• Teambuilding pentru mentorii și stagiarii primului PROGRAM DE STAGIERE
• a Specialiștilor în lucru cu tinerii
• „TagYouthWorker”

      A.O. „Centrul de Instruire și Dezvoltare Personală ANIMA” în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Adolescenți și Tineret din cadrul DÎTS Bălți, cu suportul financiar al Agenției Naționale pentru Tineret prin intermediul Programului de Granturi 2023 pentru organizațiile de tineret implementează proiectul  „TagYouthWorker”.

TagYouthWorker este primul program național de stagiere a specialiștilor în lucru cu tinerii din Centrele de tineret în prestarea serviciilor de tineret de calitate în bază de program structurat.

Programul a luat start în luna septembrie și implică direct 10 lucrători de tineret, dintre care 5 pe poziție de stagiari și 5 pe poziție de mentori. Aceștia au de parcurs o lună de colaborare prin intermediul căreia stagiarii să preia Serviciul pentru tineri la ei în centrul de bază.

Programul de stagiere prevede creare de relații, colaborare, schimb de experiență și dezvoltarea serviciilor de tineret în bază de program. În perioada 23-24 octombrie, echipa de stagiari și mentori au participat la prima activitate dedicată spiritului de echipă, coeziune și cunoaștere.

Specialiștii în lucru cu tinerii din Ungheni, Fălești, Trușeni, Drochia și Bălți s-au implicat activ în sesiunile de cunoaștere, prezentare a programului de stagiere, au planificat agenda de stagiere, și au menționat care sunt așteptările reciproce.

A doua zi s-a conturat cu un teambuilding și analiză de traiectorie a dezvoltării serviciilor de tineret în bază de tineret. Două zile de acțiune au creat premize pentru participanții programului TagYouthWorker de a pune prima cărămidă într-o relație frumoasă de colaborare și parteneriat între specialiștii în lucru cu tinerii și Centrele de tineret implicate.

Jitaru Cristina, mentor din cadrul CRAT Bălți, a menționat importanța unui asemenea program pentru specialiștii  care sunt la început de cale în lucru cu tinerii și oportunitatea de a lua experiențele pozitive de la mentorii din domeniu în vederea replicării acestora în Centrele de tineret unde ăși fac activitatea. Tinerii au doar de câștigat, atunci când în Centrul de Tineret se prestează servicii de calitate, în bază de program și au o diversitate.

Urmează partea de practică de stagiere a lucrătorilor de tineret în teren. 

La 1 ianuarie 2022, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilității în Republica Moldova a constituit 168,0 mii persoane, inclusiv 10,6 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilității reprezintă 6,5% din populația totală a ţării cu reședință obișnuită. 157,4 mii sunt adulți.

În acest context, Alianța INFONET şi-a propus să evalueze modul în care acest grup impunător de femei şi bărbaţi își vor putea exercita dreptul la vot în 5 noiembrie 2023 şi măsura în care perspectiva acestora este pe agenda concurenților electorali. Astfel, a fost elaborat un raport de monitorizare a Alegerilor Locale Generale din 5 noiembrie 2023 din perspectiva incluziunii alegătorilor persoane cu dizabilități.

Astăzi prezentăm rezultatele preliminare ale acestei evaluări.

Principalele constatări:

Platformele electorale ale concurenților

Programele electorale ale 11 din 28 de candidaţi la funcția de primar general al municipiului Chişinău nu sunt disponibile în mediul online. În lipsa acestora, alegătorul este privat de posibilitatea de a se informa privind viziunea şi angajamentele candidaților. Absența platformelor  electorale ale candidaţilor face imposibilă analiza acestora din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilității. Totodată, alimentează prezumpţia că acest grup de alegători a fost trecut cu vederea de concurenții electorali vizați.

Din cele 17 platforme disponibile în mediul online, o bună parte ignoră persoanele cu dizabilității. Astfel, şapte candidaţi operează în programele electorale cu termeni şi abordări generale precum „toţi oamenii”, „transport public modern, eficient, sustenabil”, „infrastructură şi servicii moderne”, limitându-se la criterii de nediscriminare precum „etnia”, „credinţa” sau „genul” persoanelor. Aceste abordări îmguste neglijează barierele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi în diverse sfere ale vieţii.

Din cei 10 candidaţi care au inclus dizabilitatea în platformele electorale, unii operează cu terminologie greşită faţă de persoanele cu dizabilităţi. Astfel, în două programe sunt menționate angajamente faţă de „persoane cu posibilități limitate” sau „persoane cu necesități speciale”. Această percepţie împiedică înțelegea faptului că persoanele cu dizabilității sunt egale în demnitate, drepturi şi oportunităţi, autorităţile publice având obligația de a elimina barierele de atitudine şi de mediu care nu permit participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiții de egalitate cu ceilalți.

Alţi şase candidaţi au inclus într-o manieră incipientă preocupările persoanelor cu dizabilităţi în programele electorale. Astfel, concurenţii în cauză recunosc că oraşul deocamdată nu este suficient de prietenos cu persoanele cu dizabilităţi. Aceşti candidaţi includ angajamente primare de creare a unor spaţii fără bariere, de atenuare a dificultatilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi severe, dotare a transportului cu pante de acces, amenajare a staţiilor după principiul de design universal.

Doar două platforme electorale reflectă o înţelegere intermediară a dizabilităţii. Acestea au abordat mai profund dezideratul de a realiza drepturile persoanelor cu dizabilităţii în condiţii de egalitate cu ceilalţi. În afară de angajamente în sfera protecţiei sociale şi a accesibilizării infrastructurii, aceste programe au inclus măsuri de facilitare a participării persoanelor cu dizabilităţi în procesul decizional local, avansare a accesului la educaţie, servicii de îngrijire a sănătăţii, precum şi eforturi de împuternicire economică. Totuşi, aceste platforme nu sunt suficient de sensibile la diversitatea persoanelor cu dizabilități, respectiv nu au prevăzut măsuri complexe de abilitare.

Dezbateri la posturile TV naționale

Au fost analizate, în mod aleatoriu, nouă dezbateri electorale, realizate de posturile TV Moldova 1, Jurnal TV, TV8 și PRO TV. În cadrul dezbaterilor, concurenții electorali nu s-au referit la drepturile persoanelor cu dizabilități, accesibilitate. Astfel, termenul „persoanele cu dizabilități” nu se regăseşte în discursul concurenților. De asemenea, acest subiect lipseşte în agenda moderatorilor la dezbateri. Au fost discutate pe larg alte subiecte: corupția, ambuteiajele, capacitatea de administrare, planul urbanistic general, transport public, fondul funciar etc.

Accesibilitatea informației pentru persoanele cu dizabilităţi senzoriale

Accesul la informație pentru persoanele cu deficienţă de auz a fost limitat. Doar două din patru posturi TV monitorizate au oferit dezbateri cu traducere în limbajul mimico-gestual. Totuşi, ambele posturi au ignorat decizia Consiliului Audiovizualului nr. 284 din 2.09.2022. Astfel, redarea imaginii feței și mâinilor interpretului nu a fost în mărime de cel puțin 1/3 din ecran, aşa cum prevede norma legală.

Accesibilitatea paginilor web

Persoanele cu deficienţe de vedere au avut acces insuficient la informațiile plasate pe paginile web ale partidelor politice. Din cei 37 concurenți electorali care s-au înscris în cursa electorală doar 19  concurenți electorali au o pagină web activă. Nici o pagină web nu are integrat meniu de accesibilitate pentru persoanele slab văzătoare. Galeriile de fotografii nu conțin descrierea imaginii prezentate. Unele site-uri au butoanele neetichetate, fapt care îngreunează navigarea utilizatorului.

În acest context, recomandarea ar fi ca dezvoltatorii să includă obligatoriu în pachetul lor de servicii în elaborarea site-urilor nivelul standard AA de accesibilitate, care include utilități, atât pentru slab văzători, cât și nevăzători.

Demersuri de acces la informații de interes public

A fost formulat și expediat un demers pe adresele partidelor politice înscrise în scrutinul electoral. Am solicitat informaţii privind (i) numărul de membri, inclusiv persoane cu dizabilităţi şi candidaţi din rândul acestora, (ii) aspecte privind resursele financiare pentru campanie şi utilizarea lor pentru accesibilizarea informaţiilor, (iii) eforturi de agitaţie electorală întreprinse cu persoanele cu dizabilități, inclusiv în instituţii rezidenţiale.

Au parvenit doar două răspunsuri la demers. Acest indicator este unul îngrijorător deoarece denotă mari probleme de transparență, percepție și includerea dimensiunii de dizabilitate în activitatea de partid.

Accesibilitatea infrastructurală a clădirilor

Accesibilitatea secţiilor de votare rămâne o problemă majoră nesoluționată pe agenda autorităților publice locale. Spre exemplu, o evaluare repetată a accesibilității infrastructurale a 19 secții de votare din raionul Florești nu atestă nici o schimbare pozitivă, comparativ cu auditul general realizat la nivel național în anul 2022. Accesibilitatea reprezintă o precondiție fundamentală pentru exercitarea altor drepturi în diferite domenii ale vieții persoanelor cu dizabilități, respectiv este o obligație imediată şi necondiţionată a autorităţilor publice.

Participarea persoanelor cu dizabilități în scrutinul electoral

Conform datelor colectate la nivel naţional, la Alegerile Locale Generale din 5 noiembrie  2023 candidează 28 persoane cu dizabilități din 13 unităţi teritorial administrative. Profilul lor este următorul:  3 din mediul urban și 25 din mediul rural, 8 candidați la funcția de primar și 18 la funcția de consilier local, 2 la funcția de consilier raional,  2 la funcția de consilier municipal, 3 candidați independenți și 25 pe liste de partid. Suplimentar, conform datelor furnizate de un partid politic, pe listele sale candidează la funcția de primar 1 persoană și la funcția de consilier - 30 persoane cu dizabilități. Comisia Electorală Centrală nu deține date dezagregate în acest domeniu.

Observarea alegerilor de către persoanele cu dizabilităţi

Persoanele cu dizabilități se angajează progresiv în monitorizarea alegerilor. Asociația Obștească Eternitate din Obreja Veche (raionul Fălești) conduce o misiune de observare a alegerilor prin prisma incluziunii dimensiunii de dizabilitate în raioanele Fălești, Glodeni și Edineț, la care participă 15 persoane cu dizabilități (10 femei și 5 bărbați; 6 sunt din mediu urban și 9 din mediu rural). Efortul acestora a fost posibil graţie suportului oferit de Fundaţia Est-Europeană din resursele Suediei.

Materiale în formate accesibile

Comisia Electorală Centrală este singura autoritate de stat care a elaborat și difuzat materiale video cu traducere în limbajul mimico-gestual (LMG). Nici un concurent electoral nu a elaborat şi difuzat materiale video în format accesibil pentru persoane cu dizabilități senzoriale.

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Alianța INFONET, cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău oferit prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Pentru informații suplimentare: Victor Koroli, Director proiect (+373) 69252453, vkoroli@gmail.com

Strategia de dezvoltare comunitară este un document ce include o serie de acțiuni, care în ansamblu, au scopul să crească nivelul de trai în localități și să asigure un mediu sănătos pentru dezvoltarea comunităților din Negureni și Chițcanii-Vechi.

Fiind dezvoltată într-un mod participativ, strategia este un liant ce asigură o bună comunicare între autorități, cetățeni și societate civilă. Aceasta este instrumentul prin care autoritățile publice locale îl aplică în acțiunile lor de propunere și monitorizare a politicilor publice. La fel, documentul afectează direct locuitorii din comunele Negureni și Chițcanii-Vechi și oferă posibilitatea să vină cu propuneri, să creeze grupuri de inițiativă prin care vor soluționa probleme și vor contribui la creșterea calității vieții și la dezvoltarea comunităților. Este o davadă de cetățenie activă, ce sporește implicarea locuitorilor în procesele decizionale.

Strategia de dezvoltare comunitară pentru localitățile Negureni și Chițcanii-Vechi este complexă și prezintă viziunea pentru următorii șase ani. Planurile de acțiuni, una din componentele documentelor, descriu acțiunile specifice, perioada de implementare, entitățile responsabile, potențiale surse de finanțare.

Acțiunile incluse în planuri sunt concentrate spre dezvoltarea mediului educațional, a economiei locale, a mediului, a managementului public, a culturii și a infrastructurii. Astfel încât, fiind puse în aplicare, peste șase ani, numărul și calitatea acestor servicii să crească.

Mai mult despre aceste acțiuni, viziune și rezultate puteți afla consultând documentele: Strategia de dezvoltare comunitară Negureni și Strategia de dezvoltare comunitară Chițcanii Vechi.

Această publicație a fost elaborată cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acesteia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „EU4Accountability”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene. 

Luni, 30 octombrie 2023, a avut loc deschiderea Centrului de Suport pentru Femei „CASA PĂCII” în comuna Mășcăuți, raionul Criuleni, sub egida Asociației Obștești „Help”.

Acest centru reprezintă o parte importantă a eforturilor de sprijinire a femeilor supraviețuitoare ale violenței în bază de gen și celor aflate în situație de risc, atât din rândul refugiatelor, precum și celor din comunitățile gazdă.

Odată cu consolidarea centrului a fost posibilă extinderea numărului de servicii specializate, care în prezent include:

• Sprijin psihologic și emoțional pentru femei și copii victime ale violenței;
• Programe de dezvoltare a antreprenoriatului social destinate femeilor refugiate și/sau femeilor care suferă de orice formă de violență;
• Dezvoltarea leadership-ului și a activismului civic comunitar al femeilor din regiunea Criuleni;
• Programe de abilitare economică pentru grupurile vulnerabile de femei;
• Incluziunea socială a refugiaților și refugiatelor prin diverse activități culturale;
• Tabere tematice pentru copii privind educația financiară, robotică, studiul limbilor străine, ateliere de lucru, etc.

„CASA PĂCII” a fost locuința celei mai longevive femei din localitatea Mășcăuți, Valentina Carțîn, care a trăit peste nouă decenii și a trecut prin greutăți și încercări, inclusiv război și foamete. Cu toate acestea, ea a păstrat mereu credința, demnitatea și curajul. 

La ceremonia de inaugurare, a fost prezentă și nepoata doamnei Valentina Carțîn și alți oaspeți, atât localnici din Mășcăuți, cât și donatori, reprezentanți ai administrației publice locale, asistență socială și reprezentanți ai forțelor de ordine. 

Evenimentul a inclus și o reprezentație teatrală, sub regia Larisei Dascăl, care a transpus publicul într-o călătorie emoționantă prin realitatea dură pe care o trăiesc multe familii din Republica Moldova.

Această inițiativă este rezultatul unui parteneriat între AO „Help” și Coaliția Națională „Viața fără Violență” și organizațiile Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA / Youth Resource Center DACIA și AO „Ophelia”, în cadrul proiectului „Promovarea la nivel național și regional a unui răspuns umanitar sensibil la gen”, implementat de UN Women și finanțat de Guvernul SUA.