Chișinău, 13 iulie 2026. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cere factorilor de decizie implicați în formarea noului Guvern să asigure investirea unui Cabinet de miniștri în care femeile și bărbații să fie reprezentați echilibrat, la un nivel de cel puțin 40% pentru fiecare sex. Prin acest apel, CPD evidențiază că un guvern reprezentativ începe cu propria sa componență, iar reprezentarea echilibrată de gen nu este o preferință politică, ci o obligație asumată de Republica Moldova.  

Apelul este adresat Președintei Republicii Moldova, candidatului desemnat la funcția de prim-ministru, partidului aflat la guvernare și fracțiunilor parlamentare. El vine într-un moment de decizie: la 3 iulie 2026, în urma demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, întregul Guvern și-a încetat mandatul, interimatul fiind asigurat din 8 iulie de viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu, iar Președinta Maia Sandu a lansat consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. CPD subliniază că tocmai la etapa întocmirii listei viitorului Cabinet se decide efectiv componența de gen a executivului, iar alegerea de a include femeile în funcții ministeriale, inclusiv la portofolii-cheie, ține exclusiv de voința celor care formează Guvernul.

La finele anului 2025, reprezentarea femeilor în Guvern a atins unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ultimului deceniu. În Guvernul Munteanu, doar 4 din 18 membri au fost femei, respectiv circa 22%, față de un vârf istoric de 58,3% în 2019. CPD atrage atenția că această regresie a fost posibilă întrucât Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern a eliminat obligația fermă de 40% pentru fiecare sex, instituită anterior prin Legea nr. 71/2016, lăsând echilibrul de gen la latitudinea voinței politice de moment. Reperul european este clar: Recomandarea Rec(2003)3 a Consiliului Europei fixează un minim de 40% pentru fiecare sex în organele decizionale. 

Recomandările CPD 

Apelul formulează patru recomandări, adresate fiecărui factor de decizie implicat în formarea și învestirea noului Guvern. 

Candidatului desemnat la funcția de prim-ministru – să includă femeile în lista viitorului Cabinet de miniștri la un nivel de cel puțin 40%, inclusiv la portofolii-cheie. Pragul de reprezentare echilibrată trebuie asigurat încă din etapa de întocmire a listei, cu includerea femeilor nu doar formal, ci în ministere de importanță strategică. 

Partidului aflat la guvernare – să își asume public angajamentul de a susține un Cabinet de miniștri echilibrat din perspectiva de gen. Ca formațiune care deține majoritatea parlamentară și care înaintează candidatul la funcția de prim-ministru, partidul de guvernare poartă responsabilitatea politică directă pentru componența noului executiv. 

Parlamentului Republicii Moldova – să condiționeze acordarea votului de încredere de respectarea cerinței de reprezentare minimă de 40% pentru fiecare sex și să reintroducă această obligație în Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern. După modelul consacrat prin Legea nr. 71/2016, norma actuală de diligență trebuie înlocuită cu o normă de rezultat, cu prag numeric clar, corelată cu procedura de învestitură, astfel încât echilibrul de gen să fie garantat inclusiv în cazul remanierilor, pe întreaga durată a mandatului. 

Președintei Republicii Moldova – să susțină, în cadrul consultărilor și al procesului de desemnare, includerea reprezentării echilibrate de gen printre criteriile viitorului Guvern. În calitate de garant al respectării angajamentelor asumate de stat, inclusiv în parcursul european, Președinta poate contribui la consolidarea acestui principiu în etapa de formare a executivului. 

Al 15-lea Serviciu de zi pentru persoanele vârstnice, creat cu sprijinul HelpAge Moldova și finanțat de Guvernul Federal al Germaniei, a fost inaugurat la 30 iunie 2026 în comuna Alexăndreni, raionul Sîngerei. Noul serviciu va deservi persoanele cu vârsta de 50 de ani și peste din cele 5 sate ale comunei - Alexăndreni, Heciul Vechi, Grigorești, Țiplești și Țîpletești - oferindu-le oportunități de socializare, participare comunitară și un mod de viață activ și sănătos la orice vârstă.

Serviciul de zi activează în incinta Centrului Regional de Resurse pentru Copii și Tineri „Speranța” din satul Alexăndreni și are o capacitate de până la 40 persoane simultan. Acesta a fost instituit de către Primăria comunei, care va asigura administrarea și finanțarea din bugetul autorității publice locale.

Pentru multe persoane vârstnice din mediul rural, singurătatea și izolarea socială reprezintă una dintre cele mai mari provocări. Retragerea din activitate și lipsa oportunităților de participare comunitară, de învățare, fac ca persoanele la vârste mai înaintate să nu se mai simtă parte a vieții satului, a societății.

Pornind de la această realitate, Serviciul de zi este spațiul unde seniorii pot socializa, pot învăța lucruri noi și pot rămâne conectați la viața socială. În cadrul Serviciului, beneficiarii vor putea participa la activități recreative, educaționale și de dezvoltare personală, inclusiv cluburi de lectură, de digitalizare, ateliere de meșteșugărit, sesiuni de mers nordic și alte activități care promovează sănătatea, participarea socială și dialogul între generații.

La evenimentul de inaugurare au participat reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ai Ambasadei Germaniei la Chișinău, ai HelpAge Moldova, ai Cancelariei de Stat, Oficiul Teritorial Bălți, ai administrației publice locale, ai ONG-ului local „Consens” și locuitori ai comunei.

„Ministerul și-a asumat modernizarea și extinderea sistemului de servicii sociale comunitare, astfel ca sprijinul să ajungă cât mai aproape de oameni. Serviciul lansat astăzi face parte din Programul privind îmbătrânirea activă și sănătoasă 2023-2027. Ne bucură că tot mai multe primării deschid astfel de servicii, iar experiența comunei Alexăndreni trebuie neapărat împărtășită cu alte localități”, a subliniat Felicia Bechtold, Secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

„Sunt încântat că Centrul din Alexăndreni este conectat la Centrul pentru Copii și Tineret, ceea ce va asigura o comunicare strânsă între generații. Acesta este al 15-lea serviciu de acest gen lansat în cadrul proiectului. Acum e rândul comunității Alexăndreni: umpleți această „casă” cu viață!”, a menționat Moritz Schleicher, Atașat, Secția Cooperare pentru Dezvoltare, Ambasada Germaniei la Chișinău.

„Având o pătrime din populație persoane în etate, nu putem vorbi despre o dezvoltare socio-economică a țării, dacă nu vor fi parte a societății. Prin crearea de servicii aproape de oameni, femeile și bărbații în etate pot socializa, pot învăța lucruri noi, pot căpăta noi competențe, și desigur, pot contribui la viața comunității. Ne bucurăm că Alexăndreni încheie șirul de lansări a serviciilor de zi pentru persoane în etate din proiect, fiind cea de-a 15-a comunitate, pentru care îi felicităm,  a subliniat Dina Ciubotaru, Manager Program Dezvoltare, HelpAge Moldova.

„Acest proiect răspunde unei necesități exprimate de locuitori de mai mulți ani. Este despre oamenii comunei, care au contribuit la dezvoltarea localității și de astăzi vor avea un loc dedicat lor. Ne dorim ca acest spațiu, unde, de astăzi, avem două servicii sociale, să fie mereu plin de viață și de oameni, care să se simtă bine împreună” , a împărtășit Alistar Dombrovschi, Primarul comunei.

„Este îmbucurător că, de astăzi, vârstnicii din comună vor avea mai multe oportunități pentru a-și împărtăși experiența. Cred cu tărie că, datorită energiei și înțelepciunii tinerilor și persoanelor de vârsta a treia, în cadrul acestui Centru se vor realiza lucruri frumoase”, a rostit în discursul său de felicitare, Igor Curca, Șef adjunct al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Un rol crucial în organizarea grupului, suportul și implicarea în activități l-a avut asociația AO Centrul de Politici Socio-Economice „Consens”.

„Încă din prima zi de colaborare cu grupul de doamne vârstnice din Alexăndreni, am apreciat potențialul și energia lor. Prin implicare, ele au reușit deja amenajarea parcului din comunitate, iar odată cu apariția acestui serviciu, numărul inițiativelor frumoase a crescut și va crește în continuare”, a relatat Liliana Gheorghiță, Administratoarea AO Centrul de Politici Socio-Economice „Consens” din localitate.

În cadrul aceluiași parteneriat au fost create și alte două inițiative comunitare dedicate persoanelor vârstnice: o sală sportivă intergenerațională în satul Heciul Vechi și Serviciul „Garderoba Socială” în satul Grigorești.

Pentru crearea Serviciului din Alexăndreni au fost realizate investiții în valoare de peste 374 mii lei, oferite prin proiectul implementat de HelpAge Moldova cu sprijinul Guvernului Federal al Germaniei. Autoritatea publică locală a contribuit cu peste 490 mii lei, inclusiv pentru amenajarea spațiilor și asigurarea funcționării serviciului.

Instituirea Serviciului de zi pentru persoane vârtsnice în cele 15 comunități din Republica Moldova este rezultatul unui efort comun al partenerilor proiectului – HelpAge Moldova și 15 ONG-uri locale, autorităților publice locale, persoanele în etate prin Grupurile de Sprijin Reciproc formate, alți parteneri locali precum școala, biblioteca, casa de cultură, meșterii populari și coregraf, etc.

Lansarea rețelei de servicii pentru seniori este parte a proiectului „Îmbunătățirea participării sociale a persoanelor în etate din Republica Moldova prin dezvoltarea comunităților prietenoase vârstnicilor”, implementat de HelpAge Moldova cu sprijinul Guvernului Republicii Federale Germania (BMZ) și al Ambasadei Germaniei în Republica Moldova.

Despre organizația HelpAge Moldova:

HelpAge Moldova lucrează activ pentru ca fiecare persoană să poată îmbătrâni cu demnitate, siguranță și respect. Prin proiectele sale, organizația promovează participarea activă a persoanelor în etate, dezvoltarea serviciilor comunitare și consolidarea solidarității între generații.

Persoană de contact:
Vidrașcu Violeta
Ofițeră comunicare
Tel.: 068043394
E-mail: violeta.vidrascu@helpage.md

Mai multe informații sunt disponibile pe:
• www:seniori.helpage.md/
• www.facebook.com/helpagemoldova

Vineri, 26 iunie 2026, Centrul de Business din Ialoveni a găzduit cea de-a XVI-a ediție a Galei Bunelor Practici „Activismul civic al tinerilor – soluția dezvoltării comunitare”, eveniment dedicat recunoașterii implicării persoanelor tinere în viața comunităților și promovării inițiativelor civice. Organizată de Consiliul raional Ialoveni în parteneriat cu Asociația Obștească „Eco-Răzeni”, în cadrul Programului „Fondul pentru Tineri Ialoveni”, Gala a reunit peste 200 de participanți, tineri și tinere cu vârste între 14 și 18 ani, mentori, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților raionale și parteneri comunitari, pentru a marca finalizarea rundei a XXXII-a de granturi mici.

Runda a XXXII-a de granturi mici a fost finanțată de Consiliul raional Ialoveni și implementată de A.O. „Eco-Răzeni” prin intermediul Programului „Fondul pentru Tineri Ialoveni”. Bugetul total alocat acestei runde de finanțare a constituit 304.500 de lei, cea mai consistentă investiție anuală a administrației raionale în inițiativele tinerilor din localitățile raionului. Prin susținerea constantă a acestui Program, Consiliul raional Ialoveni își reafirmă angajamentul de a sprijini participarea activă a tinerilor la dezvoltarea comunităților și de a investi în inițiative care generează schimbări pozitive și durabile.

Runda a XXXII-a a debutat în ianuarie 2026 cu ateliere de instruire în domeniul scrierii și managementului de proiect, voluntariat și implicare civică, iar în perioada 25 martie – 25 iunie 2026 cele 38 de echipe finaliste au implementat proiecte comunitare în 15 localități ale raionului. Fondul pentru Tineri Ialoveni, activ din 2010, a finanțat până în prezent peste 780 de proiecte inițiate de tineri, confirmând că implicarea civică timpurie formează liderii de mâine ai comunității.

În cadrul deschiderii oficiale, desfășurate în holul Centrului de Business Ialoveni, au luat cuvântul președinta raionului Ialoveni, doamna Natalia Eremia, vicepreședintele raionului, domnul Petru Beregoi, și directorul executiv al A.O. „Eco-Răzeni”, Sergiu Gurău. Conducerea raionului a felicitat tinerii pentru implicarea, responsabilitatea și spiritul civic de care au dat dovadă pe parcursul celor trei luni de implementare, evidențiind că investiția în tineri reprezintă o investiție în viitorul comunităților și încurajând continuarea inițiativelor care contribuie la dezvoltarea locală și la creșterea participării civice.

Momentul central al ceremoniei a fost decernarea diplomelor celor 38 de echipe (consilii locale ale tinerilor, consilii ale elevilor și grupuri de inițiativă civică) din 15 localități ale raionului, desemnate finaliste ale rundei a XXXII-a. Fiecare echipă a primit o diplomă în ramă și s-a fotografiat alături de reprezentanții autorităților raionale, într-un moment de recunoaștere publică a muncii depuse în comunitate. „Investiția în tineri este investiția cea mai rentabilă pe care o poate face o administrație locală. Fiecare proiect finanțat astăzi înseamnă un tânăr care a învățat să identifice o problemă, să mobilizeze resurse și să producă schimbare. Aceasta este democrația în acțiune.”, a afirmat dna Natalia Eremia, Președinta raionului Ialoveni, în discursul său la deschiderea evenimentului.

Inima evenimentului a fost reprezentată de patru ateliere de lucru tematice, desfășurate simultan, în care cele 38 de echipe participante au prezentat rezultatele proiectelor implementate, experiențele acumulate, impactul activităților desfășurate în comunități și exemple de bune practici care pot fi replicate și în alte localități. Fiecare atelier a reunit tineri din localități diferite în jurul unor teme comune, transformând Gala dintr-o simplă ceremonie de premiere într-un veritabil forum de practici civice.

Atelierul I “Educație non-formală pentru competențe și capacități”, moderat de Daniel Nistor, specialist principal la Consiliul raionului Ialoveni, a reunit 10 echipe care au demonstrat că educația non-formală transformă școala dintr-un spațiu de acumulare a cunoștințelor într-un laborator al schimbării. Printre proiectele prezentate s-au numărat inițiative de promovare a lecturii creative (Idei scrise pe alb, Horodca), dotarea cabinetelor de limbă română (Orizonturi deschise. Dotări moderne pentru cabinetul de limba română, Ruseștii Noi), acțiuni de voluntariat și coeziune comunitară (Culori și zâmbete pentru copiii noștri, Ialoveni), educație ecologică prin artă (EcoArt – reciclare cu stil, Suruceni) și proiecte de sănătate și sport pentru elevi (Sănătate, sport, stil și unitate, Văsieni). Participanții au reflectat asupra modului în care proiectele lor au modificat atitudinile colegilor față de implicarea voluntară și față de valoarea activismului în spațiul școlar, identificând totodată modele de bune practici transferabile în alte instituții.

În cadrul Atelierului II „Instrumente de informare și instruire pentru tineri”, moderat de Galina Spinenco, șefă serviciu la A.O. „Eco-Răzeni”, cele 9 echipe din localități precum Văsieni, Bardar, Suruceni, Costești, Cărbuna, Văratic și Puhoi au prezentat proiecte ce acoperă un spectru larg: de la cluburi de limbă engleză (Fluency English Club, Văsieni), la promovarea patrimoniului cultural local (Zestrea vie a Cărbunei, Cărbuna; Trecutul ne unește viitorul, Bardar; Cântecul – izvorul nesecat al sufletului, Suruceni), educație digitală pentru cei mici (Educația modernă pentru pași mici, Suruceni), cultura lecturii (Investim în lectură, investim în viitor, Costești) și laboratoare educaționale inovative (Laboratorul inovativ, Gangura). Un fir comun al discuțiilor a fost nevoia de a depăși barierele geografice prin instrumente digitale și parteneriate inter-comunitare, o lecție pe care tinerii au internalizat-o organic, prin practică.

Atelierul III “Acces la activități cultural-artistice și petrecerea timpului liber”, moderat de Sergiu Gurău, director executiv A.O. „Eco-Răzeni”, a fost cel mai vizibil atelier din perspectiva diversității culturale a inclus 9 echipe cu proiecte ce au valorificat dansul, istoria locală, tradițiile și sportul ca vectori de coeziune comunitară: educație de calitate (Hărți pentru viitor, Costești), educație pentru siguranță (Siguranță și știință, Văratic), promovarea tradițiilor (Arhitecții tradiției, Ruseștii Noi; Aleea valorilor între generații, Văsieni), educație ecologică și turism local (Învățăm să trăim cu natura în armonie, Cărbuna), joc educativ (Construim minți prin joc, Puhoi), siguranță în spațiul școlar (Școala noastră, spațiul tău de siguranță, Dănceni) și dans (În ritm de dans, Răzeni). Tinerii participanți au purtat discuții despre modul în care proiectele lor au redus izolarea socială și au adus laolaltă generații diferite, servind ca model pentru alte grupuri de inițiativă din raion.

Atelierul IV “Participarea tinerilor la viața publică și cetățenia activă”, moderat de Aliona Malîșenco, manageră program la A.O. „Eco-Răzeni”, a reunit 10 echipe din Ulmu, Răzeni, Puhoi, Dănceni, Suruceni, Costești și Ialoveni, cu proiecte ce demonstrează că participarea civică este o practică concretă, măsurabilă: amenajare de spații publice (Parcul fermecat, Dănceni, Pagini de mâine, Costești), podcasturi comunitare (BiblioCast, Ulmu), promovarea portului popular (Portul popular – istorie și dragoste de neam, Puhoi), educa’ie de calitate (Sub lumina reflectoarelor, Răzeni), festivaluri muzicale (Uniți prin muzică 6.0, Suruceni) și inițiative de mobilitate urbană prietenoasă cu mediul (Pedalează spre viitor, Ialoveni). Discuțiile din acest atelier au pus în lumină una dintre lecțiile-cheie ale rundei: că un tânăr care își asumă un proiect civic câștigă nu doar competențe tehnice, ci și curajul de a vorbi în public, de a negocia resurse și de a-și asuma răspunderea față de comunitate.

Evenimentul a oferit participanților oportunitatea de a face schimb de experiență, de a-și consolida competențele de leadership și lucru în echipă, precum și de a crea noi parteneriate pentru dezvoltarea unor viitoare inițiative dedicate tinerilor. Dincolo de diplome și rapoarte, Gala Bunelor Practici a funcționat ca un spațiu rar și valoros de conectare umană: tineri din 15 localități, unii dintre ei participând pentru prima dată la un eveniment de această anvergură, s-au regăsit ca egali în fața acelorași provocări: cum mobilizezi voluntari, cum gestionezi un buget, cum convingi autoritățile locale să susțină un proiect inițiat de generația tânără.

Prezentările publice în fața colegilor, mentorilor și oficialilor raionali au constituit pentru mulți participanți prima experiență semnificativă de comunicare în public. A vorbi despre propriul proiect, despre ce a funcționat, ce nu și de ce, înseamnă a-ți asuma și a reflecta. Această dimensiune de dezvoltare personală, adesea trecută cu vederea în evaluările clasice de proiect, reprezintă unul dintre cele mai durabile efecte ale programului. „Fondul pentru Tineri Ialoveni formează lideri în comunitate. Fiecare echipă care a urcat astăzi să-și prezinte rezultatele a trecut printr-un proces de maturizare civică ce lasă urme pe termen lung, atât în comunitate, cât și în parcursul personal al fiecărui tânăr.”, Sergiu Gurău, Director Executiv, A.O. „Eco-Răzeni”.

Evenimentul a continuat cu un program artistic ce a completat firesc mesajul zilei. Ansamblul „Romanița” din Suruceni, Ansamblul Etnofolcloric „Glas de Sânziene” din Costești, Ansamblul Folcloric „Izvoraș” din Cărbuna, alături de interpreți vocali și dansatori din Ialoveni, Gangura și Răzeni, au transformat sala într-un spațiu de sărbătoare autentică. Diversitatea repertoriului, de la piese folclorice moldovenești la interpretări contemporane, inclusiv un dans popular și interpretarea la nai, a reflectat tocmai diversitatea comunităților care alcătuiesc raionul Ialoveni.

Gala Bunelor Practici, ediția din 2026, marchează mai mult decât finalizarea unei runde de granturi. Ea reflectă un model de investiție în tânăra generație care a rezistat testului timpului: 16 ediții, 32 de runde de granturi, peste 780 de proiecte finanțate din 2010 până în prezent, mii de tineri formați ca cetățeni activi în localități din întregul raion Ialoveni. Runda a XXXII-a, cu 38 de proiecte din 15 localități, implementate de tineri cu vârste între 14 și 18 ani, mulți la prima experiență de lider de proiect, continuă această tradiție și o duce mai departe. Fondul pentru Tineri Ialoveni este un program al Asociației Obștești „Eco-Răzeni” din Răzeni, raionul Ialoveni, activ din 2010, implementat în parteneriat cu Consiliul raional Ialoveni.

În această primăvară peste 100 de familii vulnerabile din Republica Moldova au început să privească viitorul cu mai multă încredere. Nu datorită unui miracol, ci datorită unor oportunități concrete, oferite la momentul potrivit oamenilor care își doresc să își schimbe viața.

„Pentru prima dată, nu m-am culcat cu grija zilei de mâine”, ne-a spus o mamă, stând în pragul serei sale, cu mâinile încă pătate de pământ după ce și-a plantat primele răsaduri. Pentru ea, sera nu înseamnă doar legume. Înseamnă liniște. Înseamnă demnitate. Înseamnă speranța că își va putea crește copiii acasă.

Cu o valoare totală de peste 500.000 de lei, proiectul a fost implementat datorită generozității Kaufland Moldova, Fundației Mara din Țările de Jos, lui Vlad Gațcan, lui Cătălin Lungu, lui Nicolae Alyousef, lui Corneliu Său și Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, care au ales să investească în soluții durabile pentru reducerea sărăciei și consolidarea familiilor vulnerabile.

Prin Proiectul de Primăvară 2026, Asociația Obștească The Moldova Project a sprijinit familii din raioanele Călărași, Cimișlia, Criuleni, Anenii Noi, Hâncești și din alte comunități rurale din centrul și sudul țării.

Sprijinul oferit a inclus păsări de curte, purcei, bovine și caprine, sere moderne, un plug agricol, precum și oportunități de calificare profesională pentru mame și adolescente, oferindu-le șansa de a obține un venit propriu și de a-și consolida independența economică sau de a obține o profesie nouă.

 Pentru o familie aflată în dificultate o seră, câteva animale sau o nouă calificare profesională înseamnă mai mult decât o sursă de venit. Înseamnă că o mamă își recapătă speranța. Înseamnă că un tată nu mai simte că și-a dezamăgit familia. Înseamnă că părinții încep să creadă din nou că își pot construi singuri un drum înainte.

Republica Moldova continuă să se confrunte cu niveluri ridicate de vulnerabilitate și migrație, iar mulți copii cresc departe de unul sau ambii părinți. Nu din lipsă de iubire, ci din lipsa oportunităților.

Atunci când o familie își poate asigura singură hrana și veniturile de bază, presiunea disperării scade, iar posibilitatea separării familiale devine mai mică. Copiii rămân alături de părinți, iar familiile au șansa de a rămâne unite.