​​Mai puțini copii separați de familie și mai multe servicii de sprijin la nivel local – acestea sunt prioritățile unui nou parteneriat dintre autoritățile publice centrale și societatea civilă. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ​I.P. ​Keystone Moldova, A​.​O​.​ „CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie” și A​.​O​.​ „Parteneriate pentru Fiecare Copil” au semnat astăzi, 4 septembrie 2026, la Chișinău, un Acord de colaborare. ​ 

​​Documentul stabilește responsabilitățile și modul de cooperare dintre autoritățile centrale și organizațiile societății civile pentru a sprijini copiii și familiile aflate în dificultate. Acordul este semnat în contextul implementării proiectului „Societate civilă mai puternică – copilărie mai sigură: Sprijinirea transformării sistemului de protecție a copilului în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană.​ 

Parteneriatul va contribui la crearea unui mediu sigur și favorabil pentru circa 500 de copii aflați în situație de dificultate și în situație de risc, inclusiv copii cu dizabilități și/sau copii cu cerințe educaționale speciale prin dezvoltarea și consolidarea serviciilor sociale și a programelor comunitare, menite să reducă riscurile de abandon, neglijare și abuz și să sprijine familiile în îngrijirea copiilor. Totodată, parteneriatul va asigura suportul necesar pentru ca cel puțin 20 de copii cu dizabilități severe din instituțiile rezidențiale să poată locui în comunitate și să beneficieze de servicii sociale, îngrijire și suport de calitate, adaptate necesităților individuale. 

Atingerea acestor rezultate va fi susținută printr-un program amplu de granturi, destinat pentru cel puțin 11 organizații neguvernamentale din mai multe regiuni ale țării, care vor contribui la dezvoltarea și implementarea soluțiilor comunitare pentru copii și familii. 

 „Fiecare copil trebuie să crească și să se dezvolte în familie. Prin acest parteneriat vrem să fim mai aproape de copii și de familiile care au nevoie de sprijin. Să avem specialiști bine pregătiți, servicii accesibile în comunități și, mai ales, să intervenim la timp, înainte ca un copil să ajungă separat de familie. Avem același obiectiv, atât autoritățile, cât și organizațiile societății civile: să construim un sistem care sprijină familia și protejează copilul”, a declarat Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul evenimentului de semnare a Acordului de colaborare. 

​​Prin implicarea autorităților, a specialiștilor și a organizațiilor neguvernamentale, va fi îmbunătățită capacitatea sistemului de protecție a copilului de a interveni la primele semne de vulnerabilitate, prevenind separarea copilului de familie și plasarea în instituții rezidențiale.​ 

​​„Ne dorim familii și comunități care sunt alături de copii atunci când apar dificultăți sau riscuri. Punem accent pe prevenire, pe servicii accesibile în comunitate și pe participarea activă a societății civile, iar parteneriatul cu autoritățile centrale ne oferă certitudinea că vom putea asigura șansa fiecărui copil de a crește în siguranță”, a menționat prof., dr. hab. Ludmila Malcoci, directoarea executivă a Keystone Moldova. ​ 

​​Proiectul „Societate civilă mai puternică – copilărie mai sigură: Sprijinirea transformării sistemului de protecție a copilului în Republica Moldova” se va derula până în luna ianuarie 2029, având un buget total de 2,1 milioane de euro. ​ 

*** 

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Societate civilă mai puternică – copilărie mai sigură: Sprijinirea transformării sistemului de protecție a copilului în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de IP Keystone Moldova, AO „CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie” și AO „Parteneriate pentru Fiecare Copil”. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene. 

Bălți, 4 septembrie 2026: Cântece, dansuri, povești ale cuplurilor care au petrecut împreună zeci de ani, fotografii, lucrări handmade, rețete de familie și obiceiuri pentru o viață activă – toate ajung, în această perioadă, în mediul online. Etapa online a Festivalului „Bunica și Bunelul Fest” 2026 este în plină desfășurare și aduce în atenția publicului talentul, energia și poveștile seniorilor din Republica Moldova și din România. Până pe 14 septembrie, publicul îi poate descoperi, le poate urmări prestațiile și își poate susține favoriții prin like-uri și distribuiri.

Peste 500 de persoane s-au înscris la ediția din acest an, fie individual, fie în cupluri sau în grupuri. Participanții vin din zeci de localități din Republica Moldova, iar festivalul trece, și în acest an, dincolo de Prut, aducând alături și seniori din România.

„Bunica și Bunelul Fest” este un eveniment cultural-artistic dedicat persoanelor vârstnice, creat pentru a le oferi un spațiu de exprimare, interacțiune și participare activă la viața comunitară și culturală. Festivalul promovează îmbătrânirea activă, dialogul dintre generații, precum și valorificarea tradițiilor și patrimoniului cultural local.

Festivalul are un format hibrid, care combină participarea online cu întâlnirea față în față, la Bălți. În prima etapă, participanții prezintă materialele pregătite pentru cele șapte probe ale festivalului, de la cântec și dans până la fotografie, creații handmade, rețete de familie și obiceiuri pentru o viață activă. Trei dintre aceste probe au caracter competitiv, iar celelalte patru sunt dedicate prezentării creațiilor, experiențelor și preocupărilor seniorilor.

Primul concurs, „Miss & Mister Bunica și Bunelul: seniori care inspiră”, aduce în fața publicului 13 cupluri din Republica Moldova și România, fiecare cu cel puțin 45 de ani de viață împreună. În videoclipurile lor, participanții își spun povestea, vorbesc despre ceea ce i-a ținut alături de-a lungul anilor, împărtășesc sfaturi generațiilor tinere și prezintă câte un moment creativ în doi. Dincolo de competiție, concursul adună povești despre relații care au trecut testul timpului și despre felul în care dragostea, respectul și sprijinul reciproc se construiesc de-a lungul deceniilor. Cele 13 povești pot fi urmărite pe Facebook și pe YouTube.

La concursul „Pe aripile dansului: bucurie, mișcare și comunitate” s-au înscris 19 grupuri de seniori din nordul și centrul Republicii Moldova, precum și din două localități din România. Participanții au pregătit dansuri populare, valsuri, dansuri moderne și alte momente prin care își pun în valoare energia, expresivitatea și bucuria de a dansa împreună. Cele 19 prestații pot fi urmărite aici și aici.

Cel de-al treilea concurs, „Așa ne cântă inima: voci care unesc generații”, a adunat 26 de interpretări, susținute individual, în perechi sau în grupuri. Participanții au ales cântece populare, romanțe, melodii vechi, creații proprii și piese din folclorul local, aducând în concurs voci și repertorii din diferite comunități. Interpretările pot fi urmărite pe Facebook și pe YouTube.

În cazul celor trei concursuri, votul publicului și evaluarea juriului au o pondere egală în stabilirea rezultatelor. Evaluarea juriului reprezintă 50% din punctajul final, iar celelalte 50% sunt determinate de votul publicului în etapa online.

Publicul își poate susține favoriții în perioada 29 august – 14 septembrie 2026, direct pe pagina de Facebook și YouTube. Fiecare like acordat postării originale și fiecare distribuire publică sunt luate în calcul la stabilirea votului online.

Pe lângă cele trei concursuri, festivalul include și patru expoziții și activități tematice: „Viață cu demnitate: frumusețea vârstei de argint”, „Ce pot face mâinile dibace”, „Gustul copilăriei” și „Formula sănătății”. Aceste probe nu presupun clasament sau desemnarea unor câștigători. Participanții își prezintă fotografiile, lucrările handmade, rețetele de familie și obiceiurile pentru o viață activă, iar materialele sunt promovate pe paginile online ale festivalului.

După încheierea etapei online și anunțarea finaliștilor, festivalul va continua pe 20 septembrie, în fața IP „Palatul Municipal de Cultură” din Bălți. Evenimentul va reuni finalele concursurilor, momente artistice, expoziții tematice, ateliere creative, activități intergeneraționale și o zonă dedicată sănătății și stării de bine. Finaliștii vor urca pe scenă, iar participanții vor primi diplome, trofee și premii.

Timp de peste două luni, zeci de femei și persoane tinere din satele Răzeni și Bardar, raionul Ialoveni, au învățat să identifice problemele comunității lor și să propună soluții concrete. Rezultatul: opt inițiative cetățenești, depuse deja într-un concurs de finanțare, și o rețea de oameni care nu mai așteaptă schimbarea, ci o construiesc.

În perioada iunie – august 2026, Asociația Obștească „Eco-Răzeni" a implementat inițiativa locală „Femei și tineri/tinere pentru pace și coeziune socială", parte a proiectului „Femeile – promotoare ale păcii și coeziunii sociale", implementat de AO „Institutum Virtutes Civilis" (IVC), cu susținerea UN Women și finanțat de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară (WPHF). Proiectul s-a desfășurat simultan în două comunități ale raionului Ialoveni: Răzeni, unde Eco-Răzeni activează de peste 25 de ani, și Bardar, o localitate în care organizația a consolidat parteneriat existent de mai mulți ani.

Primul obiectiv al inițiativei a vizat consolidarea capacităților a minimum 30 de femei și tineri/tinere privind drepturile civice, participarea la deciziile locale și mecanismele de dialog cu autoritățile publice. Pentru a ajunge la oameni, echipa de proiect a produs 100 de pliante și două roll-up bannere, a distribuit 60 de torbițe personalizate și a organizat două sesiuni de instruire, una la Răzeni (9 iulie, 20 de participanți, dintre care 17 femei) și una la Bardar (14 iulie, 10 participante, toate femei). Cumulat, cele două sesiuni au reunit 30 de persoane instruite, dintre care 27 de femei (90%) și șapte tineri/tinere cu vârsta între 14 și 35 de ani. Printre participanți s-au numărat mame aflate în concediu de îngrijire a copilului, persoane în căutarea unui loc de muncă, elevi, studenți, angajați ai instituțiilor publice și persoane cu dizabilități – un mixaj de experiențe pe care echipa de proiect îl consideră unul dintre punctele forte ale inițiativei.

Vestea despre aceste activități a ajuns departe de sala de curs: campania de informare derulată pe pagina de Facebook a Eco-Răzeni, cu patru postări tematice despre drepturile civice și participarea publică, a strâns aproape 95.000 de vizualizări și peste 47.000 de vizualizatori unici. Postările despre rezultatele concrete ale proiectului – oamenii și echipele implicate – au avut o rată de interacțiune de opt ori mai mare decât materialele strict educaționale, semn că poveștile reale mobilizează comunitatea mai eficient decât informația abstractă.

Al doilea obiectiv a mers un pas mai departe: nu doar informarea, ci transformarea cunoștințelor în acțiune. Două noi sesiuni de instruire tematică: la Răzeni (22 de participanți) și la Bardar (14 participanți) – au pregătit terenul pentru etapa de mentorat, în care grupurile formate au primit sprijin individualizat pentru a-și transforma ideile în propuneri de proiect finanțabile. Rezultatul a depășit țintele proiectului: în loc de cele minimum șase echipe mixte planificate, s-au constituit opt grupuri de inițiativă (cinci la Răzeni, trei la Bardar), a câte 5 - 8 membri fiecare. Fiecare grup a dezvoltat câte o micro-inițiativă cetățenească, plecând de la o problemă reală identificată în comunitate.

Cele opt inițiative au fost prezentate public pe 20 august, la Youth HUB Răzeni, în cadrul Forumului intercomunitar Răzeni – Bardar, evenimentul de totalizare a rezultatelor proiectului. La forum au participat 55 de persoane, dintre care 46 femei, inclusiv primarii și viceprimarii celor două localități, reprezentanți ai instituțiilor comunitare și o expertă de la Centrul de Politici și Reforme Moldova, care a moderat o sesiune despre participarea publică în contextul noilor modificări legislative. Forumul, planificat inițial online, a fost transformat în eveniment cu prezență fizică la solicitarea expresă a autorităților și beneficiarilor locali, care au argumentat că o întâlnire online ar fi redus totul la o simplă succesiune de prezentări, fără componenta de contact direct și încredere reciprocă esențială pentru un proiect dedicat păcii și coeziunii.

Cele opt inițiative urmează a fi depuse la Concursul de inițiative locale Răzeni – Bardar 2026, lansat de Eco-Răzeni la 21 iulie. Concursul dispune de un fond de 120.000 de lei, alocat din resursele New Democracy Fund (Danemarca). Propunerile vor fi evaluate de o comisie de selecție pe baza a cinci criterii: relevanța problemei, calitatea obiectivelor, fezabilitatea planului, buget și sustenabilitate, iar inițiativele câștigătoare vor fi implementate între septembrie și decembrie 2026. Practic, participanții la proiect au parcurs întregul ciclu al unei intervenții comunitare: de la identificarea unei probleme și consultarea actorilor locali, până la redactarea unei propuneri de proiect și depunerea ei într-un concurs cu criterii publice de evaluare.

Un articol onest despre acest proiect nu poate ocoli provocările. Perioada de implementare – vară, cu concedii, tabere și munci sezoniere – a redus disponibilitatea unei părți din grupul-țintă, mai ales a tinerilor. Mobilizarea a fost, de asemenea, inegală între cele două localități: la Răzeni, unde Eco-Răzeni are un istoric lung de activitate și o rețea proprie de contacte, procesul a fost mai fluid; la Bardar, echipa a pornit bazându-se pe demersuri oficiale către instituții.

Dincolo de cifre, echipa Eco-Răzeni consideră câștigul cel mai important consolidarea relațiilor cu instituțiile din cele două comunități: primăriile Răzeni și Bardar, casele de cultură, grădinițele, bibliotecile publice, instituțiile de învățământ și servicii sociale, dar și reprezentanți ai sectorului privat. Posibilitatea de finanțare a inițiativelor prin concursul local a fost, un factor determinant care a transformat interesul declarat al partenerilor în implicare concretă. Peste indicatorii cantitativi: 14 postări pe Facebook cu aproape 195.000 de vizualizări, 66 de participări la sesiunile de instruire, 94% grad de satisfacție a participanților – rămâne un rezultat mai greu de cuantificat: persoanele care, înainte de proiect, nu se vedeau în rolul de inițiatori ai schimbării – mame la concediu de îngrijire a copilului, tineri în căutarea unui loc de muncă, persoane cu dizabilități – au avut curajul să formeze echipe și să-și depună propriile propuneri de proiect. Mulți dintre cei instruiți nu au venit singuri la sesiunile de mentorat, ci au mobilizat prieteni, vecini și colegi, extinzând cercul inițial al proiectului mult peste numărul planificat. Pentru echipa Eco-Răzeni, adevărata reușită a acestei inițiative constă atât în atingerea indicatorilor, cât și în faptul că a lăsat în urmă opt echipe de oameni pregătiți să continue, cu sau fără finanțare externă, să construiască soluții pentru comunitățile lor.

Inițiativa locală „Femei și tineri/tinere pentru pace și coeziune socială", realizată de AO „Eco-Răzeni" în satele Răzeni și Bardar, raionul Ialoveni, în perioada 15 iunie – 20 august 2026, este parte a proiectului „Femeile – promotoare ale păcii și coeziunii sociale", implementat de AO „Institutum Virtutes Civilis", cu susținerea UN Women și finanțat de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară (WPHF).

În perioada 18–19 august 2026, 40 de tineri din 20 de comunități au participat la Academia Tinerilor Voluntari, un program de formare dedicat consolidării calității proceselor de voluntariat și responsabilității tinerilor în relația cu beneficiarii.

Timp de două zile, participanții au analizat modul în care activitățile de voluntariat pot fi planificate și desfășurate mai conștient, mai etic și mai sigur. Procesul de instruire a pus în prim-plan responsabilitatea voluntarilor față de persoanele cu care lucrează, necesitatea înțelegerii nevoilor reale ale beneficiarilor și importanța prevenirii situațiilor care pot genera disconfort sau riscuri pentru cei implicați.

Academia a urmărit să depășească perspectiva potrivit căreia voluntariatul înseamnă doar disponibilitatea de a oferi timp și energie. Un proces de voluntariat de calitate presupune pregătire, asumarea responsabilității, înțelegerea limitelor rolului de voluntar și raportarea atentă la demnitatea, nevoile și particularitățile beneficiarilor.

Evenimentul reprezintă etapa de pregătire pentru Caravana Voluntariatului. În perioada august–octombrie 2026, participanții Academiei urmează să organizeze 20 de activități în comunitățile lor. Astfel, procesul de formare va fi continuat prin acțiuni locale, în cadrul cărora tinerii vor valorifica și transmite mai departe cunoștințele acumulate. 

Prin intermediul Caravanei, tinerii vor avea posibilitatea să promoveze în comunitățile lor o abordare mai responsabilă a voluntariatului și să contribuie la creșterea gradului de conștientizare privind dimensiunea etică și de siguranță a activităților desfășurate cu și pentru beneficiari.

Implicarea celor 40 de participanți din 20 de comunități permite extinderea impactului Academiei dincolo de spațiul de instruire. Fiecare activitate locală va reprezenta o oportunitate de a aduce în discuție calitatea voluntariatului și responsabilitatea pe care o implică lucrul cu oamenii, transformând participanții în promotori ai unor practici mai conștiente și mai sigure.

Academia Tinerilor Voluntari și Caravana Voluntariatului sunt organizate în cadrul proiectului „Generația pentru Voluntariat”, implementat de Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă prin programul de granturi pentru organizațiile neguvernamentale de tineret, cu suportul financiar al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova și al Agenției Naționale pentru Tineret.

Prin proiectul „Generația pentru Voluntariat”, Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă contribuie la dezvoltarea unei generații de voluntari care înțelege că implicarea civică produce schimbări durabile atunci când este însoțită de pregătire, responsabilitate, conduită etică și respect pentru siguranța și demnitatea beneficiarilor.