În urma implementării unui proiect de eficiență energetică în Liceul Teoretic Holercani, elevii și cadrele didactice se bucură acum de condiții îmbunătățite de studiu și de o reducere semnificativă a consumului de energie.

Agenția de Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru), în parteneriat cu Uniunea Europeană (UE), a implementat proiectul de eficiență energetică în Liceul Teoretic Holercani, situat în comuna Holercani, raionul Dubăsari. Proiectul, desfășurat în perioada octombrie 2020 - martie 2023, a fost implementat cu sprijinul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei și a implicat măsuri complexe de eficiență energetică.

Rezultatele proiectului țin de reducerea semnificativă a consumului de energie electrică și termică în școală, fapt ce va genera economii considerabile care vor fi folosite pentru alte necesități ale liceului.

Totodată, măsurile de eficiență energetică implementate aici contribuie la reducerea emisiilor de CO2, fiind estimată o reducere de 18 tone a emisiilor anuale normate de CO2. Aceasta va contribuit la îmbunătățirea calității aerului și la protejarea mediului înconjurător.

Prin implementarea activităților proiectului au fost îmbunătățite condițiile de învățare și confortul termic atit pentru cei peste 300 de copii care îți fac studiile aici, cît și pentru corpul didactic și personalul auxiliar, care lucrează aici.

În cadrul unei vizite de monitorizare post-implementare, echipa de monitorizare a proiectelor de dezvoltare regională a discutat cu managerul instituției cu privire la măsurile de asigurare a durabilității investițiilor. S-a constatat că instituția este dedicată menținerii mentenanței pentru a asigura durabilitatea și sustenabilitatea investițiilor în regiune. Totodată, echipa de monitorizare a recomandat beneficiarului să înainteze către antreprenorul care a executat lucrările, o solicitare de remediere a neajunsurilor minore depistate în cadrul vizitei, acesta fiind angajat să intervină pentru remedierea lor pe perioada de garanție a obiectului investițional.

Măsurile de asigurare a durabilității investițiilor sunt esențiale, iar responsabilitatea este împărțită între APL (Administrația Publică Locală) și reprezentanții instituției de învățământ din Holercani. Specialiștii ADR Centru vor asigura monitorizarea durabilității investițiilor pe o perioadă de trei ani de la semnarea actelor de transmitere, garantând astfel viabilitatea investițiilor pentru beneficiarii locali.

Acest proiect reprezintă un exemplu de sprijin acordat de Uniunea Europeană, Republica Moldova, pentru sectorul de eficiență energetică. Prin colaborarea dintre ADR Centru, partenerii externi și beneficiarii locali, s-a demonstrat că investițiile în eficiența energetică pot avea un impact pozitiv asupra calității vieții locuitorilor din regiunea centru.

Cât de mult se simte impactul reformelor inițiate în justiție?, care sunt rezultatele obținute și lecțiile învățate în acest proces, ce pași urmează a fi întreprinși pentru a atinge obiectivele reformelor?, ce soluții de optimizare și digitalizare sunt disponibile? – sunt doar câteva subiecte în centrul dezbaterilor la cea mai recentă ediție a Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției, desfășurată la 19 – 20 septembrie la Chișinău.

Principalii decidenți politici, actorii din sistemul judiciar, experții naționali și internaționali din România, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Danemarca, Regatul Țărilor de Jos, Slovenia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și reprezentanții societății civile s-au reunit în cadrul unei platforme extinse, pentru a discuta progresele din ultimii ani și a aborda soluțiile ce vor consolida statul de drept în Republica Moldova.

În deschiderea evenimentului, Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a remarcat, din vizitele sale în teritoriu, că cetățenii se plâng de nedreptatea din justiție, generată de judecătorii și procurorii corupți. Premierul a declarat că guvernarea oferă absolut toate instrumentele necesare ca sistemul de justiție să fie reformat, iar principala sa așteptare de la Forum este identificarea modalităților prin care oamenii curajoși și onești din sistem să realizeze transformarea acestuia.

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, în persoana Ambasadorului Statelor Unite ale Americii, Kent D. Logsdon, și al Ambasadorului Uniunii Europene, Jānis Mažeiks, au subliniat importanța și necesitatea unei justiții reformate, puternice, care servește interesul cetățenilor. Atenția sporită față de sectorul justiției este motivată de statutul de țară candidat la aderarea la UE, obținut de Republica Moldova, dar și de așteptările din partea societății.

„Pentru a trăi într-o țară democratică, în care statul de drept, legea și drepturile omului sunt în capul mesei, nu există scurtături și pași simpli. În democrație, deciziile ce vizează sistemul judiciar trebuie să aibă la bază date concrete, dezbateri și consultări. Rolul acestui Forum este să aducă în discuții cele mai stringente probleme ale sistemului, provocările, dar și succesele acestuia. Alături de experții din Moldova și cei internaționali ne propunem la final să identificăm soluții eficiente pentru o justiție reformată”, a menționat președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă.

Dezbaterile din jurul evaluării externe a judecătorilor și procurorilor (vetting)  au confirmat, pe de o parte, importanța acestui efort în contextul procesului de integrare europeană, când cetățenii cer transformarea sistemului judiciar și lupta împotriva fenomenului corupției. Pe de altă parte, discuțiile de la Forum au scos la suprafață paradoxuri precum demisiile unor judecători pentru a evita vettingul sau lipsa numărului suficient de candidați pentru a suplini funcțiile vacante de la Curtea Supremă de Justiție, la fel aflată în curs de reformare.

Participanții la acest eveniment au constatat că eforturile de combatere a corupției din justiție rămân modeste, iar nemulțumirea societății față de situația din sistemul judiciar impune soluții drastice. Fortificarea instituțiilor anticorupție va reprezenta în continuare o prioritate pe agenda autorităților, iar pentru a obține rezultate mai mari în combaterea corupției trebuie aplicate mecanisme ce țin de protecția persoanelor care denunță cazuri de corupție și de specializarea procurorilor care să investigheze asemenea ilegalități.

Accesul cetățenilor la justiție are o legătură directă cu optimizarea hărții judecătorești în Republica Moldova. Discuțiile la acest capitol din cadrul Forumului au evidențiat necesitatea ca instanțele de judecată să fie nu doar aproape de cetățeni, ci și să dispună de resurse umane și tehnice, de proceduri care să asigure repartizarea aleatorie a dosarelor și specializarea judecătorilor.

Perspectivele unei justiții în care inteligența artificială  și instrumentele digitale fac munca judecătorilor, procurorilor și avocaților mai eficientă au fost abordate în premieră la Forumul Reformarea Justiției și Combaterea Corupției. Reprezentanții autorităților au explicat infrastructura IT disponibilă în justiția din Moldova și cum vor putea fi integrate programe mai avansate în acest sens. Aplicarea inovațiilor tehnologice în justiție este inevitabilă, de aceea reformarea sistemului judiciar național va include și pași concreți de actualizare, conform tendințelor și realităților existente la nivel internațional.

Toate dezbaterile din cadrul Forumului pot fi urmărite online: sesiunea de deschidere și sesiunea I dedicată evaluării externe a justiției și reformei Curții Supreme de Justiție, sesiunea II axată pe investigarea și sancționarea eficientă a corupției, sesiunea III în care s-a discutat despre optimizarea hărții judecătorești și sesiunea IV dedicată justiției viitorului.

Principalele declarații, mesaje și imagini de la ediția actuală a Forumului se regăsesc într-un sumar în format video.

A cincea ediție a Forumului a fost organizată, tradițional, de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, datorită sprijinului financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

At the beginning of September, representatives of civil society and local authorities from ten districts of the Republic of Moldova - have made a study visit to Iași and Sibiu, Romania, to exchange experiences and best practices in the field of participatory budgeting, community development and social responsibility thanks to the support of the European Union.

ALDA and GEN Moldova conducted a study visit in Iași to learn about the development of social enterprises in Romania , its legal framework and cooperation with local authorities, and their social and economic impact. Local programs in the fields of social services, inclusion and integration of disadvantaged groups into the labor force, lobbying, advocacy, and funding for NGO growth were presented to Civil Society Organizations (CSOs) and Local Public Authorities (LPAs) from the Republic of Moldova to increase their knowledge in the field.

The visit to the Refugee Center supported by Bethany Social Services Foundation , allowed for an active exchange of best practices between participants from both countries who have been on the front line of the crisis caused by the Russian invasion of Ukraine. Participants discussed challenges of the integration services, psychological support and translation provided by volunteers at the center, as well as the tailoring of support to the needs of beneficiaries. 

The visit to Iasi County Council provided insights with regard to the legislation and mechanisms of public funding of the non-governmental sector, as well as best practices of cross-border projects. Representatives of the Iasi Municipality emphasized the importance of developing partnerships at the local community level and shared examples of municipal programs that support youth and cultural projects. Participatory budgeting processes are managed by the Local Office for Participatory Democracy, which develops projects and works through the Iasi Neighborhood Centres.

Civil Society and Local Authorities representatives of Cahul, Comrat, Făleștii, Glodeni and Rîscani conducted the study in Sibiu with the support of PIN Moldova and Moștenitorii. During the visit to Marginimea Sibiului, the participants met with the district administration, the mayors of the region's communes and civic activists, who provided them with more information about local government and the tools they use to interact with society.

The Moldovan delegation was shown how the community is involved in the development of social, health, youth, sports, cultural and educational strategies. In addition to the traditional methods that allow the local administration to ensure transparency in decision-making, such as publishing the documents relevant to the decisions taken on the council's website, public officials ensure a process of involving the population in public consultations through the Civic Consultative Council Platform, focus groups, public debates, as well as the mobile application Sibiu City App, which allows consultation with a large number of citizens. According to the authorities, this variety of interactive tools allows citizens to participate more actively in the process of elaborating development strategies, 

Our role is to support all projects that contribute to the development of communities and the preservation and promotion of local culture, customs and traditions. We need economically and socially healthy communities, said Vlad Vasiu, Vice-President of Sibiu District Council, to the guests from the Republic of Moldova.

These activities are carried out in the framework of EU4Accountability -  Empowered Civil Society for Increased Social Accountability in Moldova, which aims to strengthen the capacity of civil society organisations in Moldova to better play their role as actors of governance and to increase the social accountability of local and central public administration in Moldova.

EU4Accountability is funded by the European Union and implemented in consortium by ALDA - European Association for Local Democracy , European Partnership for Democracy and People in Need Moldova .

For more details, please contact: Ecaterina Popa, communication officer ALDA, phone: +37379669061, email: ecaterina@alda-europe.eu

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Agenția de Guvernare Electronicăși Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, a organizat marți, 3 octombrie 2023, discuția publică „Utilizarea instrumentelor de identificare digitală de către tineri. Studiu de caz: Voucherul cultural”.

În cadrul discuției, care a fost moderată de către Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE, au fost abordateaspectele-cheie ce vizează nivelul de utilizare al mecanismelor de identificare digitală de către tineri, promovarea procesului de transformare digitală în rândul tinerilor ca parte a curricumului de învățământ, rolul voucherului cultural în popularizarea mecanismelor de indentificare digitală și serviciilor digitale, obiectivele și rezultatele așteptate în urma implementării programului național „Voucherul cultural”, dar și soluții și recomandări pentru creșterea numărului de beneficiari ai programului.

În deschiderea evenimentului, Pavel Cerbușca, Director al Liceului Teoretic Republican „Aristotel”, a menționat: „Subiectul digitalizării pentru noi este unul foarte important. Pe de o parte, asupra noastră vine acest val de digitalizare, iar noi vrem cât mai multe instrumente digitale să avem în școli, cum ar fi tablete interactive, calculatoare, tablete, soft-uri etc. Pe de altă parte, noi trebuie să știm cum să ne folosim de această inteligență. Aici noi avem dezvoltate multe proiecte de inteligență, care  sunt foarte bine pues la punct, pentru că avem o curriculă foarte bine dezvoltată. Digitalizarea este un instrument foarte bun pentru un anumit domeniu, dar dacă o folosești doar pentru tine, este puțin. Deci noi trebuie să dezvoltăm aceste abilități digitale de care dispunem, ca să le transmitem în mediul social, în societate”.

De asemenea, Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE, a punctat: „Discuția de astăzi face parte dintr-un proiect mai mare, care pune în discuție o problemă majoră – cum cetățenii din Republica Moldova folosesc tehnologiile pe care noi le avem deja. Noi avem multe soluții. Noi avem sute de soluții digitale. Problema este dacă le utilizăm sau nu și cine le utilizează, iar discuția de astăzi se concentrează pe modul cum tinerii din Republica Moldova utilizează aceste soluții. Conform Strategiei de Transformare Digitală a Republicii Moldova, până la finalul anului viitor 75% din serviciile digitale vor fi digitalizate, iar în 2030 rata acestora va fi 100%. De aceea este important să comunicăm cu tinerii, să le explicăm care sunt aceste servicii și cum ei le pot utiliza”.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:

Mihai Lupașcu, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED): „Eu cred că toți sunt de acord că în secolul 21 nu mai este timpul și nu e cazul să pierdem timpul așteptând la coadă. Pe partea ministerului, eu vreau să vă asigur că noi depunem toate eforturile ca să facilităm transformarea digitală. Astfel, o parte importantă a Strategiei de digitalizare este reducerea utilizării hârtiei, pentru că noi credem că trebuie să avem cât mai multe interacțiuni digitalizate între cetățean și stat. Un alt aspect al Strategiei ține de securitatea în mediul online, iar unul din scopurile noastre este să facem ca, în special voi tinerii, să nu fiți expuși riscurilor și să evităm un potențial de probleme, care pot să apară odată cu aceste riscuri. Deci securitatea nu este un subiect separat și merge mână în mână cu digitalizarea”.

Valentina Olaru, Secretar de Stat, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MEC): „Ministerul pe care îl reprezint are deja un set de programe. Este vorba de dimensiunea digitală, care ține de educația digitală, dimensiunea de management educațional, unde noi vrem ca să dispară totul de pe hârtie și să fie ușor accesibilă, dar și dimensiunea de servicii pentru beneficiari, pentru comunitate, pentru părinți. Astfel, dacă vorbim despre programe, noi avem un set de programe deja dezvoltate din punct de vedere al tehnologiilor, care se integrează în diferite discipline socio-umane, de educație economică și de inteligență emoțională. Aici putem vorbi de un set de programe care pot fi accesate la nivel opțional, dar vorbim și despre introducerea diferitor platforme, care pot să vină în ajutorul profesorilor de la disciplinele tradiționale. Noi putem să avem foarte multe programe, dar dacă profesorul care trebuie să implementeze lucrurile acestea nu cunoaște sau nu vrea să cunoască și să folosească aceste instrumente, atunci este grav și aceasta, cu regret, este o problema sistemului din Republica Moldova, pentru că noi avem în moment jumătate de cadrele didactice care se află la limita pensionării. Sunt oameni care nu-și mai doresc foarte mult să își dezvolte competențele digitale. Dar noi suntem optimiști și vom lucra pe acest domeniu”.

Andrei Prisăcar, Director Adjunct, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Ceea ce este important este că noi, cetățenii, trebuie să avem un pilon cheie, care este identitatea noastră electronică. Fără ea nu putem deveni parte a sistemului digital și vom fi nevoiți să mergem de fiecare dată să batem la ușă pentru a semna o hârtie. Aceasta duce la faptul că noi trebuie să pierdem bani, timp, efort și toate aceste elemente reprezintă un disconfort. De aceea, portița aceasta către stat am creat-o printr-un instrument care se numește Portalul Serviciilor Publice. Acolo noi intrăm și avem peste 700 de servicii, dintre care 40% sunt deja digitale și pe care le putem accesa la un clic distanță. De aceea, este important să avem această identitate electronică, care ne dă acces la mediul online și de care voi, tinerii, puteți beneficia odată cu atingerea vârstei majoratului”.

Marcela Nistor, Deputat, Parlamentul Republicii Moldova: „Ideea lansării voucherului cultural a venit după ce eu, în Parlamen,t am solicitat datele statistice privind câți bani cheltuie o familie pentru cultură. După aceasta am încercat să aflu ce oferă instituțiile culturale de la noi, de exemplu teatrele, pe dimensiunea digitală. Astfel, am ales să pornim acest proiect, iar misiunea acestui este ca banii din start să vină direct pentru o persoană și ea să decidă ce vrea să facă cu ei. Provocarea principală a constat în promovarea acestui serviciu, iar pe lângă publicitatea și alte acțiuni care au fost întreprinse, cea mai bună promovare a fost făcută de tineri, care procurând diferite bilete sau cărți le spuneau și altor colegi. Chiar dacă este un program pilot, eu cred că este unul reușit și noi lucrăm în continuare pentru a promova acest proiect, dar și să simplificăm procedurile pentru ca el să fie accesat de cât mai mulți tineri”.

Ana Luiza Muravschi, Șefa Serviciului de Coordonare a Asistenței Externe, Ministerul Culturii: „Voucherul cultural este un îndemn către tineri ca să fie mai aproape de cultură, dar și să promovăm artiștii noștri. Deja de un an dezvoltăm acest proiect pilot, iar mecanismul deja s-a pornit și avem 2400 de tineri care au beneficiat de voucher. Pentru a beneficia de acest serviciu, cum au zis și colegii mei, aveți nevoie de semnătura digitală cu care vă puteți înregistra pe mpay.gov.md. Acolo tinerii pot accesa cabinetul personal, unde o să găsească voucherul în valoare de 1000 de lei. Acești bani pot fi utilizați doar în regim online, iar dacă vreți să mergeți la un spectacol, eveniment sau să cumpărați o carte, o puteți face foarte ușor. Scopul nostru este ca tinerii să folosească cât mai des acest serviciu, astfel ca noi pe viitor să vedem că există interes și chiar să mărim această sumă”.

Mihai Mogîldea, Director Adjunct, IPRE: „În primul rând, trebuie să înțelegem că tot ce numim astăzi în proces de digitalizare, în special pentru tineri, trebuie să aibă la bază niște instrumente practice care să motiveze tinerii să devină parte a acestui proces de digitalizare. Or, voucherul cultural este parte a acestei abordări, care are menirea de a motiva tinerii să utilizeze semnătura electronică. Dacă este să vorbim despre date, atunci situația curentă ne arată că din așteptările autorităților și suma de 10 milioane de lei, alocată pentru circa 10 mii de beneficiari, astăzi avem 2400 de beneficiari, iar rata de utilizare a serviciului este de aproximativ 30-31 la sută din așteptări. Deci există mult spațiu pentru îmbunătățirea situației curente și sper să reușim să dublăm aceste cifre”.

Marius Sălcuțan, Elev, Liceul Teoretic Republican „Aristotel”: „Am realizat un mic sondaj, prin care am întrebat 15 tineri dacă au auzit de voucherul cultural. Dintre toți, 14 mi-au răspuns că au auzit, dar, paradoxal, doar unul dintre ei a beneficiat de acest program. Mai mult ca atât, singura persoană care avea voucherul cultural era persoana care vroia să-și continue studiile în domeniul artei mai târziu și era, deci, mai motivată să beneficieze de pe urma acestui program. Când i-am întrebat pe restul, am identificat că o problemă, care este semnătura digitală. Deci, 12 din 15 tineri cu care am vorbit s-au oprit la acest proces. O altă problemă comună, am înțeles de la ei, unul este faptul că le lipsea o sursă centralizată de informații – unde ei pot găsi informații cum să-și facă voucherul. Deci eu consider că ar trebui să se lucreze mai mult la depășirea acest probleme, prin informarea corectă a tinerilor și prin simplificarea procesului, dar și prin implicarea tinerilor în promovarea acestui program”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.