cea mai mare parte din propriile venituri, ne mândrim că acest model funcționează. (Sergiu Gurău, fondatorul ÎSI „Floare de cireș” SRL)

Astăzi, „Floare de cireș” SRL are aproximativ 50 de salariați, dintre care circa 29 provin din grupuri vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilități. Întreprinderea demonstrează că modelul de inserție socială poate fi și viabil economic: nivelul de autofinanțare a ajuns la 89%, iar cifra de afaceri anuală depășește 1,2 milion de euro.

Dincolo de cifre, impactul se măsoară în vieți schimbate: un salariu propriu, o rutină, un colectiv, sentimentul de a fi util și încrezut în forțele proprii. Pentru mulți dintre salariați, „Floare de cireș” înseamnă speranță și primul loc de muncă din viață.

Aici mă simt în siguranță și motivată să lucrez. Am colegi care mă respectă și o muncă pe care o fac cu plăcere. Pentru prima dată am propriul salariu, pot să-mi ajut și familia. „Floare de cireș” mi-a schimbat viața spre bine. (Irina, salariată din cadrul întreprinderii)

Că o întreprindere socială poate concura pe piață la cel mai înalt nivel o demonstrează chiar clienții săi. În ultimii doi ani, „Floare de cireș” a deservit peste 380 de organizații și companii, din Republica Moldova și din străinătate, de la evenimente instituționale și conferințe, până la misiuni diplomatice și programe de dezvoltare.

Printre parteneri se numără organizații internaționale și agenții de dezvoltare (UNDP, OIM, GIZ, UNICEF Moldova, DCAF), instituții publice și academice (Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Consiliul raional Ialoveni), organizații neguvernamentale de referință (Promo-Lex, La Strada, CALM, Expert-Grup), precum și companii din sectorul privat și bancar. Un portofoliu care arată că responsabilitatea socială și competitivitatea se susțin reciproc.

 În paralel cu activitatea comercială, „Floare de cireș” susține și serviciul de catering social, prin care anual aproximativ 100 de beneficiari (persoane vârstnice, cu venituri reduse sau în situație de vulnerabilitate), gratuit primesc zilnic la domiciliu prânzuri calde. Este partea din activitate în care logica întreprinderii se închide firesc: veniturile generate pe piață se transformă, printre altele, în sprijin concret pentru comunitatea din care organizația face parte.

Modelul de business „Floare de cireș” este apreciat la nivel internațional, inclusiv prin CEB Award for Social Cohesion (2021) oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Trofeul galei „Acceleratorul de Întreprinderi Sociale”, înmânat în cadrul conferinței europene „Enterprising for Tomorrow” (2026) și Nominalizarea specială „Antreprenoriat social” obținută în cadrul Galei Businessului Moldovenesc, edițiile 2024, 2025 și 2026. La fel, în iulie 2026, întreprinderea a primit titlul „Contribuabil cu grad înalt de credibilitate” în cadrul Galei Serviciului Fiscal de Stat.

„Floare de cireș” este dovada că economia socială este o practică ce funcționează în Republica Moldova, o bucătărie în care fiecare porție servită înseamnă, în egală măsură, un pas către o societate mai incluzivă.

La fiecare două săptămâni, la Centrul de Reabilitare CASMED se întâlnesc oameni care au ceva în comun. Unii au grijă de părinți în vârstă. Alții se ocupă de soți, copii sau rude care nu se mai pot descurca singuri. Fiecare vine cu o poveste diferită, dar toți au aceeași nevoie, să fie ascultați fără a fi judecați. Întâlnirile sunt conduse de psihologul Stela Creciun și au fost gândite ca un spațiu sigur pentru cei care poartă zilnic responsabilitatea îngrijirii. Participanții vorbesc despre oboseală, vinovăție, frică, tensiuni în familie și despre acel sentiment greu de rostit: că uneori nu mai pot. Pentru mulți, acesta este primul loc unde pot spune lucrurile așa cum sunt. Fără explicații lungi. Fără rușine. Fără teama că cineva le va cere să fie mai puternici.

 Când viața se învârte doar în jurul grijii

Vera are 66 de ani. Are grijă de mama ei, care are probleme cronice de sănătate, și de soțul ei, care a rămas cu sechele după un accident vascular cerebral. Ziua ei începe cu lucruri simple, dar devine grea când se repetă mereu. Medicamente. Mâncare. Igienă. Supraveghere. Un drum. Un telefon. O grijă care nu poate fi amânată. Și apoi încă una. Înainte să vină la aceste întâlniri, Vera se simțea copleșită. Ieșea din ce în ce mai rar. Vorbește tot mai puțin cu oameni din afara familiei. Timpul pentru ea părea aproape imposibil de justificat. Iar când încerca să ia o pauză, simțea vinovăție.

Mulți oameni care îngrijesc pe cineva drag cunosc această vinovăție. Ea apare când vor să doarmă mai mult, când simt nevoia să iasă din casă, când ar avea nevoie de o pauză sau când ar vrea să spună „sunt obosită”, dar se tem să nu pară egoiști sau nerecunoscători.

La ședințe, Vera a descoperit că și alți oameni simt aceeași oboseală, chiar dacă poveștile lor sunt diferite. Unii aveau grijă de părinți, alții de soți, copii sau rude cu nevoi complexe. Fiecare avea propria poveste, dar sentimentul de izolare era adesea același.

În cele șase ședințe la care a participat, Vera a învățat să își recunoască emoțiile și să le numească. A exersat respirația conștientă, reflecția și meditația ghidată. A vorbit despre limite, vinovăție și dreptul de a cere ajutor.

Schimbările au venit treptat. A început să ceară ajutor când simțea că nu mai poate face totul singură. Le-a oferit mai multă autonomie mamei și soțului în activitățile pe care încă le puteau face. Și, poate cel mai greu, a început să își facă puțin loc și pentru ea.

La finalul programului, Vera a spus că a fost „acel spațiu unde am simțit că sunt înțeleasă și acceptată”. Uneori, aceasta este prima schimbare: omul nu mai rămâne singur cu tot ce îl apasă.

 O mamă și un fiu care au învățat să se asculte altfel

La aceste întâlniri a venit și Ilona, 67 de ani. La început venea singură, apoi a început să vină cu fiul ei, Andrei, de 36 de ani, care are nevoie de supraveghere permanentă.

Relația lor era tensionată. Mama încerca să ajute, iar fiul se retrăgea sau reacționa cu iritare. Între ei exista grijă, dar peste ea s-au adunat oboseala, frustrarea și multe lucruri nespuse.

În familiile unde cineva are nevoie de sprijin zilnic, comunicarea se poate schimba fără să-ți dai seama. O rugăminte poate suna ca un reproș. O grijă spusă prea apăsat se simte ca o presiune. O nevoie nespusă iese la suprafață ca iritare. Tăcerea aduce distanță, chiar și între oameni care se iubesc.

Cu ajutorul psihologului, mama și fiul au încercat altceva. Au făcut exerciții de respirație și de ancorare în prezent. Au lucrat la identificarea emoțiilor și la exprimarea nevoilor. Au exersat comunicarea nonviolentă, adică să spui ce simți fără să ataci și să ceri ce ai nevoie fără să rănești. Schimbarea a venit treptat. O reacție mai calmă. O ascultare mai atentă. O propoziție spusă altfel. Mama a reușit să ofere îndrumare cu mai multă blândețe. Fiul a început să își exprime mai clar stările și nevoile. Neînțelegerile au devenit mai ușor de gestionat, iar relația lor a devenit mai răbdătoare.

Pentru cei care au grijă de cineva drag, aceasta este o lecție importantă: îngrijirea nu înseamnă doar ce faci pentru celălalt. Contează și cum vorbești, cum asculți și cum îți păstrezi răbdarea atunci când oboseala te face să răspunzi mai dur decât ai vrea.

Ce se întâmplă când cel care îngrijește rămâne singur

Când cineva îngrijește zi de zi, riscă să își amâne mereu propria viață. Vizita la medic se amână. Odihna se amână. Prietenii se amână. Emoțiile se amână. început, pare o soluție. Mai târziu, corpul și mintea încep să ceară socoteală. Apar iritarea, conflictele, tristețea, problemele cu somnul, durerile fizice și sentimentul că nu mai este timp pentru nimic altceva. Cel care îngrijește începe să funcționeze din datorie, nu din putere.

Acesta este semnalul acestor întâlniri: când cel care îngrijește se epuizează, nu suferă doar el. Întreaga familie are de suferit. De aceea, grija față de sine nu este un moft. Este parte din îngrijire. O pauză mică poate preveni o izbucnire. O discuție sinceră poate preveni o ruptură. O limită spusă la timp poate salva o relație.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca persoanele care îngrijesc să aibă grijă și de propria sănătate, să păstreze legătura cu alții, să ceară sprijin și să folosească metode simple de reducere a stresului. Același mesaj apare și în programul OMS iSupport, care are un modul dedicat grijii față de îngrijitor. Aceste întâlniri nu rezolvă toate problemele dintr-o familie. Nu pot înlocui serviciile sociale, sprijinul financiar sau serviciile de respiro. Dar pot face ceva esențial: îi oferă celui care îngrijește un loc unde este văzut și unde poate spune că îi este greu. Un loc unde poate asculta pe cineva care trece prin ceva asemănător și unde înțelege că a cere sprijin nu înseamnă să renunți, ci să poți continua mai sănătos.

Ce rămâne după aceste întâlniri

După ședințele de grup, viața nu devine brusc mai ușoară. Mama rămâne cu nevoile ei. Soțul rămâne cu urmările bolii. Fiul are în continuare nevoie de supraveghere. Casa, rutina, responsabilitățile, toate rămân la fel. Dar ceva se schimbă în cel care îngrijește. Începe să înțeleagă că o limită nu înseamnă lipsă de iubire. Că o pauză nu este abandon. Că a lăsa persoana îngrijită să facă singură ce încă poate este tot o formă de grijă. Că o discuție purtată cu mai mult calm poate schimba o zi întreagă. Mai ales, înțelege că sprijinul nu trebuie cerut doar când nu mai poți. În spatele fiecărei persoane care are nevoie de îngrijire se află, de cele mai multe ori, un alt om care ridică, hrănește, spală, ascultă, liniștește, veghează și caută soluții, zi de zi. Iar când sprijinim omul care îngrijește, sprijinim, de fapt, întreaga familie.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, contractat de ICMPD prin intermediul Facilității pentru Parteneriate în Domeniul Migrației. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a AO „CASMED” și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene.

Autor: Stela Creciun, psiholog AO „CASMED”