Toleranța, acceptarea și respectul pentru diversitate sunt fundamentele unei societăți incluzive, iar asumarea rolului de agent al schimbării, de la nivel individual la colectiv, este esențială dacă ne dorim comunități în care fiecare persoană să se simtă valorizată. „Nu există progres fără respectarea drepturilor omului”, „Fiecare om merită să fie tratat cu demnitate și respect, indiferent de dizabilitatea cu care se confruntă” și „A fi diferit este absolut normal” – sunt doar câteva dintre mesajele-cheie transmise în cadrul campaniei „Incluziunea începe de la mine”, derulată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe parcursul ultimilor doi ani.

Campania a inclus diverse activități destinate publicului larg, pe de o parte, dar și comunității media, pe de altă parte, care are un rol crucial în promovarea drepturilor omului. Prin intermediul mai multor istorii video, CJI a dat voce unor eroi cu experiențe de viață diferite, dar care au reușit să fie promotorii unei lumii mai bune, dincolo de bariere și obstacole de orice fel, devenind adevărate modele de implicare civică pentru comunitățile lor. Alte aspecte problematice ce țin de incluziunea persoanelor în etate, a romilor, a persoanelor cu dizabilități sau a tinerilor NEET au fost aduse în vizor și dezbătute în alte materiale video realizate de CJI.

„Nu ne-am propus, în mod direct, să educăm publicul sau societatea prin această campanie. Mai degrabă, am dorit să aducem povești, să explicăm lucruri aparent cunoscute, dar care necesită încă a fi discutate, pentru a ne îndrepta, cu pași mici, dar siguri, cât mai mult spre o societate incluzivă. Să provocăm emoție și, de ce nu, să punem pe gânduri, să diminuăm din acele stereotipuri sau convingeri care persistă încă în raport cu grupurile vulnerabile. Faptul că unele produse realizate în cadrul campaniei au fost cele mai distribuite din istoria CJI este un indicator că am fost pe drumul cel drept, iar sutele de comentarii ce se regăsesc sub unele materiale video sunt o dovadă că publicul a rezonat cu mesajele campaniei și că astfel de subiecte sunt de un mare interes”, spune Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.

O altă componentă a campaniei s-a axat pe consolidarea abilităților mass-mediei privind documentarea și relatarea subiectelor despre grupurile vulnerabile. Jurnaliști, experți media, apărători ai drepturilor omului au explicat aspecte ce țin de incluziune și au oferit recomandări valoroase în cadrul emisiunii Media Azi și în analizele publicate pe platformele CJI, Mediacritica și Media Azi.

„Când oamenii se vor obișnui să găsească în reportaje mențiuni despre toate categoriile de persoane dintr-o societate, dizabilitatea nu va mai fi un subiect de știre. O comunicare incluzivă, care să se transforme în produse media ce informează publicul și nu-i stoarce lacrimi trebuie gândită și, treptat, asumată, ca să devină rutină. Da, e mai greu și îți ia mai mult timp să pregătești și să faci un asemenea subiect, dar lucrurile calitative nu se fac altfel, iar mentalitățile nu se schimbă într-o zi”, susține Viorica Zaharia, jurnalistă și președinta Consiliului de Presă.

Tot în cadrul campaniei a fost lansată și piesa „Altă planetă”, un îndemn pentru mai multă toleranță și mai puțină discriminare.

Campania a avut scopul să contribuie la diminuarea stereotipurilor existente despre grupurile social-vulnerabile și marginalizate, precum și să crească gradul de înțelegere a noțiunii de incluziune de către cetățeni, sporind astfel șansele pentru o societate cât mai incluzivă. „Incluziunea nu este (doar) despre şi pentru aşa-zisele categorii «marginalizate» sau vulnerabile. Deși ne-am obișnuit să o percepem astfel. «A, iar incluziune, iar despre persoane cu dizabilități?» Nu. E despre un mediu comod, prietenos, deschis, just, echitabil pentru toţi şi toate, pentru o mamă romă şi un copilaş nevăzător, pentru o studentă de 20 ani şi un om de afaceri în permanentă criză de timp. Și oportunități pentru noi toți și toate de a ne valorifica talentele şi dexteritățile”, afirmă Olga Afanas, activistă civică și una din susținătoarele campaniei.

În total, în cadrul campaniei au fost realizate 12 materiale video, difuzate cinci emisiuni Media Azi și publicate 15 analize și editoriale. Conținutul creat a fost distribuit de peste 15 instituții media, naționale și locale, activitățile campaniei fiind acoperite în peste 70 de știri.

Tot conținutul produs este disponibil pe platformele CJI. La fel, materialele pot fi găsite pe rețelele sociale ale CJI, sub hasthagul #incluziuneaîncepedelamine.

Campania „Incluziunea începe de la mine” a fost desfășurată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de CJI în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul guvernului Elveției.

Sprijin esențial pentru familiile vulnerabile din satele Republicii Moldova. Sute de familii primesc ajutor sub formă de produse alimentare, de igienă, animale de curte și oportunități de dezvoltare

Pe parcursul lunilor martie și aprilie 2025, peste două sute de familii social-vulnerabile din 40 de sate ale Republicii Moldova beneficiază de sprijin consistent pentru suplinirea nevoilor de bază. Sunt distribuite vouchere pentru procurarea produselor alimentare și de igienă, iar în paralel are loc achiziția de păsări și alte animale de curte. În ediția din acest an, familiile au primit și materiale pentru construcția de sere pentru legume, un cuptor pentru uscarea plantelor medicinale, incubatoare pentru ouă, precum și acces la cursuri de formare profesională în domeniul IT și în sfera îngrijirii manichiurii. Astfel, mamele și adolescenții din familii defavorizate au ocazia să învețe o meserie, să-și dezvolte competențele digitale sau antreprenoriale și să-și asigure o sursă stabilă de venit.

Proiectul de asistență socială este realizat de Asociația Obștească The Moldova Project, în parteneriat cu Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Intervențiile vizează nu doar sprijinul material imediat, ci și construirea unor baze solide pentru autonomie și dezvoltare personală.

În satele din Republica Moldova, sărăcia nu este doar o statistică, este realitatea zilnică a mii de familii care trăiesc fără acces la cele mai elementare lucruri: hrană, produse de igienă, încălțăminte adecvată sau apă curentă. Ajutoarele oferite într-un mod organizat și demn, cum este sistemul de vouchere, oferă nu doar sprijin material, ci și un sentiment de normalitate și speranță.

Victoria Morozov, președinta A.O. The Moldova Project:
„Scopul prioritar al asociației noastre este de a împuternici familiile vulnerabile, prin abilitare și încurajare. Este vorba despre circa 220 de familii cu copii, ce se află la limita subzistenței și care beneficiază de servicii holistice de asistență. Este vorba despre suplinirea nu doar a nevoilor de ordin material, dar și psiho-emoțional, juridic, medical. Prin abordare individuală, dar totodată complexă a fiecărei familii, reușim să ne bucurăm de eficiență în procesul de creare a unui mediu familial sigur pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.”

Voucherele le-au permis beneficiarilor nu doar accesul la bunuri de bază, ci și libertatea de a alege produsele de care au nevoie - un aspect important pentru menținerea demnității și încrederii în sine. Pentru a crește eficiența ajutorului oferit, 

echipa The Moldova Project a organizat, anterior distribuției, un scurt training despre gestionarea eficientă a bugetului familial. Astfel, beneficiarii au fost încurajați să prioritizeze cheltuielile și să ia decizii responsabile în privința utilizării voucherelor.

Familiile beneficiare sunt selectate pe baza nevoilor reale și a motivației de implicare activă. Fiecare familie este monitorizată și ghidată prin planuri individuale, pentru atingerea unor obiective clare. Proiectul abordează în mod direct cauzele care perpetuează sărăcia, de la lipsa educației financiare și vicii, până la stiluri de viață nesănătoase și practicile moștenite. Proiectul dat de asistență socială complexă oferă o șansă reală de reabilitare și autonomie. Implicarea activă a familiilor în gestionarea gospodăriilor, întreținerea animalelor de curte și participarea la cursuri de formare profesională confirmă impactul pozitiv al abordării individuale și sustenabile.

Reprezentant al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă:
„Credem cu tărie că bunătatea este o forță care poate transforma comunități întregi. În vremuri în care mulți se confruntă cu lipsuri profunde, chiar și un gest mic poate însemna enorm. Ne simțim onorați să fim parte din acest efort comun și să contribuim, alături de The Moldova Project, la îmbunătățirea vieților celor mai vulnerabili. Oamenii pe care îi ajutăm nu au nevoie doar de hrană sau produse de igienă — au nevoie de speranță, de încurajare și de sentimentul că nu sunt singuri. Îndemnăm fiecare persoană, fiecare organizație sau comunitate să aleagă compasiunea, să dăruiască din ceea ce are și să fie parte din soluție. Pentru că acolo unde este bunătate, crește și demnitatea, și șansa la un viitor mai bun.”

Parteneriatul dintre cele două organizații este de durată și se bazează pe valori comune: compasiune, solidaritate și dorința de a aduce o schimbare reală în viețile celor care au cea mai mare nevoie.

Pentru mai multe informații: 068388600
office@themoldovaproject.org
www.themoldovaproject.org

În perioada 23–25 aprilie 2025, 25 de producători de fructe și legume din Republica Moldova participă la o instruire specializată privind implementarea cerințelor GLOBALG.A.P. IFA SMART și GRASP V2, standarde obligatorii pentru exportul produselor agricole în Uniunea Europeană. 

Seminarul este predat de dr. conf. univ. Andrei Cumpanici, de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), și include participarea agronomilor și specialiștilor în protecția și nutriția plantelor. 

Producătorii moldoveni află în mod practic cum să implementeze cele peste 190 de cerințe specifice GLOBALG.A.P., inclusiv modificările legislative recente și bunele practici agricole necesare obținerii certificărilor. Participanții învață despre ajustările concrete ce trebuie realizate în gospodării, despre condițiile optime de muncă pe care trebuie să le asigure lucrătorilor, dar și despre documentația necesară pentru audituri. 

„Pentru a livra produse sigure și de calitate în UE, avem nevoie obligatoriu de certificări GLOBALG.A.P. IFA SMART sau GLOBALG.A.P. IFA GFS. Este o cerință esențială pentru extinderea comerțului nostru pe piața europeană”, menționează Cristina Marcenco, manager GȚ Marcenco Cristina. 

Totodată, Dmitrii Karamalak, reprezentant Karamalak Agro, subliniază importanța practică a evenimentului: „Fie că producem viță de vie, prune sau cireșe – orice produs pe care planificăm să-l exportăm necesită aceste certificări. La instruire aflăm exact ce trebuie să schimbăm și cum să ne organizăm pentru a răspunde cerințelor europene.” 

Potrivit dr. Andrei Cumpanici, fermierii sunt direct responsabili de calitatea și siguranța alimentară, iar aplicarea standardelor GLOBALG.A.P. nu doar că este obligatorie, dar și perfect realizabilă: „Experiența globală de peste 20 de ani, cu implementări în 137 de țări, arată că producătorii moldoveni pot și trebuie să respecte aceste cerințe pentru a garanta accesul fructelor și legumelor noastre pe piețele internaționale.” 

Evenimentul este organizat de Asociația Moldova Fruct, cu susținerea Guvernului Elveției și a organizației Helvetas Moldova, prin proiectul OPTIM. 

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a lasnat, în premieră, două aplicații culturale inovatoare, menite să promoveze accesibilitatea și dialogul intercultural. Inițiativa face parte din proiectul de accesibilizare organizat de Ambasada Ucrainei în Republica Moldova și Alianța INFONET. Cele două aplicații au fost lansate cu sprijinul organizației People in Need și includ:

• Audioghidul în limba ucraineană și în limbajul semnelor, implementat în cadrul inițiativei Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska. Aplicația le oferă vizitatorilor posibilitatea de a explora muzeul în limba ucraineană și în limbajul semnelor, prin intermediul codurilor QR amplasate în 18 săli expoziționale. Este primul audioghid inclusiv din Republica Moldova, disponibil în șase limbi (română, ucraineană, engleză, franceză, germană și cehă), creat pentru a facilita accesul persoanelor cu deficiențe de vedere la patrimoniul cultural. Totodată, este prima aplicație în limbaj mimico-gestual, disponibilă în variantele română și ucraineană.
• Aplicația AR „Găsește Deinotherium”, în limba ucraineană, este o aplicație mobilă interactivă de realitate augmentată, realizată de compania Racketa Production în cadrul programului „Muzeele Viitorului”. Aceasta le permite vizitatorilor să interacționeze cu unul dintre cele mai spectaculoase exponate ale muzeului – scheletul Deinotheriumului. Începând cu 1 aprilie 2025, aplicația este disponibilă și în limba ucraineană, gratuit, în App Store și Google Play.

Proiectul a fost realizat în parteneriat de Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Racketa Production, Alianța INFONET, Asociația International Impact Centre, Societatea Ucraineană a Surzilor (Kiev), cu sprijinul financiar al People in Need Moldova și al băncii MAIB.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat în cadrul proiectului „Acces Egal pentru Toți la Patrimoniul Muzeal”, parte a programelor de granturi People in Need Moldova, susținute prin donațiile poporului ceh, în cadrul campaniei SOS Ukraine.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, cel mai vechi muzeu din Republica Moldova (fondat în 1889), își consolidează astfel misiunea de instituție incluzivă, inovatoare și deschisă pentru toate categoriile de public.

Notă informativă:

People in Need Moldova este o organizație non-guvernamentală activă în Republica Moldova de peste 20 de ani. Prin parteneriate cu peste 146 de organizații, a oferit asistență pentru aproximativ fiecare al zecelea locuitor al țării. Activitatea sa vizează sprijinirea persoanelor vulnerabile din diverse comunități, cu accent pe educație, sănătate și servicii sociale, contribuind la dezvoltarea unei societăți mai echitabile și reziliente.

Informații suplimentare:

(+373) 60845830, Elena Cojocari, vice-director MNEIN

(+373) 69252453, Victor Koroli, Director Executiv, Alianța INFONET