În majoritatea statelor europene, serviciile de educație și îngrijire timpurie nu mai sunt considerate doar un sprijin pentru familii, ci o investiție strategică în dezvoltarea societății. Cercetările din domeniul dezvoltării copilului demonstrează că experiențele din primii ani de viață influențează dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială pe termen lung. Din acest motiv, tot mai multe state investesc în servicii de îngrijire timpurie accesibile și, în egală măsură, în pregătirea specialiștilor care lucrează cu copiii.

Germania reprezintă unul dintre exemplele relevante în acest domeniu. Începând cu anul 2013, fiecare copil care a împlinit vârsta de un an beneficiază prin lege de dreptul la un loc într-o creșă sau într-un serviciu de îngrijire. La rândul lor, țările nordice – Suedia, Finlanda și Danemarca – au construit sisteme performante de educație și îngrijire timpurie, bazate pe accesibilitate, calitate și profesionalizarea personalului.

Aceste exemple demonstrează că profesia de îngrijitor de copii a depășit de mult statutul unei activități informale. În prezent, ea este recunoscută ca o profesie care presupune competențe specifice, responsabilitate și formare profesională continuă. Îngrijitorul de copii nu este doar persoana care supraveghează copilul în lipsa părinților, ci un specialist care contribuie la dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a acestuia într-un mediu sigur și stimulativ.

Republica Moldova urmează aceeași direcție. În ultimii ani au fost întreprinse acțiuni importante pentru dezvoltarea serviciilor destinate copiilor de vârstă fragedă și pentru profesionalizarea persoanelor care activează în acest domeniu. Elaborarea standardelor ocupaționale și de calificare, dezvoltarea programelor de formare profesională și extinderea serviciilor de îngrijire reprezintă pași importanți în consolidarea unui sistem modern de educație și îngrijire timpurie.

De la activitate informală la profesie reglementată

În Republica Moldova, îngrijirea copiilor de vârstă fragedă a fost asociată mult timp cu responsabilitatea familiei sau cu activitatea desfășurată în instituțiile de educație timpurie. În mediul privat, serviciile oferite de bone erau bazate, în mare parte, pe experiență personală și recomandări, fără existența unor standarde profesionale sau a unor programe de calificare dedicate acestei ocupații.

Necesitatea extinderii serviciilor de îngrijire și apropierea de practicile europene au determinat însă profesionalizarea acestei activități. Astăzi, ocupația „Îngrijitor/Îngrijitoare de copii (bonă)” este recunoscută oficial în Republica Moldova și beneficiază de un cadru normativ care stabilește competențele profesionale, responsabilitățile și standardele de calitate pe care trebuie să le respecte persoanele care activează în acest domeniu.

Această schimbare reprezintă un pas important atât pentru copii și familii, cât și pentru dezvoltarea profesiei. Copiii beneficiază de servicii oferite de persoane instruite și pregătite profesional, părinții au mai multă încredere în calitatea îngrijirii, iar persoanele care aleg această ocupație au posibilitatea de a obține o calificare recunoscută și de a-și construi o carieră într-un domeniu aflat în continuă dezvoltare.

Mai mult decât atât, profesionalizarea ocupației contribuie la schimbarea percepției asupra rolului îngrijitorului de copii. Acesta nu mai este privit doar ca persoana care are grijă de copil în lipsa părinților, ci ca un profesionist care participă activ la dezvoltarea armonioasă a copilului și care își desfășoară activitatea în baza unor competențe clar definite și a unor standarde profesionale.

Cadrul legal al profesiei de îngrijitor de copii în Republica Moldova

Profesionalizarea ocupației de îngrijitor de copii în Republica Moldova este rezultatul unui proces de modernizare a serviciilor destinate copiilor și familiilor. Recunoașterea oficială a acestei profesii răspunde atât necesităților pieței muncii, cât și obiectivului de a asigura servicii de îngrijire bazate pe competență, siguranță și respectarea drepturilor copilului.

Un prim pas important în acest proces a fost includerea ocupației „Îngrijitor/Îngrijitoare de copii (bonă)” în Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-2021). Prin această reglementare, profesia a dobândit statut oficial, iar persoanele care aleg această carieră pot fi încadrate legal în câmpul muncii și își pot desfășura activitatea în baza unei calificări recunoscute la nivel național.

Pregătirea profesională este fundamentată pe două documente esențiale: Standardul ocupațional și Standardul de calificare.

Standardul ocupațional descrie activitățile pe care trebuie să le desfășoare un îngrijitor de copii și stabilește competențele profesionale necesare pentru exercitarea ocupației. Acesta reprezintă documentul de bază în elaborarea programelor de formare și oferă un reper clar atât pentru formatori, cât și pentru angajatori.

La rândul său, Standardul de calificare stabilește rezultatele învățării care trebuie obținute în cadrul programului de formare și definește nivelul competențelor pe care trebuie să le demonstreze absolvenții. Acesta este încadrat la nivelul 3 al Cadrului Național al Calificărilor, ceea ce asigură recunoașterea oficială a calificării și integrarea acesteia în sistemul național de formare profesională.

O altă componentă importantă este mecanismul de validare a competențelor profesionale, care permite persoanelor ce au acumulat experiență practică în îngrijirea copiilor, dar nu dețin studii de profil, să își certifice competențele și să obțină o calificare recunoscută de stat. Acest mecanism contribuie la valorificarea experienței profesionale și la creșterea calității serviciilor oferite.

Profesia este exercitată, de asemenea, în conformitate cu prevederile Codului educației, Codului muncii, Legii privind drepturile copilului, Legii privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, precum și Legii privind serviciile alternative de îngrijire a copiilor, acte normative care definesc principiile de protecție, siguranță și respectare a interesului superior al copilului.

Prin acest cadru legislativ, Republica Moldova a făcut un pas important în transformarea unei activități desfășurate anterior într-un mod informal într-o profesie recunoscută, bazată pe competențe, responsabilitate și standarde de calitate.

Ce presupune, în realitate, profesia de îngrijitor de copii?

În spatele acestei profesii se află mult mai mult decât activitățile de supraveghere. Îngrijitorul de copii este unul dintre adulții care contribuie direct la dezvoltarea copilului într-o perioadă esențială a vieții sale. Din acest motiv, activitatea sa presupune nu doar grijă și răbdare, ci și cunoștințe solide despre dezvoltarea copilului, sănătate, comunicare și educație timpurie.

În activitatea de zi cu zi, îngrijitorul organizează rutina copilului, asigurând alimentația, igiena, odihna și activitățile recreative într-un mod adaptat vârstei și particularităților individuale. Totodată, el creează contexte de învățare prin joc și stimulează dezvoltarea limbajului, motricității, creativității și relaționării sociale.

Un rol important îl are și observarea permanentă a stării copilului. Îngrijitorul trebuie să identifice eventualele schimbări de comportament sau semne care pot indica probleme de sănătate și să comunice aceste informații părinților sau altor specialiști atunci când este necesar.

De asemenea, profesia presupune cunoașterea regulilor de securitate și a noțiunilor de prim ajutor. Capacitatea de a reacționa rapid și corect în situații de urgență reprezintă una dintre competențele esențiale ale unui specialist care lucrează cu copii mici.

Nu în ultimul rând, activitatea îngrijitorului se bazează pe o colaborare permanentă cu familia. Comunicarea deschisă cu părinții, respectarea confidențialității și construirea unei relații bazate pe încredere contribuie la crearea unui mediu stabil și predictibil pentru copil.

Toate aceste responsabilități demonstrează că profesia de îngrijitor de copii presupune mult mai mult decât experiență practică. Ea necesită pregătire profesională, dezvoltarea continuă a competențelor și asumarea unei responsabilități directe față de dezvoltarea și bunăstarea copilului.

Formarea profesională – investiție în oameni și în viitorul copiilor

Complexitatea responsabilităților pe care le presupune profesia de îngrijitor de copii demonstrează că experiența practică, deși importantă, nu este suficientă pentru a răspunde nevoilor copiilor și familiilor. Îngrijirea unui copil presupune cunoștințe despre dezvoltarea fizică și emoțională, comunicarea cu părinții, acordarea primului ajutor, prevenirea accidentelor și crearea unui mediu care să stimuleze dezvoltarea armonioasă a copilului. Toate aceste competențe se formează prin instruire, exercițiu și experiență practică.

În Republica Moldova, dezvoltarea serviciilor de educație și îngrijire timpurie este strâns legată de existența unor specialiști bine pregătiți. Crearea unor noi servicii pentru copiii de vârstă fragedă și extinderea accesului la creșe presupun, în egală măsură, investiții în pregătirea resurselor umane. Fără profesioniști competenți, chiar și cele mai moderne spații nu pot oferi servicii de calitate.

Pornind de la această necesitate, AO „CASMED”, prin intermediul SRL „PROMEDLINK”, a organizat programul de microcalificare „Îngrijitor/Îngrijitoare de copii”, contribuind la pregătirea specialiștilor care vor activa în domeniul educației și îngrijirii timpurii.

Programul este implementat în cadrul proiectului „Educație timpurie și integrare profesională – soluții durabile pentru Bălți”, care urmărește dezvoltarea serviciilor de educație timpurie și facilitarea accesului familiilor la servicii de îngrijire de calitate. Prin această abordare, proiectul investește simultan în infrastructură și în dezvoltarea competențelor profesionale ale persoanelor care vor lucra direct cu copiii, contribuind astfel la crearea unui sistem de servicii durabil și adaptat nevoilor comunității.

Proiectul „Educație timpurie și integrare profesională – soluții durabile pentru Bălți” este implementat de AO „CASMED”, cu suportul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului „Oportunități sporite de angajare la nivel local și acces la creșe pentru părinții în situații de vulnerabilitate”, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu IP Keystone Moldova și Asociația Obștească „Expert-Grup”.

Programul de microcalificare „Îngrijitor/Îngrijitoare de copii” – de la cunoștințe la competențe

Programul de microcalificare este autorizat de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și este elaborat în conformitate cu Standardul ocupațional și Standardul de calificare pentru profesia de Îngrijitor/Îngrijitoare de copii. Scopul său este pregătirea unor specialiști capabili să ofere servicii de îngrijire bazate pe profesionalism, siguranță și respectarea interesului superior al copilului.

Curriculumul îmbină pregătirea teoretică și activitățile practice, oferind participanților posibilitatea de a înțelege atât fundamentele dezvoltării copilului, cât și aplicarea acestora în activitatea de zi cu zi. În cadrul programului sunt abordate teme precum dezvoltarea copilului, comunicarea eficientă cu familia, alimentația și igiena, organizarea activităților educative prin joc, prevenirea accidentelor, acordarea primului ajutor și gestionarea situațiilor de urgență.

Un element definitoriu al programului îl reprezintă componenta practică. Participanții nu doar acumulează informații, ci analizează situații reale, rezolvă studii de caz și participă la stagii practice care le permit să își dezvolte competențele și încrederea necesare pentru exercitarea profesiei.

Valoarea practică a instruirii este confirmată și de experiențele absolvenților. Pentru una dintre participante, cele mai importante cunoștințe dobândite au fost cele legate de gestionarea situațiilor dificile și acordarea primului ajutor.

„Cunoștințele acumulate îmi vor fi de folos în activitatea mea de zi cu zi. Mi-a plăcut foarte mult că am învățat să gestionez crizele de furie la copii și să acord primul ajutor în caz de leziuni, fracturi, înec sau febră.”
— Cristina Gorceag, absolventă a programului de microcalificare

Programul pune un accent deosebit și pe prevenirea riscurilor și pe dezvoltarea capacității participanților de a reacționa corect în situații neprevăzute, competențe indispensabile pentru orice specialist care lucrează cu copii de vârstă fragedă.

„Am învățat multe lucruri noi – proceduri de urgență, identificarea și înlăturarea pericolelor, precum și cum să monitorizăm starea de sănătate a copiilor.”
— Olga Huțanu, absolventă a programului de microcalificare

Aceste mărturii confirmă că programul de microcalificare depășește modelul tradițional al instruirii bazate exclusiv pe transmiterea informațiilor. Accentul este pus pe dezvoltarea competențelor practice, a gândirii critice și a responsabilității profesionale, astfel încât absolvenții să fie pregătiți să răspundă provocărilor reale ale activității cu copiii și să contribuie la oferirea unor servicii de îngrijire de înaltă calitate.

Concluzii

Profesia de îngrijitor de copii ocupă un loc tot mai important în dezvoltarea serviciilor moderne de educație și îngrijire timpurie. Evoluția cadrului legal din Republica Moldova, elaborarea standardelor ocupaționale și de calificare, precum și dezvoltarea programelor de formare profesională demonstrează că această ocupație este privită astăzi ca o profesie care necesită competențe, responsabilitate și pregătire continuă.

În acest context, programul de microcalificare „Îngrijitor/Îngrijitoare de copii”, organizat de AO „CASMED”, prin intermediul SRL „PROMEDLINK”, reprezintă un exemplu concret al modului în care investițiile în dezvoltarea resurselor umane contribuie la consolidarea serviciilor de educație și îngrijire timpurie. Printr-un curriculum bazat pe standarde naționale, metode moderne de instruire și activități practice, programul pregătește specialiști capabili să răspundă cu profesionalism provocărilor specifice lucrului cu copiii de vârstă fragedă.

Mai mult decât atât, astfel de inițiative demonstrează că dezvoltarea serviciilor destinate copiilor nu înseamnă doar investiții în infrastructură, ci și în oameni. Calitatea unui serviciu de îngrijire este determinată, în primul rând, de competențele și dedicarea celor care lucrează zilnic cu copiii, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoțională și socială.

Într-o societate în care primii ani de viață sunt recunoscuți drept fundament ai dezvoltării ulterioare, profesionalizarea ocupației de îngrijitor de copii reprezintă o investiție cu efecte pe termen lung. Ea contribuie la creșterea calității serviciilor oferite copiilor, sprijină familiile în concilierea vieții profesionale cu cea de familie și susține dezvoltarea unor comunități mai puternice și mai incluzive.

Privită în ansamblu, investiția în formarea unui îngrijitor de copii nu se reflectă doar în competențele dobândite sau în certificatul obținut la finalul unui program de formare. Ea se regăsește în fiecare copil care beneficiază de un început sigur în viață, în fiecare familie care găsește sprijin și în fiecare comunitate care înțelege că dezvoltarea unei societăți începe cu grija, educația și protecția oferite celor mai mici dintre membrii săi.

Bibliografie

1. Parlamentul Republicii Moldova. Codul educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014.
   https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110112&lang=ro
2. Parlamentul Republicii Moldova. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28 martie 2003.
   https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=142784&lang=ro
3. Parlamentul Republicii Moldova. Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului.
   https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110169&lang=ro
4. Parlamentul Republicii Moldova. Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți.
   https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110518&lang=ro
5. Parlamentul Republicii Moldova. Legea nr. 367 din 29 decembrie 2022 privind serviciile alternative de îngrijire a copiilor.
   https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=135587&lang=ro
6. Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Standarde de calificare în învățământul profesional tehnic – Îngrijitor de copii (nivelul 3 CNC).
   https://mec.gov.md/ro/content/standarde-de-calificare-invatamantul-profesional-tehnic
7. Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Standarde ocupaționale.
   https://www.edu.gov.md/ro/content/standarde-ocupationale
8. Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Programul de validare a competențelor profesionale în domeniul îngrijirii copiilor.
   https://www.edu.gov.md/ro/content/programul-de-validare-competentelor-profesionale-domeniul-ingrijirii-copiilor-va-fi
9. Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al meseriilor a fost completat.
   https://mec.gov.md/ro/content/nomenclatorul-domeniilor-de-formare-profesionala-si-al-meseriilor-fost-completat
10. Registrul Național al Calificărilor. Calificarea „Îngrijitor de copii (bonă)”.
    https://rnc.sime.md
11. Servicii Alternative de Îngrijire a Copiilor. Ghid pentru prestatorii de servicii alternative de îngrijire a copiilor.
    https://serviciialternative.gov.md/providers
12. Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. 41 de persoane fără studii de profil și-au certificat competențele profesionale pentru profesia de îngrijitor/oare de copii.
    https://www.edu.gov.md/ro/content/41-de-persoane-fara-studii-de-profil-si-au-certificat-competentele-profesionale-pentru
13. Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Consiliul Național pentru Calificări a avizat standarde de calificare pentru învățământul profesional tehnic.
    https://mec.gov.md/ro/content/consiliul-national-pentru-calificari-avizat-6-standarde-de-calificare-pentru-invatamantul
14. Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Programul de formare profesională a adulților – Îngrijitor/Îngrijitoare de copii (bonă).
    https://cpam.md/wp-content/uploads/2023/07/Anexa-2.3.pdf

Industriile creative reprezintă una dintre cele mai dinamice componente ale economiei globale, iar integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale transformă rapid modul în care sunt create și dezvoltate produsele creative.

În acest context, Republica Moldova începe să își contureze propriul ecosistem createch.

Un nou pas în această direcție a fost făcut prin Creative Post Accelerator, primul program de post-accelerare dedicat startupurilor din industriile creative și createch organizat în Republica Moldova.

Programul este implementat de Yep!Moldova, organizație care, în ultimii ani, a construit unul dintre puținele ecosisteme dedicate startupurilor creative din regiune. Înainte de lansarea Post Acceleratorului, Yep!Moldova a organizat trei ediții ale Creative Accelerator, prin care au trecut peste 100 de echipe, iar peste 30 de startupuri au fost accelerate. Evoluția acestor fondatori a demonstrat necesitatea următorului pas firesc: post accelerare.

De la 30 de echipe la 6 finaliste

Creative Post Accelerator a început cu aproximativ 30 de echipe. În următoarele luni, fondatorii au lucrat alături de mentori locali și internaționali pe subiecte precum: modele de business; go-to-market și scalare; investment readiness; branding; vânzări B2B; proprietate intelectuală; networking cu rezultat; integrarea inteligenței artificiale în business.

După această etapă, au fost selectate șase startupuri care au continuat în programul intensiv de mentorat individual și au ajuns în finală.

Acestea sunt:

• Laziar – marketplace care conectează cititorii și redacțiile într-un ecosistem dedicat jurnalismului de interes public.
• MUNA Patterns – platformă care dezvoltă tipare digitale pentru pasionații de cusut și croitorie.
• Oto QR – soluție care ajută restaurantele să înțeleagă și valorifice modul în care clienții iau decizii.
• DeepGuard – platformă AI care transformă afirmațiile din materiale video în rapoarte documentate de fact-checking, în câteva minute.
• Cardneto – platformă de networking pentru evenimente, care facilitează conexiuni relevante între participanți.
• NoteX Table – bancă inteligentă pentru școli, care înlocuiește cărțile și caietele cu un dispozitiv controlat de profesor și orientat spre învățare.

O comunitate care continuă să crească

Un lucru care confirmă maturizarea ecosistemului este faptul că mai multe dintre echipele finaliste nu participau pentru prima dată la un program Yep!Moldova. De exemplu, DeepGuard sunt foști participanți la școala de antreprenoriat și DemTech Hackathon, Cardneto - Creative accelerator, NoteX Table - școala de antreprenoriat Startup101, Oto - preaccelerator și Creative Bootcamp, toate organizate de Yep!Moldova. 

Acesta este unul dintre obiectivele organizației: să construiască o comunitate în care fondatorii revin de fiecare dată când apar provocări noi și când au nevoie de următorul nivel de expertiză.

Demo Day și premiile

În cadrul Demo Day, cele șase startupuri și-au prezentat progresul în fața unui juriu format din antreprenori, reprezentați ai ecosistemului de startupuri, mentori.

Marele premiu, în valoare de 100.000 MDL, oferit de Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF), a fost câștigat de Oto QR, reprezentată de Sergiu Cașu și Adrian Moraresco. 

O surpriză pentru toate echipele finaliste

Finala a venit și cu o surpriză.

Cu sprijinul EU4Innovation East, fiecare echipă finalistă a primit invitații la câteva dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate startupurilor și tehnologiei.

Astfel:

• Cardneto va participa la Slush (Finlanda);
• MUNA Patterns va participa la Web Summit (Portugalia);
• DeepGuard, Laziar și Intelli Ecosystems vor participa la How to Web (România);
• Oto QR va beneficia de participare la toate aceste evenimente internaționale.

Aceste participări oferă startupurilor acces la investitori, parteneri și comunități internaționale, accelerând procesul lor de dezvoltare și internaționalizare.

Creative Post Accelerator este implementat de Yep!Moldova cu sprijinul Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) și găzduit de Artcor Creative Center.

Chișinău, 13 iulie 2026. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) cere factorilor de decizie implicați în formarea noului Guvern să asigure investirea unui Cabinet de miniștri în care femeile și bărbații să fie reprezentați echilibrat, la un nivel de cel puțin 40% pentru fiecare sex. Prin acest apel, CPD evidențiază că un guvern reprezentativ începe cu propria sa componență, iar reprezentarea echilibrată de gen nu este o preferință politică, ci o obligație asumată de Republica Moldova.  

Apelul este adresat Președintei Republicii Moldova, candidatului desemnat la funcția de prim-ministru, partidului aflat la guvernare și fracțiunilor parlamentare. El vine într-un moment de decizie: la 3 iulie 2026, în urma demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, întregul Guvern și-a încetat mandatul, interimatul fiind asigurat din 8 iulie de viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu, iar Președinta Maia Sandu a lansat consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. CPD subliniază că tocmai la etapa întocmirii listei viitorului Cabinet se decide efectiv componența de gen a executivului, iar alegerea de a include femeile în funcții ministeriale, inclusiv la portofolii-cheie, ține exclusiv de voința celor care formează Guvernul.

La finele anului 2025, reprezentarea femeilor în Guvern a atins unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ultimului deceniu. În Guvernul Munteanu, doar 4 din 18 membri au fost femei, respectiv circa 22%, față de un vârf istoric de 58,3% în 2019. CPD atrage atenția că această regresie a fost posibilă întrucât Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern a eliminat obligația fermă de 40% pentru fiecare sex, instituită anterior prin Legea nr. 71/2016, lăsând echilibrul de gen la latitudinea voinței politice de moment. Reperul european este clar: Recomandarea Rec(2003)3 a Consiliului Europei fixează un minim de 40% pentru fiecare sex în organele decizionale. 

Recomandările CPD 

Apelul formulează patru recomandări, adresate fiecărui factor de decizie implicat în formarea și învestirea noului Guvern. 

Candidatului desemnat la funcția de prim-ministru – să includă femeile în lista viitorului Cabinet de miniștri la un nivel de cel puțin 40%, inclusiv la portofolii-cheie. Pragul de reprezentare echilibrată trebuie asigurat încă din etapa de întocmire a listei, cu includerea femeilor nu doar formal, ci în ministere de importanță strategică. 

Partidului aflat la guvernare – să își asume public angajamentul de a susține un Cabinet de miniștri echilibrat din perspectiva de gen. Ca formațiune care deține majoritatea parlamentară și care înaintează candidatul la funcția de prim-ministru, partidul de guvernare poartă responsabilitatea politică directă pentru componența noului executiv. 

Parlamentului Republicii Moldova – să condiționeze acordarea votului de încredere de respectarea cerinței de reprezentare minimă de 40% pentru fiecare sex și să reintroducă această obligație în Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern. După modelul consacrat prin Legea nr. 71/2016, norma actuală de diligență trebuie înlocuită cu o normă de rezultat, cu prag numeric clar, corelată cu procedura de învestitură, astfel încât echilibrul de gen să fie garantat inclusiv în cazul remanierilor, pe întreaga durată a mandatului. 

Președintei Republicii Moldova – să susțină, în cadrul consultărilor și al procesului de desemnare, includerea reprezentării echilibrate de gen printre criteriile viitorului Guvern. În calitate de garant al respectării angajamentelor asumate de stat, inclusiv în parcursul european, Președinta poate contribui la consolidarea acestui principiu în etapa de formare a executivului. 

Al 15-lea Serviciu de zi pentru persoanele vârstnice, creat cu sprijinul HelpAge Moldova și finanțat de Guvernul Federal al Germaniei, a fost inaugurat la 30 iunie 2026 în comuna Alexăndreni, raionul Sîngerei. Noul serviciu va deservi persoanele cu vârsta de 50 de ani și peste din cele 5 sate ale comunei - Alexăndreni, Heciul Vechi, Grigorești, Țiplești și Țîpletești - oferindu-le oportunități de socializare, participare comunitară și un mod de viață activ și sănătos la orice vârstă.

Serviciul de zi activează în incinta Centrului Regional de Resurse pentru Copii și Tineri „Speranța” din satul Alexăndreni și are o capacitate de până la 40 persoane simultan. Acesta a fost instituit de către Primăria comunei, care va asigura administrarea și finanțarea din bugetul autorității publice locale.

Pentru multe persoane vârstnice din mediul rural, singurătatea și izolarea socială reprezintă una dintre cele mai mari provocări. Retragerea din activitate și lipsa oportunităților de participare comunitară, de învățare, fac ca persoanele la vârste mai înaintate să nu se mai simtă parte a vieții satului, a societății.

Pornind de la această realitate, Serviciul de zi este spațiul unde seniorii pot socializa, pot învăța lucruri noi și pot rămâne conectați la viața socială. În cadrul Serviciului, beneficiarii vor putea participa la activități recreative, educaționale și de dezvoltare personală, inclusiv cluburi de lectură, de digitalizare, ateliere de meșteșugărit, sesiuni de mers nordic și alte activități care promovează sănătatea, participarea socială și dialogul între generații.

La evenimentul de inaugurare au participat reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ai Ambasadei Germaniei la Chișinău, ai HelpAge Moldova, ai Cancelariei de Stat, Oficiul Teritorial Bălți, ai administrației publice locale, ai ONG-ului local „Consens” și locuitori ai comunei.

„Ministerul și-a asumat modernizarea și extinderea sistemului de servicii sociale comunitare, astfel ca sprijinul să ajungă cât mai aproape de oameni. Serviciul lansat astăzi face parte din Programul privind îmbătrânirea activă și sănătoasă 2023-2027. Ne bucură că tot mai multe primării deschid astfel de servicii, iar experiența comunei Alexăndreni trebuie neapărat împărtășită cu alte localități”, a subliniat Felicia Bechtold, Secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

„Sunt încântat că Centrul din Alexăndreni este conectat la Centrul pentru Copii și Tineret, ceea ce va asigura o comunicare strânsă între generații. Acesta este al 15-lea serviciu de acest gen lansat în cadrul proiectului. Acum e rândul comunității Alexăndreni: umpleți această „casă” cu viață!”, a menționat Moritz Schleicher, Atașat, Secția Cooperare pentru Dezvoltare, Ambasada Germaniei la Chișinău.

„Având o pătrime din populație persoane în etate, nu putem vorbi despre o dezvoltare socio-economică a țării, dacă nu vor fi parte a societății. Prin crearea de servicii aproape de oameni, femeile și bărbații în etate pot socializa, pot învăța lucruri noi, pot căpăta noi competențe, și desigur, pot contribui la viața comunității. Ne bucurăm că Alexăndreni încheie șirul de lansări a serviciilor de zi pentru persoane în etate din proiect, fiind cea de-a 15-a comunitate, pentru care îi felicităm,  a subliniat Dina Ciubotaru, Manager Program Dezvoltare, HelpAge Moldova.

„Acest proiect răspunde unei necesități exprimate de locuitori de mai mulți ani. Este despre oamenii comunei, care au contribuit la dezvoltarea localității și de astăzi vor avea un loc dedicat lor. Ne dorim ca acest spațiu, unde, de astăzi, avem două servicii sociale, să fie mereu plin de viață și de oameni, care să se simtă bine împreună” , a împărtășit Alistar Dombrovschi, Primarul comunei.

„Este îmbucurător că, de astăzi, vârstnicii din comună vor avea mai multe oportunități pentru a-și împărtăși experiența. Cred cu tărie că, datorită energiei și înțelepciunii tinerilor și persoanelor de vârsta a treia, în cadrul acestui Centru se vor realiza lucruri frumoase”, a rostit în discursul său de felicitare, Igor Curca, Șef adjunct al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Un rol crucial în organizarea grupului, suportul și implicarea în activități l-a avut asociația AO Centrul de Politici Socio-Economice „Consens”.

„Încă din prima zi de colaborare cu grupul de doamne vârstnice din Alexăndreni, am apreciat potențialul și energia lor. Prin implicare, ele au reușit deja amenajarea parcului din comunitate, iar odată cu apariția acestui serviciu, numărul inițiativelor frumoase a crescut și va crește în continuare”, a relatat Liliana Gheorghiță, Administratoarea AO Centrul de Politici Socio-Economice „Consens” din localitate.

În cadrul aceluiași parteneriat au fost create și alte două inițiative comunitare dedicate persoanelor vârstnice: o sală sportivă intergenerațională în satul Heciul Vechi și Serviciul „Garderoba Socială” în satul Grigorești.

Pentru crearea Serviciului din Alexăndreni au fost realizate investiții în valoare de peste 374 mii lei, oferite prin proiectul implementat de HelpAge Moldova cu sprijinul Guvernului Federal al Germaniei. Autoritatea publică locală a contribuit cu peste 490 mii lei, inclusiv pentru amenajarea spațiilor și asigurarea funcționării serviciului.

Instituirea Serviciului de zi pentru persoane vârtsnice în cele 15 comunități din Republica Moldova este rezultatul unui efort comun al partenerilor proiectului – HelpAge Moldova și 15 ONG-uri locale, autorităților publice locale, persoanele în etate prin Grupurile de Sprijin Reciproc formate, alți parteneri locali precum școala, biblioteca, casa de cultură, meșterii populari și coregraf, etc.

Lansarea rețelei de servicii pentru seniori este parte a proiectului „Îmbunătățirea participării sociale a persoanelor în etate din Republica Moldova prin dezvoltarea comunităților prietenoase vârstnicilor”, implementat de HelpAge Moldova cu sprijinul Guvernului Republicii Federale Germania (BMZ) și al Ambasadei Germaniei în Republica Moldova.

Despre organizația HelpAge Moldova:

HelpAge Moldova lucrează activ pentru ca fiecare persoană să poată îmbătrâni cu demnitate, siguranță și respect. Prin proiectele sale, organizația promovează participarea activă a persoanelor în etate, dezvoltarea serviciilor comunitare și consolidarea solidarității între generații.

Persoană de contact:
Vidrașcu Violeta
Ofițeră comunicare
Tel.: 068043394
E-mail: violeta.vidrascu@helpage.md

Mai multe informații sunt disponibile pe:
• www:seniori.helpage.md/
• www.facebook.com/helpagemoldova