Republica Moldova marchează Ziua Egalității Salariale (Equal Pay Day), un reper simbolic care scoate la iveală o realitate economică dură: pentru a câștiga un venit egal cu cel obținut de un bărbat în anul 2025, o femeie din Moldova a trebuit să lucreze suplimentar până pe 3 martie 2026, adică cu 41 de zile în plus.

Conform analizei anuale realizate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), inegalitatea salarială a atins în 2025 cel mai critic nivel din ultimul deceniu. Datele procesate indică un decalaj de 16,6%, ceea ce înseamnă că o femeie a pierdut, în medie, 34.546 MDL din venitul anual comparativ cu un bărbat.

Deși în perioada 2020-2023 s-a observat o relativă stagnare, anul 2025 marchează o inversare îngrijorătoare a tendinței. Această explozie a inegalității este alimentată de creșterea numărului de femei pe piața muncii (în special a celor cu copii mici) care acceptă norme reduse sau poziții sub nivelul calificării pentru a reconcilia viața profesională cu cea de familie, dar și de o segregare ocupațională persistentă.

„Dacă tendințele actuale persistă, diferența monetară va trece de pragul de 50.000 MDL până în 2030, riscând să atingă un nivel record de peste 65.000 MDL în 2033. Inegalitatea salarială nu mai este doar o problemă de echitate, ci un risc economic major care erodează puterea de cumpărare a familiilor,” spune Natalia Covrig, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

„În perioada următoare, miza este să transformăm principiul remunerării egale într-o garanție trăită, nu doar declarată. Asta înseamnă ca salariul să fie transparent încă din recrutare, fără practici care împing oamenii să negocieze „din urmă”, ca angajații să aibă un drept real de a cere informații și de a compara, fără clauze de tăcere, iar diferențele nejustificate să fie raportate, verificate și corectate printr-o procedură clară, cu remedii și sancțiuni care funcționează.”, spune Gheorghina Drumea, consilieră juridică CPD.

Analiza sectorială relevă discrepanțe extreme în domenii considerate strategice:

• Domeniul Editare: O diferență de peste 50% (un minus de peste 300.000 MDL anual pentru femei).
• IT și Intermedieri Financiare: Deși procentele sunt mai mici, nivelul înalt al salariilor face ca pierderea monetară netă pentru femei să fie printre cele mai ridicate din economie.

Inegalitatea salarială se traduce direct într-un decalaj profund la etapa pensionării. În 2025, diferența de gen în pensii a fost de 16,3%, echivalentul a 8.746 MDL mai puțin pentru o femeie pensionară într-un singur an. În Municipiul Chișinău, situația este și mai alarmantă – deși pensiile sunt mai mari, inegalitatea ajunge la un record de 27,5%, femeile primind anual cu 22.832 MDL mai puțin decât bărbații.

Republica Moldova trebuie să transpună Directiva (UE) 2023/970 până la 7 iunie 2026. Deși legislația națională obligă deja angajatorii să remedieze diferențele salariale de peste 5%, CPD recomandă măsuri suplimentare pentru o echitate reală: impunerea transparenței salariale în anunțurile de angajare, eliminarea clauzelor de confidențialitate privind salariul, aplicarea unor sancțiuni financiare drastice pentru discriminare și introducerea condiționalității de gen în achizițiile publice.

________________

Această publicație este realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Implicarea civică pentru împuternicirea tinerilor și a femeilor”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Organizația Necomercială „Agenția Regională de Dezvoltare”din Tiraspol. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene. 

Ludmila Donica, economistă de 50 de ani din satul Mateuți, raionul Rezina, a transformat un vis de familie într-o afacere cu suflet și viitor. Inspirată de meseria tatălui ei și motivată de dorința de a-și reuni familia acasă, Ludmila a pus bazele unui atelier modern de tâmplărie. Astăzi, acesta crește și își găsește locul pe piață datorită muncii, pasiunii și sprijinului partenerilor de dezvoltare.

„Am înregistrat compania în 2023. Totul a pornit de la visul de a deschide un atelier de tâmplărie, continuând mica afacere a tatălui meu, care nu mai este în viață”, povestește Ludmila Donica.

Tatăl ei a fost tâmplar toată viața, lucrând cu uneltele sale într-un mic atelier din gospodăria familiei.

Dorința de a păstra vie tradiția și amintirea tatălui a devenit o misiune personală pentru Ludmila, iar decizia nu a fost una pur economică, ci profund emoțională: „M-am gândit că, dacă lansez această afacere, fratele meu ar putea reveni în Moldova, căci urma să-și ia familia și să plece definitiv în Danemarca, unde muncea în ultima perioadă”, relatează antreprenoarea.

Fratele Ludmilei a fost peste hotare timp de 15 ani și revenea acasă doar o dată pe an, de Crăciun sau de Paște.

Atelierul de tâmplărie a devenit puntea prin care frații s-au regăsit și au început să construiască un viitor comun, chiar în localitatea natală.

De la un vis, la o afacere modernă

Primul pas a fost găsirea unui spațiu potrivit. Atelierul a prins contur la incubatorul de afaceri din Rezina, un loc care oferă condiții bune pentru tinerii antreprenori și micile afaceri locale. Cu pași mici, echipa formată din Ludmila și fratele ei a început să producă primele obiecte din lemn.

O contribuție esențială la dezvoltarea atelierului a venit din partea Uniunii Europene, prin programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD. Programul a oferit echipament în valoare de 14.610 dolari.

„Am primit utilaj performant, ultramodern, prin care acum ne definim ca afacere. Acest utilaj este bijuteria noastră”, spune Ludmila cu mândrie.

Utilajul permite realizarea unor produse complexe: gravuri personalizate, sculpturi tradiționale, obloane pentru ferestre, balustrade, mobilier de interior și exterior. Într-o piață competitivă, aceste elemente diferențiază afacerea și atrag tot mai mulți clienți.

Mai mult decât utilaje: mentorat, instruiri și susținere

Sprijinul financiar nu a fost singurul ajutor primit. Programul a inclus și sesiuni de instruire, mentorat și consiliere în domenii-cheie precum vânzări și promovare. Pentru Ludmila, economistă la bază, dar fără experiență în industria lemnului, aceste instruiri au fost esențiale pentru dezvoltarea afacerii.

„N-am fost lăsați baltă cu utilajul. Am avut instruiri și mentorat, care m-au ajutat enorm să pun pe roate afacerea și să câștig primele comenzi”, spune Ludmila.

Astăzi, ea se ocupă de promovarea și administrarea afacerii, în timp ce fratele ei a preluat întreaga parte de producție. Deși nu are studii de specialitate, el a moștenit îndemânarea tatălui și a completat-o cu cursuri de formare, devenind un adevărat meșter.

Afacere de familie, afacere de viitor

Un alt motiv de bucurie pentru Ludmila este implicarea întregii familii în proiect. Fiul ei, inspirat de activitatea atelierului, a ales să studieze prelucrarea lemnului la colegiu, ceea ce întărește convingerea că această afacere are nu doar prezent, ci și viitor.

„Acum toată familia este implicată în această afacere. Feciorul meu a intrat la colegiu, tot la această specialitate. Deci afacerea noastră are viitor.”

Planurile pentru perioada următoare sunt ambițioase. Vor să creeze cel puțin trei noi locuri de muncă, pentru a putea face față volumului tot mai mare de comenzi. În același timp, echipa poartă negocieri cu vinării locale pentru a furniza standuri din lemn pentru sticlele de vin – un produs de nișă, dar cu potențial mare în industria turismului vitivinicol.

Povestea Ludmilei Donica este mai mult decât un simplu succes antreprenorial. Este o dovadă că sprijinul potrivit, combinat cu determinare și valori puternice de familie, poate schimba destine și poate deveni un model inspirațional pentru cei care sunt încă departe de casă.

Criuleni, 03 decembrie 2025 - ADR Centru, împreună cu partenerii locali, a organizat astăzi ședința de recepție finală a lucrărilor în cadrul proiectului de revitalizare urbană „Reconstrucția bulevardului pietonal Mihai Eminescu și amenajarea parcului orășenesc riveran din or. Criuleni". Evenimentul a avut loc la fața locului, unde au fost evaluate și confirmate lucrările finalizate recent.

La recepție au participat reprezentanți ai ADR Centru, ai Primăriei orașului Criuleni, ai companiei antreprenoare Foremcons S.R.L., responsabili tehnici, dirigintele de șantier, precum și reprezentanți ai serviciilor deconcentrate din raion.

Proiectul, inițiat în vara anului trecut, și-a propus să transforme centrul orașului într-un spațiu prietenos, sigur și atractiv pentru comunitate. Astăzi, locuitorii și vizitatorii orașului Criuleni se pot bucura de un bulevard pietonal reamenajat și de un parc riveran revitalizat - două zone care creează oportunități noi pentru recreere, socializare și activități sportive.

Prin proiect au fost realizate:

• amenajarea a 2,2667 ha de spații verzi,
• amenajarea a 8 901 m² de traseu iluminat și pavat, potrivit pentru plimbări, alergare, ciclism sau acces spre zonele sportive,
• construcția unui teren multi-sport,
• instalarea a peste 200 de piese de mobilier urban.

Valoarea totală a lucrărilor este de 14,35 milioane lei, dintre care 11,57 milioane lei au fost alocate din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), iar 2,78 milioane lei au fost contribuția autorităților locale.

Reconstrucția bulevardului și amenajarea parcului nu reprezintă doar o schimbare vizibilă în peisajul urban, ci și o investiție în viitorul orașului. Noile zone pietonale și spațiile verzi îmbunătățesc mobilitatea urbană, oferă condiții mai bune pentru activități sociale și sportive și contribuie la creșterea calității vieții. Totodată, autoritățile locale mizează pe faptul că aceste îmbunătățiri vor stimula activitatea economică și vor atrage noi investiții în regiune.

Proiectul „Reconstrucția bulevardului pietonal Mihai Eminescu și amenajarea parcului orășenesc riveran din or. Criuleni" a fost realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin ADR Centru, cu finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL).

GALERIE FOTO:www.adrcentru.md

Caravana Comunicării Nonviolente, organizată de A.O. Comunicare Nonviolentă Moldova, a devenit în ultimele două ediții un spațiu deschis pentru dialog, reflecție și învățare, reunind peste 500 de persoane din diverse comunități, instituții și domenii profesionale. Timp de o lună, participanții au explorat împreună modul în care empatia, prezența conștientă și exprimarea autentică pot susține coeziunea socială și pot consolida reziliența emoțională în fața tensiunilor și conflictelor cotidiene. Într-un context social în care încrederea și comunicarea rămân provocări majore, Caravana propune o abordare concretă, accesibilă și aplicată, orientată spre prevenirea violenței și dezvoltarea unei culturi relaționale sănătoase.

Programul a inclus ateliere dedicate tinerilor, cadrelor didactice, profesioniștilor din organizații și publicului larg, fiecare dintre ele adresând situații reale: gestionarea conflictelor în echipă, comunicarea cu adolescenții, navigarea emoțiilor dificile sau crearea unui climat de siguranță psihologică acasă și la locul de muncă. Participanții au lucrat cu facilitatori certificați în comunicare nonviolentă, care au folosit metode interactive, studii de caz și exerciții de ascultare empatică pentru a transforma teoria în practică. Prin aceste activități, Caravana contribuie la dezvoltarea competențelor socio-emoționale, sprijinind oamenii să înțeleagă mai bine propriile nevoi și să gestioneze tensiunile fără escaladare.

Parteneriatele create de CNV Moldova au permis extinderea acestui program în școli, centre de tineret și organizații, inclusiv în comunități de pe ambele maluri ale Nistrului. Prin colaborări cu ONG-uri, administrații locale și instituții educaționale, organizația oferă programe adaptate realităților din teren: de la formări pentru profesori și psihologi, până la intervenții orientate spre bunăstare organizațională și reducerea conflictelor interne. În paralel, echipa — formată din cinci facilitatori certificați și profesioniști în proces de acreditare internațională — continuă să-și consolideze expertiza prin programe europene dedicate gestionării furiei, dinamicilor de grup și comunicării empatice.

Caravana Comunicării Nonviolente este parte dintr-o viziune mai amplă a organizației: crearea unor comunități în care dialogul devine un instrument de prevenire a violenței, iar vulnerabilitatea este tratată cu respect și sprijin. Prin programe educaționale, intervenții în organizații și activități comunitare, CNV Moldova contribuie la construirea unor contexte în care oamenii au resursele emoționale necesare pentru a răspunde provocărilor cu claritate și responsabilitate. Într-o societate în schimbare, aceste inițiative devin fundamentale pentru consolidarea coeziunii sociale și dezvoltarea unei culturi a încrederii — o condiție esențială pentru bunăstarea fiecărei comunități.