121 de familii din peste 20 de sate au beneficiat de sprijin în primele luni ale proiectului „Sprijin integrat pentru familiile din mediul rural”

În primele luni de implementare ale proiectului „Sprijin integrat pentru familiile din mediul rural”, echipele The Moldova Project au lucrat direct cu 121 de familii din peste 20 de sate ale Republicii Moldova, intervenind în funcție de nevoile identificate în fiecare gospodărie. De la acces la servicii medicale și produse de bază până la rechizite școlare, reparații ale locuințelor și resurse pentru dezvoltarea gospodăriei, proiectul urmărește să răspundă unor situații care, pentru familiile vulnerabile, se suprapun și se influențează reciproc.

Proiectul se desfășoară pe parcursul unui an, cu obiectivul de a contribui la un mediu mai sigur și mai stabil pentru peste 1.000 de copii și 300 de adulți din comunități rurale. În perioada de raportare, aprilie – iunie 2026, echipele au evaluat nevoile familiilor și au început intervențiile adaptate situației fiecărei gospodării.

O parte dintre intervenții răspund unor nevoi imediate. Proiectul include vouchere pentru produse alimentare și de igienă, destinate familiilor care întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor de bază. În același timp, sprijinul medical facilitează accesul la consultații, tratamente și servicii de specialitate. În primele luni, 66 de persoane au beneficiat direct de servicii medicale, iar 135 de vizite la medic au fost însoțite de echipele The Moldova Project. Intervențiile au inclus consultații oftalmologice, servicii stomatologice, consultații de specialitate și acces la medicamente.

„A fost pentru prima oară când după mult timp, l-am văzut zâmbind fără să își acopere gura” 

Doina, mamă a doi copii dintr-o comunitate rurală (nume schimbat pentru protejarea identității), își amintește de nopțile în care fiul ei de opt ani plângea din cauza durerilor de dinți. Carii multiple îi afectaseră grav măselele, iar băiatul ajunsese să refuze mâncarea și să nu se mai poată concentra la școală.  

„Nu e vorba doar de durere. Când copilul tău plânge noaptea, iar tu știi că un drum la oraș și un tratament stomatologic înseamnă jumătate din banii de hrană pe o lună, simți o neputință teribilă. Încercăm să amânăm, îi dădeam ceaiuri sau pastile pentru durere, dar știam că doar ascundem problema”, povestește mama. 

Prin componenta medicală a proiectului, băiatul a beneficiat de un plan complet de tratament stomatologic. „Când s-a întors de la medic și a realizat că nu îl mai doare nimic, s-a schimbat complet.” a declarat aceasta.

Educația copiilor reprezintă o altă direcție importantă a proiectului. Prin acordarea de rechizite și ghiozdane școlare, proiectul contribuie la reducerea cheltuielilor pe care familiile cu resurse limitate trebuie să le acopere la începutul și pe parcursul anului școlar. Sprijinul este adaptat nevoilor fiecărei familii și poate include materiale necesare pentru participarea la ore și desfășurarea activităților școlare. În acest fel, intervenția urmărește să asigure copiilor acces la resursele de bază necesare pentru procesul educațional, în condițiile în care costurile asociate școlii pot reprezenta o dificultate pentru unele gospodării.

Pentru copii, proiectul creează și contexte în care învățarea se împletește cu timpul petrecut împreună. Activitățile recreative și sezoniere organizate în comunități au reunit peste 1000 de copii și adulți, oferindu-le copiilor ocazii de socializare, participare și timp petrecut împreună într-un cadru sigur.

Intervențiile vizează și condițiile în care familiile locuiesc. Prin componenta dedicată necesităților gospodărești, familiile pot primi obiecte și echipamente esențiale, iar proiectul include și reparații ale locuințelor și îmbunătățiri de siguranță, acolo unde starea casei poate reprezenta un risc pentru membrii gospodăriei. Aceste intervenții sunt stabilite în funcție de situația concretă a familiei și de nevoile identificate în cadrul evaluărilor.

O altă direcție urmărește ca sprijinul oferit să poată produce rezultate și dincolo de nevoia imediată. 46 de familii au primit resurse pentru creșterea animalelor și dezvoltarea gospodăriei, inclusiv păsări, animale de fermă și o seră. Sprijinul a fost însoțit de instruire și sesiuni de mentorat, astfel încât familiile să poată folosi aceste resurse pentru propria alimentație și, acolo unde este posibil, pentru generarea unor venituri suplimentare.

Intervențiile sunt planificate pornind de la evaluarea situației fiecărei gospodării și de la resursele pe care familia le are deja. Echipele The Moldova Project urmăresc evoluția acestor inițiative pe parcursul proiectului, oferind sprijin suplimentar atunci când apar dificultăți și ajustând intervențiile în funcție de nevoile identificate. Astfel, componenta de dezvoltare a gospodăriei este integrată în planul mai larg de sprijin al fiecărei familii, alături de intervențiile din domeniul sănătății, educației și condițiilor de locuire.

„În lucrul cu familiile din comunitățile rurale, este important să privim dincolo de o nevoie imediată și să înțelegem ce poate face diferența pe termen mai lung. Uneori este vorba despre acces la un medic sau la un psiholog, alteori despre un ghiozdan pentru școală, un frigider, câteva animale pentru gospodărie sau reparații care fac o locuință mai sigură. Prin acest proiect încercăm să construim intervenții care răspund realității fiecărei gospodării și să rămânem alături de familii pe parcursul procesului.”  spune Victoria Morozov, președinta Asociației Obștești The Moldova Project.

În următoarele luni, proiectul va continua intervențiile în comunitățile rurale, inclusiv prin acordarea voucherelor pentru produse alimentare și de igienă, sprijin medical, educațional și gospodăresc, activități pentru copii, reparații și îmbunătățiri ale locuințelor, precum și măsuri care contribuie la dezvoltarea resurselor proprii ale familiilor. Echipele The Moldova Project vor continua să colaboreze cu autoritățile locale, serviciile sociale, instituțiile de educație și cele medicale, pentru ca intervențiile să răspundă cât mai bine situațiilor identificate în fiecare comunitate.

Proiectul este realizat cu sprijinul Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, prin intermediul programului său umanitar LDS Charities. Prin acest program, Biserica activează în peste 140 de țări, susținând inițiative dedicate bunăstării și dezvoltării comunităților aflate în situații de vulnerabilitate. Parteneriatul cu Asociația The Moldova Project permite extinderea intervențiilor în comunitățile rurale și dezvoltarea unor servicii adaptate nevoilor familiilor cu care organizația lucrează.

Despre A.O. The Moldova Project

A.O. The Moldova Project este o organizație neguvernamentală fondată în anul 2008, care lucrează alături de copii și familii vulnerabile din comunitățile rurale ale Republicii Moldova. Prin colaborarea cu serviciile sociale locale și alte instituții, organizația oferă intervenții integrate în domenii precum sănătatea, educația, protecția socială, asistența juridică și dezvoltarea autonomiei familiilor.

Pentru mai multe informații: 068098222

office@themoldovaproject.org

www.themoldovaproject.org

Trei zile în care Youth Work-ul din Moldova s-a întâlnit la Ungheni

Peste 50 de lucrători și specialiști de tineret din Republica Moldova s-au reunit, în perioada 23–25 septembrie 2026, la Centrul Raional de Tineret Ungheni, în cadrul Conferinței Naționale a Lucrătorilor și Specialiștilor de Tineret – „PHYGITAL YOUTH WORK 2026”.

Timp de trei zile, Conferința a adus împreună profesioniști din Centre de Tineret, primării, Direcții de Educație, organizații și structuri care lucrează direct cu tinerii. Am pornit de la o idee simplă: nu ne dorim o conferință rigidă, în care unii vorbesc și ceilalți ascultă. Ne dorim un spațiu în care practicile se testează, experiențele se împărtășesc, întrebările se spun cu voce tare, iar participanții devin parte din proces.

De la dialog cu decidenții, la practici testate pe viu

Conferința a debutat cu sesiunea „La o cafea cu decidenții”, un dialog direct între comunitatea lucrătorilor de tineret și Dionisie Ternovschi, președintele raionului Ungheni, Vadim Smîntînă, director adjunct al Agenției Naționale pentru Tineret, și Violeta Gavriliuc, șefa Direcției Educație Ungheni. Întrebările colectate în prealabil de la participanți au adus în discuție realitățile, provocările și viitorul domeniului de tineret.

Ne bucurăm în mod special de deschiderea autorităților publice locale din Ungheni și de faptul că dialogul cu cei care lucrează zi de zi în domeniu a fost unul direct și firesc.

A urmat exact ceea ce ne-am propus pentru această ediție: practici, instrumente și experiențe care pot fi preluate și replicate.

Participanții au descoperit Cardul European de Tineret și voluntar.md, iar echipa Centrului Raional de Tineret Ungheni a prezentat propriul sistem de management, monitorizare și evaluare a voluntarilor, creat cu suportul AI, precum și Telegram Bot-ul Centrului.

Am discutat despre ce ne spun datele și cercetarea despre tineri, am ascultat experiența voluntarilor americani ai Corpului Păcii în spațiile de tineret din Republica Moldova, iar prin practica #EUreka participanții au ieșit din sala de conferință pentru a experimenta un Quest Urban European despre valori democratice, participare civică și cooperare. 

Ziua II: practici, provocări și grijă pentru oamenii care lucrează cu tinerii

A doua zi a pus în centru experiențele profesionale din diferite comunități: cum îi atragem și îi motivăm pe tineri, cum trecem de la spectator la cetățean activ, cum funcționează Consiliile Locale de Tineret și cum transformăm informația și oportunitățile în participare și impact local.

Prin formatul World Café, am adus în discuție și lucrurile despre care poate vorbim mai rar: burnout-ul și limitele personale, birocrația și blocajele de sistem, dificultatea de a ajunge la tinerii pasivi, dar și instrumentele și micile soluții care funcționează în activitatea colegilor.

Pentru că și cei care au grijă de tineri au nevoie de spațiu pentru propria stare de bine, după-amiaza a fost dedicată ART BOOST. Participanții au ales între trei ateliere: realizarea unei fibule decorative din sârmă de cupru, Kinusaiga – textile cu o a doua poveste și „Țesem conexiuni”. Creativitatea, wellbeing-ul și educația nonformală s-au întâlnit în metode care pot fi ulterior adaptate în activitățile cu tinerii.

Iar Biblioteca Vie – „La DATE cu un Lucrător de Tineret” a transformat experiențele profesionale în „cărți” pe care colegii le-au putut „citi” prin conversații directe despre provocări, soluții, reușite și lecții învățate.

Ziua III: de la PHYGITAL la impact real

Ultima zi a început în mișcare. Prin practica Sport pentru Dezvoltare, participanții au experimentat exerciții prin care sportul devine instrument de educație nonformală și de dezvoltare a competențelor precum comunicarea, leadershipul și adaptabilitatea.

Am continuat cu experiențe privind implicarea tinerilor din grupuri vulnerabile, pentru ca apoi să mutăm atenția de la „ce am învățat?” la „ce fac mai departe?”.

Prin I COMMIT – #ANGAJAMENT: 30 de zile pentru o schimbare, fiecare participant și-a formulat un angajament concret: o metodă nouă de testat, o colaborare de inițiat, o activitate phygital sau o schimbare în modul de lucru cu tinerii.

Pentru că adevăratul rezultat al unei Conferințe nu este numărul sesiunilor din agendă, ci ceea ce participanții duc cu ei înapoi în comunități.

Am încheiat cele trei zile prin sesiunea „De la Phygital la Impact real” – cu reflecții, feedback, idei preluate, conexiuni profesionale și angajamente pentru ceea ce urmează.

Conferința Națională a Lucrătorilor și Specialiștilor de Tineret – „PHYGITAL YOUTH WORK 2026” a fost organizată de Centrul Raional de Tineret Ungheni, cu suportul Agenției Naționale pentru Tineret și Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

PHYGITAL YOUTH WORK 2026 s-a încheiat la Ungheni. Dar practicile abia pornesc la drum.

Ne bucurăm deja să vedem feedback-ul participanților și, mai ales, intenția lor de a adapta și replica în propriile Centre și comunități metodele experimentate aici.

Pentru noi, echipa Centrului Raional de Tineret Ungheni, acesta este poate cel mai valoros rezultat: ceea ce s-a întâmplat timp de trei zile la Ungheni nu rămâne la Ungheni. Ajunge mai departe, la TINEri.

Pe 24 septembrie 2026, în incinta Youth HUB Răzeni, s-a desfășurat Conferința de totalizare a rezultatelor proiectului: “VIA - Îmbunătățirea integrării pe piața muncii a tinerilor expuși riscului de excluziune socio-profesională din Republica Moldova și Ucraina”, eveniment la care au participat circa 70 de persoane din 16 raioane: reprezentanți ai subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, cadre didactice de sprijin, specialiști din serviciile raionale de asistență psihopedagogică, reprezentanți ai ministerelor de resort, angajatori și tineri care au trecut ei înșiși prin programul de consiliere.

Datele prezentate la conferință de Galina Spinenco, manageră de program la Asociația Obștească „Eco-Răzeni”, arată că un sfert dintre tinerii și tinerele cu vârsta de 15 - 34 de ani rămân în afara sistemului, adică în Republica Moldova, rata tinerilor care nu sunt nici în ocupare, nici în educație sau formare (NEET) reprezintă 25,4%  în grupa de vârstă 15 - 34 de ani. Pentru comparație: în Uniunea Europeană, rata NEET a scăzut de la 16,1% în 2013 la 11% în 2025, cu o țintă de 9% pentru 2030.

Pornind de la aceste date alarmante, proiectul VIA a intervenit pe câteva nivele: desfășurarea atelierelor de ghidare în carieră în școli, urmate de consiliere individuală pe cicluri de șase luni pentru tinerii identificați ca având cea mai mare nevoie de sprijin. Bilanțul prezentat la evenimentul de la Răzeni: 49 de ateliere de ghidare în carieră, organizate în 43 de instituții de învățământ gimnazial și liceal din 22 de raioane, 13 din regiunea Centru și 9 din regiunea Sud. La atelierele în grup au participat 1.467 de tineri și tinere, la care se adaugă 145 de tineri cu cerințe educaționale speciale în atelierele dedicate. Ulterior, 243 de tineri au intrat în programul de consiliere individuală, dintre care 67 cu cerințe educaționale speciale.

Tot în cadrul proiectului au fost formați 68 de specialiști: 22 din rețeaua Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică, 23 din subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, 21 de cadre didactice de sprijin și 2 din mediul universitar. Au fost semnate patru acorduri de parteneriat: cu Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, totodată, au fost implicate în activitățile proiectului: cinci școli profesionale, trei centre de excelență, trei instituții universitare, șase agenți economici și douăzeci de organizații de tineret.

Evaluările pre- și post-intervenție arată că 86,3% dintre participanții la ateliere și-au declarat o înțelegere îmbunătățită a pieței muncii, iar 89,4% dintre tinerii care au trecut prin consiliere individuală au raportat o creștere a competențelor transversale și a încrederii în sine. Rata de finalizare a ciclului complet de consiliere a depășit 90%.

În deschiderea evenimentului, Sergiu Gurău, director executiv, AO „Eco-Răzeni” a menționat că: „A informa un tânăr și a-l însoți sunt două lucruri diferite. Informarea durează trei ore și se termină cu un pliant. Însoțirea durează șase luni și se termină cu o decizie pe care tânărul o poate explica el însuși. Noi am făcut ambele lucruri, în această ordine, și abia combinația dintre ele a dat rezultate.”

Martin Mühlbacher, atașat pentru afaceri sociale al Ambasadei Austriei la Chișinău, a plasat proiectul într-un parteneriat care durează din 2012 între ministerul federal austriac de resort, Volkshilfe Solidarität Austria și Eco-Răzeni, evidențiind importanța acestei cooperări și apreciind rezultatele obținute în cadrul proiectului VIA, prin accentuarea relevanței măsurilor dedicate integrării pe piața muncii a tinerilor aflați în situații de vulnerabilitate, atât pentru îmbunătățirea perspectivelor economice ale acestora, cât și pentru consolidarea incluziunii sociale și prevenire a sărăciei.  „Vă încurajez să valorificați experiența acumulată prin proiect, să continuați schimbul de bune practici și să consolidați cooperarea în vederea creării unor oportunități reale pentru tineri și a promovării incluziunii sociale”, a concluzionat Martin Mühlbacher, Ambasada Austriei la Chișinău, în cuvântul său de salut.

Din partea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, directoarea adjunctă Lilia Plugaru a subliniat că rezultatele proiectului VIA reprezintă nu un punct final, ci un început pentru o nouă etapă de integrare a tinerilor pe piața muncii, proiectul demonstrând valoarea unui sprijin complex, care depășește orientarea tradițională către CV și identificarea unui loc de muncă, oferind tinerilor oportunități de comunicare, dezvoltare a abilităților, încurajare și conectare la comunitate, iar experiența acumulată constituie pentru toți actorii implicați o bază pentru îmbunătățirea serviciilor și consolidarea parteneriatelor în domeniul ocupării forței de muncă.  

Lucia Argint-Căldare, șefa Secției evaluare și monitorizare în învățământul general din Ministerul Educației și Cercetării, a vorbit despre locul ghidării în carieră în politicile educaționale naționale. „Felicitări din partea întregii echipe ministeriale pentru acest proiect deosebit, în care m-am implicat din prima zi, urmărindu-i toate acțiunile desfășurate, și am văzut cât de implicați au fost organizatorii și participanții și cât de responsabil s-au atârnat față de ceea ce și-au propus. Integrarea în câmpul muncii a tinerilor este o problemă nu de unu sau doi ani, dar de zeci de ani, intervenția statului în identificarea soluțiilor pentru această problemă fiind destul de întârziată.”, a remarcat Lucia Argint-Căldare, Ministerul Educației și Cercetării.

„În popor se spune că toamna este anotimpul când numărăm bobocii, tocmai acum este momentul potrivit pentru echipa Eco-Răzeni și partenerii proiectului VIA să analizeze și să se bucure de rezultatele frumoase obținute în ultimii doi ani. Suntem convinși că parteneriatul pe care l-am consolidat în cadrul acestui proiect, va fi valorificat în continuare, astfel ca adolescenții și tinerii să beneficieze de cât mai multe oportunități.”, a menționat Tatiana Lungu, directoare adjunctă, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică.

Cea mai aplicată intervenție a venit din partea Irinei Mîndrescu, șefă de serviciu la Eco-Răzeni, care a prezentat provocările consilierelor. Lipsa la nivel național și local a unui model anterior a impus adaptări din mers, iar menținerea încrederii pe durata a șase luni, o parte din ședințe la distanță, s-a dovedit mai dificilă decât aplicarea instrumentelor propriu-zise. O altă lecție, contraintuitivă pentru un proiect măsurat în rezultate: uneori decizia de a nu te grăbi este ea însăși o decizie bună. O alegere realistă se construiește analizând împreună ce își dorește tânărul, dar și ce îi este posibil, în raport cu familia, resursele financiare, distanța și oferta educațională din zonă.

Cel mai direct moment al zilei a aparținut însă tinerilor. Una dintre beneficiare, a rezumat parcursul în câteva cuvinte: „Când am început, credeam că trebuie să aleg ce alegeau ceilalți. Acum știu de ce am ales ce am ales și pot să explic asta. În urma ședințelor de consiliere am descoperit că punctul meu forte sunt mâinile mele, respectiv acum urmez un curs de formare în domeniul masajului terapeutic, deși după clasa a 9-a eram sigură că voi urma o școală profesională. Mulțumesc consilierului meu că m-a încurajat să îmi dezvolt abilitățile de comunicare și interacțiune cu persoanele, acestea mă ajută acum să mă descurc.”, Lana, beneficiară a programului de consiliere individuală.

Un moment distinct al conferinței a fost prezentarea publicației „VREAU. Caietul meu de carieră”, instrumentul de lucru dezvoltat de Eco-Răzeni în cadrul proiectului, tipărit în peste 3 mii de exemplare și disponibil spre distribuire gratuită. Caietul structurează consilierea în cinci pași, fiecare pas conține fișe pe care tânărul le completează el însuși: cercul de sprijin, un chestionar de interese construit pe tipologia Holland, o grilă de valori profesionale, fișe de explorare a instituțiilor de învățământ și a profesiilor, o grilă de comparație între opțiuni, analiza SWOT, planul de carieră, fișa de CV și simularea interviului de angajare.

Partea de lucru a conferinței a produs un set de constatări și propuneri asupra cărora participanții au convenit și care au fost incluse în proiectul de rezoluția a conferinței. Câteva dintre ele merită reținute: se observă o orientare în creștere a elevilor către formele de învățământ dual, percepute ca o punte mai sigură spre piața muncii. Participanții au propus campanii de informare cu bune practici locale, care să contracareze prejudecățile angajatorilor legate de productivitate și costuri. O altă propunere vizează tinerii cu cerințe educaționale speciale: profesionalizarea lor cere trecerea de la un model medical și asistențial la unul bazat pe drepturi, abilitare și parteneriat cu mediul de afaceri, prin flexibilizarea ofertei de formare și adaptarea ei la potențialul individual al fiecărui tânăr, nu invers.

Una dintre constatări mai des reluată a fost: ghidarea în carieră nu este un serviciu izolat, ci un proces continuu care implică o comunitate întreagă. De aici două propuneri operaționale: un instrument comun, completabil de toți cei care interacționează cu elevul, în care să fie notate micile succese, preferințele practice și activitățile în care tânărul demonstrează răbdare și îndemânare; și o platformă comună de coordonare, ca grup de lucru periodic sau cadru colaborativ, care să rezolve fragmentarea și dublarea acțiunilor. Au mai fost propuse mese rotunde naționale și regionale pentru un mecanism de colaborare între familie, sectorul public și cel privat, implicarea timpurie a angajatorilor prin vizite de studiu și târguri de carieră, precum și crearea unui spațiu sigur emoțional ca precondiție a oricărei consilieri: „ghidarea înseamnă însoțirea tânărului în descoperirea propriilor dorințe și valori”. O observație transversală a privit părinții: temerile de eșec ale copiilor și ale familiilor nu sunt semne de slăbiciune, ci un semnal privind nevoia de predictibilitate și parteneriat, părinții trebuie să fie aliați pe termen lung.

La câteva zile înainte de conferință, pe 15 septembrie 2026, Parlamentul European a adoptat rezoluția privind implementarea Recomandării Consiliului din 30 octombrie 2020 „O punte către locuri de muncă, consolidarea Garanției pentru tineret”. Deși Republica Moldova nu este stat membru, la Dialogul de nivel înalt UE - RM din 4 iunie 2026, Comisia s-a angajat deja să ofere sprijin pentru implementarea Garanției pentru tineret în țara noastră. În acest context, documentul este relevant pentru Republica Moldova din cel puțin trei motive:

- Parlamentul European constată că identificarea și atragerea tinerilor rămân în mare parte pasive și se bazează pe cei deja înregistrați la serviciile publice de ocupare, ceea ce creează bariere pentru cei care nu au încredere în instituții.

- Rezoluția își exprimă îngrijorarea față de deplasarea dinspre servicii personalizate către servicii generalizate și reamintește că intervențiile adaptate individual sunt mai eficiente, inclusiv ca raport cost-rezultat, decât abordările de tip „o măsură pentru toți”.

- Parlamentul European cere statelor membre să introducă măsuri preventive și sisteme de alertă timpurie centrate pe abandonul școlar, inclusiv mecanisme prin care școlile să identifice și să raporteze elevii cu risc de a deveni. Rezoluția recomandă și modelul „ghișeului unic”, care răspunde problemei fragmentării serviciilor, și recunoaște explicit rolul ONG-urilor și a întreprinderilor sociale în ocuparea tinerilor vulnerabili.

Proiectul VIA se încheie în octombrie 2026. Metodologia de consiliere individuală există, caietul VREAU este tipărit, 68 de specialiști din sistemul public au fost formați, patru instituții naționale au semnat acorduri de colaborare. Ce nu există încă este mecanismul prin care acest serviciu devine parte din sistem, disponibil pentru orice elev, din orice raion, independent de existența unui proiect și a unui donator. Rezoluția adoptată la Răzeni la finalul conferinței formulează această problemă și propune pașii de întreprins.

Proiectul „VIA – Îmbunătățirea integrării pe piața muncii. Suport pentru tinerii expuși riscului de excluziune socio-profesională din Republica Moldova și Ucraina” este implementat de Asociația Obștească „Eco-Răzeni” cu suportul financiar al Ministerului Federal Austriac pentru Muncă, Afaceri Sociale, Sănătate, Îngrijire și Protecția Consumatorului (BMASGPK), prin Volkshilfe Solidarität Austria, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară lansează un apel pentru selectarea a 3 comunități din sudul Republicii Moldova care vor participa în proiectul „Jurii cetățenești locale pentru mobilizare comunitară și participare publică a femeilor și tinerilor”.

Proiectul urmărește consolidarea participării femeilor și tinerilor la procesele decizionale locale prin mobilizare comunitară, consultare publică, dialog cu autoritățile și advocacy local.

În fiecare comunitate selectată va fi constituit un Juriu Cetățenesc Local (JCL), format din aproximativ 10 persoane. Cu sprijinul metodologic și facilitarea oferite de CRDC, membrele și membrii JCL vor identifica problemele comunității, vor consulta locuitorii, vor prioritiza participativ o problemă și vor contribui la dezvoltarea și promovarea unei soluții locale.

Fiecare comunitate selectată va beneficia de:

• sprijin pentru constituirea și funcționarea unui Juriu Cetățenesc Local format din aproximativ 10 persoane;
• participarea a 5 persoane din comunitate la un program de instruire în participare publică, organizare comunitară și advocacy;
• facilitare și suport metodologic pe parcursul procesului local;
• sprijin pentru organizarea consultărilor comunitare și identificarea problemelor și nevoilor locale;
• suport pentru prioritizarea participativă a unei probleme comunitare;
• sprijin pentru elaborarea unui plan local de advocacy și acțiune comunitară;
• facilitarea dialogului cu autoritățile publice locale, instituțiile comunitare și alți actori relevanți;
• sprijin pentru mobilizarea resurselor locale;
• resurse financiare de până la 1.700 EUR pentru implementarea unei soluții/proiect local concret;
• promovarea rezultatelor și a bunelor practici dezvoltate în comunitate.

Important: problema comunitară și soluția care va beneficia de sprijin financiar nu trebuie stabilite la etapa aplicării. Acestea vor fi identificate și prioritizate ulterior prin consultarea comunității și procesul Juriului Cetățenesc Local.

Apelul este destinat comunităților/localităților din sudul Republicii Moldova.

Expresia de interes poate fi transmisă prin intermediul:

• autorității publice locale;
• unei organizații a societății civile sau unui grup de inițiativă local;
• unei instituții comunitare;
• unui grup informal de cetățeni activi, cu o persoană de contact desemnată.

Aplicarea trebuie să reflecte interesul comunității și disponibilitatea acesteia de a participa în proces, nu doar interesul unei singure persoane sau instituții.

În procesul de selecție vor fi analizate, între altele:

• motivația comunității de a participa;
• potențialul de mobilizare a femeilor și tinerilor;
• disponibilitatea pentru dialog și colaborare cu autoritățile publice locale și alți actori comunitari;
• posibilitatea identificării unui grup local de aproximativ 10 persoane;
• disponibilitatea unei persoane-resursă locale;
• capacitatea comunității de a participa pe întreaga durată a procesului;
• incluziunea și diversitatea grupului local.

Cum se va desfășura procesul: Procesul va include constituirea Juriilor Cetățenești Locale, instruirea participanților, consultarea locuitorilor, identificarea și prioritizarea unei probleme comunitare, elaborarea unui plan local de advocacy și acțiune, dialogul cu autoritățile și alți actori relevanți, mobilizarea resurselor și implementarea unei soluții locale concrete.

Termen și modalitatea de aplicare:

Termen-limită pentru depunerea formularului: 30 septembrie 2026

Detaliile complete ale apelului și formularul de înscriere sunt disponibile aici:

https://docs.google.com/document/d/1u66M32nTt54w54ZHzrozRRVoJDZOX9iu/edit?usp=sharing&ouid=110625377518197093738&rtpof=true&sd=true

Formularul completat se transmite la: asociatiacrdc@gmail.com
CC: aoabtds@gmail.com

Subiectul mesajului: Apel JCL – [denumirea localității]

Întrebările de clarificare pot fi transmise la aceeași adresă până la 29 septembrie 2026.

Despre proiect:

Proiectul „Jurii cetățenești locale pentru mobilizare comunitară și participare publică a femeilor și tinerilor” este implementat de A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară în cadrul grantului nr. 1226, acordat de Fundația Est-Europeană în cadrul proiectului „Implicare civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană.

Acest material este realizat de A.O. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară cu suportul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Organizația Necomercială Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol, din resursele acordate de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și al Organizației Necomerciale Agenția Regională de Dezvoltare din Tiraspol, ale Uniunii Europene.