23.10.23 - ADR Centru a desfășurat în regim online primul Focus-grup în procesul de elaborare a studiului regional de specializare inteligentă. Ședința a vizat domeniul agro-alimentar, anume agricultura, creșterea animalelor și procesarea produselor rezultate și a întrunit reprezentanți ai celor patru categorii-cheie pentru aplicarea eficientă a abordării de specializare inteligentă: sectorul privat, sectorul asociativ, sectorul academic (de cercetare) și administrația publică centrală.

Toți participanții la focus-grup și-au exprimat unanim opinia că industria agro-alimentară contribuie semnificativ la creșterea economică și dezvoltarea RDC.

Vorbitorii s-au referit, fiecare din experiența și pe domeniul său de competență/specializare, la provocările specifice pe care îl întîmpină în momentul de față domeniul agricultură, creșterea animalelor și procesarea produselor rezultate. Participanții  au identificat mai multe provocări printre care pot fi enumerate: lipsa forței de muncă înalt calificate, piața de desfacere redusă, prețul mic de realizare a mărfii, condiții climaterice tot mai puțin favorabile și lipsa sistemelor/echipamentelor necesare care să atenueze impactul unor fenomene naturale cu impact asupra sectorului, cerințe de mediu stricte, pentru care se oferă suport redus din partea statului ca să fie realizate etc.

Printre avantajele competitive ale domeniului au fost enumerate calitatea solului, care reprezintă cel mai mare avantaj, infrastructura rutieră dezvoltată și proximitatea de capitală.

În opinia participanților, viziunea de dezvoltare a domeniului pus în discuție trebuie să țină seama de mai multe direcții precum: necesitatea creării asociațiilor de producători și consolidarea capacității acestora de comunicare și reprezentarea strategică (pe termen lung) a intereselor reale ale producătorilor în relația cu organele statului, prezența laboratoarelor de acreditare cel puțin la nivel regional (nu doar la nivel național), crearea bursei de mărfuri și platformelor on-line de marketing, promovarea învățământului dual în agricultură, diminuarea taxelor, subvenționarea producătorilor micro, mici și mijlocii, promovarea economiei circulare, și altele.

Printre principalele nevoi de finanțare și investiții pentru a dezvolta inițiative de specializare inteligentă în RDC în general, și în special în domeniul agricultură, creșterea animalelor și procesarea produselor rezultate, au fost menționate infrastructura (aprovizionarea cu apă de calitate, canalizare și epurare a apelor uzate), accesul la energie regenerabilă, utilizarea resurselor regenerabile care ar minimiza costurile de producere. Totodată, crearea parteneriatelor durabile (nu doar formale) cu mediul de cercetare este o premisă-cheie pentru fortificarea sectorului agro-alimentar și consolidarea competitivității atît pe plan regional, cît și extern.

Următorul focus-grup va avea loc pe 30 octombrie a.c., în format online și va viza fabricarea produselor și preparatelor farmaceutice.

Vineri, 20.10.2023, echipa ADR Centru a întreprins o vizită de monitorizare a lucrărilor ce prevăd construcția Apeductului magistral Sărata Răzeși - Voinescu - Mingir din raionul Hîncești.

În teren, echipa ADR Centru a discutat cu dirigintele de șantier, reprezentant al antreprenorului selectat pentru executarea proiectului, și au fost inspectate lucrările de construcție a apeductului magistral, care se desfășoară la moment în localitatea Voinescu. Aici, au fost deja construiți circa 6 km de rețea de alimentare cu apă cu diamentrul țevii de 140 mm.

Proiectul este finanțat din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), și prevede construcția a 12 km de rețele de apeduct magistral, 2 castele de apă potabilă și 2 stații de dezinfectare a apei pentru localitățile Voinescu și Mingir. Valoarea totală, conform contractului de finanțare este de 18 326 836.44 lei, iar lucrările de construcție se vor finaliza către toamna anului 2025.

În urma atingerii indicatorilor prevăzuți în cererea de finanțare, peste 7300 locuitori din cele două sate vor avea acces îmbunătățit la serviciul de aprovizionare cu apă potabilă de calitate.

Magistrala nou construită va fi conectată la sursa de alimentare cu apă din apeductul magistral Leova - Iargara prin aducțiunea Leova - Tomai, cunoscut pentru performanța sa în captarea, tratarea și transportarea apei potabile din râul Prut.

Asigurarea locuitorilor din regiune cu sursă sigură de apă potabilă este una dintre prioritățile Agenției de Dezvoltare Regională Centru. 

Pe 16 octombrie 2023, echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” împreună cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF), a avut întrevederi cu conducerea Agenției Achiziții Publice (AAP) și a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare în sensul promovării reformei sistemului de achiziții.

Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a mulțumit conducerilor celor două agenții pentru disponibilitatea de a participa la întrevedere. Totodată, a explicat scopul proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, făcând și o trecere în revistă a activităților de până acum, dar și a celor care urmează a fi implementate, inclusiv crearea „Platformei Național pentru Achizițiile Publice” (PNAP), pentru care IDIS „Viitorul” a semnat un memorandum de cooperare cu Ministerul Finanțelor.

Carolina Ungureanu a subliniat dorința pe care o are IDIS „Viitorul” ca AAP și ANSC să se alăture acestei platforme, rolul căreia va fi de a servi drept forum național de discuție - un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii cu relevanță sau atribuții în domeniu-autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități contractante; organizații neguvernamentale; și operatori economic; pentru a discuta provocările și soluțiile actuale (juridice, tehnice, procedurale, organizaționale etc.) bazată pe o abordare participativă și strategică.

Potrivit Carolinei Ungureanu, prin intermediul ședințelor PNAP se dorește facilitarea formulării unei poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice. Ședințele PNAM vor avea loc minimum o dată la trei luni sau vor fi organizate la necesitate și se vor încheia cu recomandări în vederea depășirii provocărilor și problemelor discutate. La această etapă, IDIS „Viitorul” a stabilit întrevederi bilaterale cu fiecare actor și identifică o listă a problemelor ce urmează a fi discutate în cadrul PNAP.

Angela Nani a exprimat disponibilitatea ANSC de a semna un acord de cooperare cu IDIS în vederea cooperării între instituții și a menționat că ANSC așteaptă reacții din partea organizațiilor societății civile asupra activității desfășurate de către ANSC. IDIS „Viitorul” și conducerile AAP și ANSC au căzut de acord să-și coordoneze eforturile în vederea pregătirii activităților PNAP.

Participanții la discuție au căzut de acord că cea mai mare problemă a proceselor de achiziție ține de etapa de executare a contractelor, care este mai puțin supravegheată și controlată. Din acest motiv, ANSC recomandă organizațiilor neguvernamentale să-și concentreze atenția mai mult pe această etapă.

Despre PNAP, IDIS „Viitorul” a subliniat că aceasta ar urma să permită discutarea acestor probleme într-un format complex: în funcție de subiectele puse pe agenda ședințelor, unde vor putea fi invitați cei vizați, interesați, cu putere de decizie. În asemenea mod, vor putea fi abordate multilateral problemele și va fi formulată o poziție comună în privința lor, care va cuprinde perspectivele tuturor părților. Agenda discuțiilor va fi formulată de membrii Platformei în comun, inclusiv de ANSC, pentru a-și face cunoscute dificultățile sau provocările cu care se confruntă.

Ruslan Mălai, directorul AAP, a apreciat oportunitatea discutării unor recomandări pe marginea anumitor probleme sau provocări ale sistemului de achiziții prin intermediul unei asemenea Platforme. La fel, a sugerat ca Banca Mondială, Delegația Uniunii Europene și alți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, să poate participa la lucrările Platformei. Ungureanu Carolina și Enachi Diana au susținut ideea invitării acelor instituții la unele ședințe ale Platformei, în contextul în care acești parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova joacă un rol important în sistemul achizițiilor și ar putea contribui la efortul de accelerare al reformei, de pildă, la rezolvarea problemei sistemului electronic de achiziții.

O altă problemă care ar putea fi discutată la ședințele PNAP este situația actuală a Legii nr.74/2020 cu privire la achizițiile în utilități, ceea ce ține de modalitățile ei de aplicare și autoritățile cu atribuții de control în domeniul achizițiilor sectoriale.

Ciorna de regulament a funcționării Platformei va fi transmisă spre consultare tuturor membrilor săi, inclusiv către ANSC și AAP. Regulamentul va putea fi discutat la prima ședință a Platformei, care va avea loc până la sfârșitul anului. Conducerea AAP și ANSC au confirmat disponibilitatea de a participa la ședința de lansare a Platformei.

---------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

O Platformă de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional a fost lansată luni, 16 octombrie, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Platforma este reprezentată de către jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, dar și de profesori care predau educația mediatică în școli. În cadrul primei ședințe a fost prezentată o culegere de cinci articole, în care cinci participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai-iunie 2023, au analizat o serie de unele subiecte de știri, de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldvenești.

Platforma de discuții a fost lansată în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. Platforma are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”: „Prin lansarea acestei Platforme de discuții vrem să atragem atenția asupra informațiilor numeroase, care în prezent sunt difuzate prin intermediul multor canale de informare și care trebuie asimilate atent, ele necesitînd o gândire critică și o analiză din diferite surse, în scopul evitării manipulării. Obiectul nostru, lansând această Platformă, este de a cerceta instrumentele, modalitățile și sursele care dezinfomează, dar și de a veni cu recomandări constructive pentru cetățeni. Astăzi este nevoie de o implicare mult mai largă în această privință. Viteza cu care circulă informația este alta decât a fost cu 20 sau chiar cu 10 de ani în urmă. Aceste procese influențează comportamentul cetățenilor și construiesc mentalitatea și gândirea omului. Vrem să avem o societate democratică, unde există acea gândire critică și posibilitatea de a reflecta și de a înțelege care informație este veridică și corectă, cu posibilitatea exprimării opiniilor tuturor părților implicate”.

Maria Nistor a analizat modul în care anumite surse media au manipulat, în interes politic, unele evenimente istorice. Este vorba de data de 28 iunie 1940, când din punct de vedere istoric se marchează ziua ocupației sovietice, iar partidele pro-ruse de la Chișinău sărbătoresc, la această dată, „eliberarea Moldovei de sub ocupația română”. Unele surse de informare în masă, potrivit Mariei Nistor, au tirajat cu această ocazie falsuri, susținând viziunile ideologice ale partidelor politice proruse. „Cu toții știm ce s-a întâmplat la 28 iunie 1940. Când am văzut reportajul la Primul în Moldova am cercetat să aflu de ce avem un astfel de material. Am aflat că postul TV are licența de emisie suspendată, a fost amendat de către Consiliul Audiovizualului de mai multe ori pentru că dezinfomează. A fost afiliat anterior unui partid politic cu viziuni ruse. Astăzi, alt partid pro-rus îl gestionează. Totodată, eroii din materialul jurnalistic sunt membri ai unui alt pardid politic care optează pentru direcția estică de orientare externă a Republicii Moldova”.

Mihai Avasiloaie a cercetat cum manipulează presa prezentarea unor sondaje de opinie. Astfel, a aflat că ignorarea contextului, prezentarea unor opinii ca fapte și estomparea sunt câteva dintre procedeele folosite într-o știre kp.md despre sondajul IPRE și CBS-AXA („Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”) din iulie 2023. „Sondajele de opinie sunt adesea un prilej pentru unele surse media de a manipula. Am aflat, în timpul realizării acestei analize, că portalul kp.md este o sursă media finanțată de la Moscova și urmează narativele propagandei rusești. Site-ul (dar și ziarul Комсомольская правда) au promovat intens interesele PSRM în ultimii ani, fiind deținute de către compania fostului președinte al fracțiunii socialiștilor din Parlament, Corneliu Furculiță. Într-o investigație a Ziarului de Gardă din anul 2021 se arată că această companie mai deținea și ziarul „Аргументы и Факты в Молдове” (aif.md)”.

Mihail Nesteriuc a vorbit despre relațiile moldo-române prin prisma dezinformării putiniste. În opinia sa, Rusia modernă și-a moștenit strategia de politică externă de la URSS, care, în loc să consolideze popoarele în statele lor naționale și să le atragă să coopereze cu poporul rus pe baza unui proiect sau a unei idei cu beneficii comune, a ales să împartă naționalitățile în blocuri artificiale și să le controleze. „Situația din Republica Moldova, și din regiunile învecinate, rămâne complexă și dinamică. Problemele ridicate cu privire la armament, politica externă și interesele geopolitice necesită o analiză și o discuție atentă cu toate părțile interesate. Este important ca factorii de decizie și ONG-urile implicate în securitatea informațională și educație să pregătească cetățenii pentru dezinformare și potențiale provocări ale propagandei inamice”.

Cătălin Murzac a analizat modul în care manipulează unele instituții de presă subiectul retragerii Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). „În urma monitorizării efectuate, au fost depistate tendințe de manipulare informațională prin intermediul reportajelor postului de televiziune OrizontTV. Au fost încălcate norme ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova, cum ar fi: promovarea pluralismului audiovizual; informarea corectă, obiectivă, complexă și imparțială; promovarea dezbaterilor publice pluraliste. Pentru prezentarea autorităților actuale ale Republicii Moldova în lumină proastă, au fost utilizate mai multe modele de manipulare. Declarațiile lor, deși prezente în reportaje, sînt scoase din context, iar narațiunea contrară este prezentată de pe poziții dominante, prin cantitatea și diversitate acesteia. Lipsa de expertiză imparțială și omisiunea informațiilor, precum și extragerea lor din context, marchează clar contururile manipulării”.

În atenția lui Pavel Vintilă a fost manipularea istoriei în interes politic, de către partidele politice, prin intermediul canalelor mass-media. El a analizat cum au reflectat unele instituții de presă data de 24 august 1944, când din punct de vedere istoric este marcată operațiunea Iași-Chișinău. „Aceste evenimente istorice, tragice, de importanță națională, sunt folosite de către agenții Federației Ruse în Republica Moldova în scopuri politice, călcând peste adevărul istoric, ponegrind memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, se dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944. În același timp, toate falsurile și denigrările sunt direcționate către guvernarea aleasă democratic de către cetățeni, pentru a-i slăbi susținerea, astfel, ca să poată fi realizate planurile războiului hibrid organizat de către Rusia împotriva Republicii Moldova și a conducerii pro-europene din prezent”.

Ludmila Barbă, jurnalistă Moldova 1: „Nu știam că tinerii de astăzi au dorința de a se aprofunda atât de mult și au dorința să studieze lumea fake-urilor, care domină nivelul nostru de viață, dar și gândirea noastră. Este de salutat faptul că acești tineri au învățat să facă distincția dintre o informație corectă și una falsă. Ei trebuie să ducă, prin intermediul altor activități, aceste cunoștințe asimilate mai departe. Lucrul acesta este foarte important fiindcă propaganda, manipularea actionează asupra emoțiilor oamenilor ”.

Irina Bejan, Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară din Cahul: „În situația în care tot mai des suntem atacați cu informații false, ne ciocnim mai des de neadevăr , suntem implicați direct într-un război hibrid și este necesar să fie unite forțele pentru a contracara și preveni dezinformarea. O platformă comună între specialiștii, reprezentanții societății civile și ai autorităților, ar fi una dintre soluțiile care ar putea contribui la această luptă cu propaganda și influența agresorilor media. Cu cât mai multe subiecte vor fi dezbătute în cadrul Platformei, cu atât mai ușor vom discerne minciuna de adevăr și vom transmite mesajul că nu ne este frică, suntem pregătiți să luptăm cu atacurile din afară în domeniului informațional”.

Până acum, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, a fost efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic. A fost organizată o întâlnire cu membrii Consiliului Audiovizualului pentru contura obiectivele proiectului și a vedea contribuția pe care o poate avea societatea civilă în acest domeniu. Au fost desfășurate 20 de sesiuni ale Programului de instruire/formare în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, la care au participat 31-35 de persoane. De asemenea, au fost produse două infografice pe baza informațiilor de la Program. În viitorul apropiat va fi prezentat un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media moldovenești reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false, dar și un Ghid - instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii  media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.

https://www.facebook.com/IDISViitorul/posts/pfbid031qBRtpqHRLzyTq9AoTJFvRt7GUvjqcBawRWWSeZ8punjRmvNuua7qmPr51weddcxl

--------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .