La 1 ianuarie 2022, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilității în Republica Moldova a constituit 168,0 mii persoane, inclusiv 10,6 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilității reprezintă 6,5% din populația totală a ţării cu reședință obișnuită. 157,4 mii sunt adulți.

În acest context, Alianța INFONET şi-a propus să evalueze modul în care acest grup impunător de femei şi bărbaţi își vor putea exercita dreptul la vot în 5 noiembrie 2023 şi măsura în care perspectiva acestora este pe agenda concurenților electorali. Astfel, a fost elaborat un raport de monitorizare a Alegerilor Locale Generale din 5 noiembrie 2023 din perspectiva incluziunii alegătorilor persoane cu dizabilități.

Astăzi prezentăm rezultatele preliminare ale acestei evaluări.

Principalele constatări:

Platformele electorale ale concurenților

Programele electorale ale 11 din 28 de candidaţi la funcția de primar general al municipiului Chişinău nu sunt disponibile în mediul online. În lipsa acestora, alegătorul este privat de posibilitatea de a se informa privind viziunea şi angajamentele candidaților. Absența platformelor  electorale ale candidaţilor face imposibilă analiza acestora din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilității. Totodată, alimentează prezumpţia că acest grup de alegători a fost trecut cu vederea de concurenții electorali vizați.

Din cele 17 platforme disponibile în mediul online, o bună parte ignoră persoanele cu dizabilității. Astfel, şapte candidaţi operează în programele electorale cu termeni şi abordări generale precum „toţi oamenii”, „transport public modern, eficient, sustenabil”, „infrastructură şi servicii moderne”, limitându-se la criterii de nediscriminare precum „etnia”, „credinţa” sau „genul” persoanelor. Aceste abordări îmguste neglijează barierele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi în diverse sfere ale vieţii.

Din cei 10 candidaţi care au inclus dizabilitatea în platformele electorale, unii operează cu terminologie greşită faţă de persoanele cu dizabilităţi. Astfel, în două programe sunt menționate angajamente faţă de „persoane cu posibilități limitate” sau „persoane cu necesități speciale”. Această percepţie împiedică înțelegea faptului că persoanele cu dizabilității sunt egale în demnitate, drepturi şi oportunităţi, autorităţile publice având obligația de a elimina barierele de atitudine şi de mediu care nu permit participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiții de egalitate cu ceilalți.

Alţi şase candidaţi au inclus într-o manieră incipientă preocupările persoanelor cu dizabilităţi în programele electorale. Astfel, concurenţii în cauză recunosc că oraşul deocamdată nu este suficient de prietenos cu persoanele cu dizabilităţi. Aceşti candidaţi includ angajamente primare de creare a unor spaţii fără bariere, de atenuare a dificultatilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi severe, dotare a transportului cu pante de acces, amenajare a staţiilor după principiul de design universal.

Doar două platforme electorale reflectă o înţelegere intermediară a dizabilităţii. Acestea au abordat mai profund dezideratul de a realiza drepturile persoanelor cu dizabilităţii în condiţii de egalitate cu ceilalţi. În afară de angajamente în sfera protecţiei sociale şi a accesibilizării infrastructurii, aceste programe au inclus măsuri de facilitare a participării persoanelor cu dizabilităţi în procesul decizional local, avansare a accesului la educaţie, servicii de îngrijire a sănătăţii, precum şi eforturi de împuternicire economică. Totuşi, aceste platforme nu sunt suficient de sensibile la diversitatea persoanelor cu dizabilități, respectiv nu au prevăzut măsuri complexe de abilitare.

Dezbateri la posturile TV naționale

Au fost analizate, în mod aleatoriu, nouă dezbateri electorale, realizate de posturile TV Moldova 1, Jurnal TV, TV8 și PRO TV. În cadrul dezbaterilor, concurenții electorali nu s-au referit la drepturile persoanelor cu dizabilități, accesibilitate. Astfel, termenul „persoanele cu dizabilități” nu se regăseşte în discursul concurenților. De asemenea, acest subiect lipseşte în agenda moderatorilor la dezbateri. Au fost discutate pe larg alte subiecte: corupția, ambuteiajele, capacitatea de administrare, planul urbanistic general, transport public, fondul funciar etc.

Accesibilitatea informației pentru persoanele cu dizabilităţi senzoriale

Accesul la informație pentru persoanele cu deficienţă de auz a fost limitat. Doar două din patru posturi TV monitorizate au oferit dezbateri cu traducere în limbajul mimico-gestual. Totuşi, ambele posturi au ignorat decizia Consiliului Audiovizualului nr. 284 din 2.09.2022. Astfel, redarea imaginii feței și mâinilor interpretului nu a fost în mărime de cel puțin 1/3 din ecran, aşa cum prevede norma legală.

Accesibilitatea paginilor web

Persoanele cu deficienţe de vedere au avut acces insuficient la informațiile plasate pe paginile web ale partidelor politice. Din cei 37 concurenți electorali care s-au înscris în cursa electorală doar 19  concurenți electorali au o pagină web activă. Nici o pagină web nu are integrat meniu de accesibilitate pentru persoanele slab văzătoare. Galeriile de fotografii nu conțin descrierea imaginii prezentate. Unele site-uri au butoanele neetichetate, fapt care îngreunează navigarea utilizatorului.

În acest context, recomandarea ar fi ca dezvoltatorii să includă obligatoriu în pachetul lor de servicii în elaborarea site-urilor nivelul standard AA de accesibilitate, care include utilități, atât pentru slab văzători, cât și nevăzători.

Demersuri de acces la informații de interes public

A fost formulat și expediat un demers pe adresele partidelor politice înscrise în scrutinul electoral. Am solicitat informaţii privind (i) numărul de membri, inclusiv persoane cu dizabilităţi şi candidaţi din rândul acestora, (ii) aspecte privind resursele financiare pentru campanie şi utilizarea lor pentru accesibilizarea informaţiilor, (iii) eforturi de agitaţie electorală întreprinse cu persoanele cu dizabilități, inclusiv în instituţii rezidenţiale.

Au parvenit doar două răspunsuri la demers. Acest indicator este unul îngrijorător deoarece denotă mari probleme de transparență, percepție și includerea dimensiunii de dizabilitate în activitatea de partid.

Accesibilitatea infrastructurală a clădirilor

Accesibilitatea secţiilor de votare rămâne o problemă majoră nesoluționată pe agenda autorităților publice locale. Spre exemplu, o evaluare repetată a accesibilității infrastructurale a 19 secții de votare din raionul Florești nu atestă nici o schimbare pozitivă, comparativ cu auditul general realizat la nivel național în anul 2022. Accesibilitatea reprezintă o precondiție fundamentală pentru exercitarea altor drepturi în diferite domenii ale vieții persoanelor cu dizabilități, respectiv este o obligație imediată şi necondiţionată a autorităţilor publice.

Participarea persoanelor cu dizabilități în scrutinul electoral

Conform datelor colectate la nivel naţional, la Alegerile Locale Generale din 5 noiembrie  2023 candidează 28 persoane cu dizabilități din 13 unităţi teritorial administrative. Profilul lor este următorul:  3 din mediul urban și 25 din mediul rural, 8 candidați la funcția de primar și 18 la funcția de consilier local, 2 la funcția de consilier raional,  2 la funcția de consilier municipal, 3 candidați independenți și 25 pe liste de partid. Suplimentar, conform datelor furnizate de un partid politic, pe listele sale candidează la funcția de primar 1 persoană și la funcția de consilier - 30 persoane cu dizabilități. Comisia Electorală Centrală nu deține date dezagregate în acest domeniu.

Observarea alegerilor de către persoanele cu dizabilităţi

Persoanele cu dizabilități se angajează progresiv în monitorizarea alegerilor. Asociația Obștească Eternitate din Obreja Veche (raionul Fălești) conduce o misiune de observare a alegerilor prin prisma incluziunii dimensiunii de dizabilitate în raioanele Fălești, Glodeni și Edineț, la care participă 15 persoane cu dizabilități (10 femei și 5 bărbați; 6 sunt din mediu urban și 9 din mediu rural). Efortul acestora a fost posibil graţie suportului oferit de Fundaţia Est-Europeană din resursele Suediei.

Materiale în formate accesibile

Comisia Electorală Centrală este singura autoritate de stat care a elaborat și difuzat materiale video cu traducere în limbajul mimico-gestual (LMG). Nici un concurent electoral nu a elaborat şi difuzat materiale video în format accesibil pentru persoane cu dizabilități senzoriale.

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Alianța INFONET, cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău oferit prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Pentru informații suplimentare: Victor Koroli, Director proiect (+373) 69252453, vkoroli@gmail.com

Strategia de dezvoltare comunitară este un document ce include o serie de acțiuni, care în ansamblu, au scopul să crească nivelul de trai în localități și să asigure un mediu sănătos pentru dezvoltarea comunităților din Negureni și Chițcanii-Vechi.

Fiind dezvoltată într-un mod participativ, strategia este un liant ce asigură o bună comunicare între autorități, cetățeni și societate civilă. Aceasta este instrumentul prin care autoritățile publice locale îl aplică în acțiunile lor de propunere și monitorizare a politicilor publice. La fel, documentul afectează direct locuitorii din comunele Negureni și Chițcanii-Vechi și oferă posibilitatea să vină cu propuneri, să creeze grupuri de inițiativă prin care vor soluționa probleme și vor contribui la creșterea calității vieții și la dezvoltarea comunităților. Este o davadă de cetățenie activă, ce sporește implicarea locuitorilor în procesele decizionale.

Strategia de dezvoltare comunitară pentru localitățile Negureni și Chițcanii-Vechi este complexă și prezintă viziunea pentru următorii șase ani. Planurile de acțiuni, una din componentele documentelor, descriu acțiunile specifice, perioada de implementare, entitățile responsabile, potențiale surse de finanțare.

Acțiunile incluse în planuri sunt concentrate spre dezvoltarea mediului educațional, a economiei locale, a mediului, a managementului public, a culturii și a infrastructurii. Astfel încât, fiind puse în aplicare, peste șase ani, numărul și calitatea acestor servicii să crească.

Mai mult despre aceste acțiuni, viziune și rezultate puteți afla consultând documentele: Strategia de dezvoltare comunitară Negureni și Strategia de dezvoltare comunitară Chițcanii Vechi.

Această publicație a fost elaborată cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acesteia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „EU4Accountability”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene. 

Luni, 30 octombrie 2023, a avut loc deschiderea Centrului de Suport pentru Femei „CASA PĂCII” în comuna Mășcăuți, raionul Criuleni, sub egida Asociației Obștești „Help”.

Acest centru reprezintă o parte importantă a eforturilor de sprijinire a femeilor supraviețuitoare ale violenței în bază de gen și celor aflate în situație de risc, atât din rândul refugiatelor, precum și celor din comunitățile gazdă.

Odată cu consolidarea centrului a fost posibilă extinderea numărului de servicii specializate, care în prezent include:

• Sprijin psihologic și emoțional pentru femei și copii victime ale violenței;
• Programe de dezvoltare a antreprenoriatului social destinate femeilor refugiate și/sau femeilor care suferă de orice formă de violență;
• Dezvoltarea leadership-ului și a activismului civic comunitar al femeilor din regiunea Criuleni;
• Programe de abilitare economică pentru grupurile vulnerabile de femei;
• Incluziunea socială a refugiaților și refugiatelor prin diverse activități culturale;
• Tabere tematice pentru copii privind educația financiară, robotică, studiul limbilor străine, ateliere de lucru, etc.

„CASA PĂCII” a fost locuința celei mai longevive femei din localitatea Mășcăuți, Valentina Carțîn, care a trăit peste nouă decenii și a trecut prin greutăți și încercări, inclusiv război și foamete. Cu toate acestea, ea a păstrat mereu credința, demnitatea și curajul. 

La ceremonia de inaugurare, a fost prezentă și nepoata doamnei Valentina Carțîn și alți oaspeți, atât localnici din Mășcăuți, cât și donatori, reprezentanți ai administrației publice locale, asistență socială și reprezentanți ai forțelor de ordine. 

Evenimentul a inclus și o reprezentație teatrală, sub regia Larisei Dascăl, care a transpus publicul într-o călătorie emoționantă prin realitatea dură pe care o trăiesc multe familii din Republica Moldova.

Această inițiativă este rezultatul unui parteneriat între AO „Help” și Coaliția Națională „Viața fără Violență” și organizațiile Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA / Youth Resource Center DACIA și AO „Ophelia”, în cadrul proiectului „Promovarea la nivel național și regional a unui răspuns umanitar sensibil la gen”, implementat de UN Women și finanțat de Guvernul SUA.

Implicarea, perseverența și colegialitate, sunt doar câteva dintre calitățile care au dezvoltat tinerii din 17 raioane s̗i municipii ale t̗ării, în cadrul „Hackathonului jocurilor de societate”. Activitatea a avut la în data de 28-29 octombrie 2023, în cadrul proiectului ACT (activiști comunitari tineri), implementat de AO Asociația pentru Inovare, Educația s̗i Dezvoltarea Tineretului, cu suportul financiar al Agenția Națională pentru Tineret s̗i Activității de Tineret prin intermediul Programului de Granturi 2023 pentru organizațiile de tineret.

Astfel, timp de 2 zile, participanții, alături de expertul Dumitru Jurveli, au lucrat la dezvoltarea și conceptualizarea ideii a 8 jocuri de societate, inovatoare și practice, care vor contribui la sporirea culturii generale a tinerilor dar și a interesului de inițiere în activități comunitare.

Astfel, timp de 2 zile, participanții, alături de expertul Dumitru Jurveli, au lucrat la dezvoltarea și conceptualizarea ideii a 8 jocuri de societate, inovatoare și practice, care vor contribui la sporirea culturii generale a tinerilor dar și a interesului de inițiere în activități comunitare.

Cu un cuvânt de salut la deschiderea Hackathonului, a venit dl Vadim Smîntînă, director adjunct, Agenția Națională pentru Tineret, care ne-a comunicat despre deschiderea Agenției, în susținerea inițiativelor care permit tinerilor să dezvolte creativitatea și gândirea critică în rândul tinerei generații. De asemenea a îndemnat echipele participante să nu își facă griji , dacă anume jocul lor nu va fi selectat, ci să lucreze asupra acestuia, pentru a aduce ideea la realitate.

Cele 8 echipe au propus 8 jocuri, după cum urmează:

1. Finish;
2. Spot the liar;
3. Eco-journey
4. Volunteer”s Story
5. ExploreU
6. CE Quest
7. Dreptul la joc
8. Aventura Cunoașterii

În ziua II de concurs, în urma prezentărilor, membrii juriului au selectat din jocurile propuse, unul singur câștigător, care urmează să fie dezvoltat, imprimat și distribuit prin instituțiile partenere de proiect, acest joc fiind ExploreU, propus de tinerii din Sireți și Cahul.

La finele activității, toți participanții au primit sub formă de cadou, un set din 2 jocuri de societate, ca mulțumire pentru implicare în cadrul proiectului.

Menționăm că printre activitățile anterioare ale proiectului, a fost crearea Cluburilor Locale al Jocurilor de Societate. În acest sens au fost create 20 de cluburi în 17 localități după cum urmează: Molovata Nouă, Dubăsari; Telenești; Cahul; Fălești; Soroca; Bălți; Sireți, Strășeni; Basarabeasca, Sadaclia; Dondușeni; Cimișlia; Zîmbreni, Ialoveni; Călărași, Sipoteni; Chișinău; Sîngerei; Edineţ; Cruglic, Criuleni; Ungheni.

În cadrul Cluburilor au fost desfășurate 68 se sesiuni, la care au participat 1248 tineri și tinere din localitățile de proiect.

Aducem sincere mulțumiri partenerilor de proiect, pentru suportul acordat în implementarea proiectului la nivel de comunitate:

• Centrul de Tineret Molovata Nouă, Dubăsari;
• Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Telenești;
• T. „Vasile Alecsandri”, Cahul;
• Liceul teoretic ,,Ion Creangă Fălești;
• Instituția Publică Colegiul Tehnic Agricol din Soroca;
• Asociația Obștească Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară, Cahul;
• Colegiul Pedagogic ,,Ion Creangă”, Bălți;
• Asociația obștească LIGA CIVICĂ, Sireți, Srășeni;
• P. Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu, Basarabeasca, Sadaclia;
• GAL ,,Ocolul Cubolta, Dondușeni;
• Centrul Raional de Tineret Cimișlia;
• Liceului Teoretic Zîmbreni, Ialoveni;
• Societatea Națională  Crucea Roșie din Moldova, filiala Călărași, Sipoteni;
• P. Instituția publică Centrul de excelență în energetică și electronică, Chișinău;
• Gimnaziul „Ion Ignatiuc”, Sîngerei;
• IP Liceul Teoretic Pan Halippa, Edineţ;
• Instituția Publică Colegiul Tehnic Agricol din Soroca;
• Liceul Teoretic Cruglic, Criuleni;
• Centrul de Resurse pentru Tineri Fălești;
• T „V. Alecsandri”, Ungheni.

Amintim că scopul proiectului este sporirea gradului de participare comunitară, pentru 20 de tineri, din 20 de comunități rurale ale Republicii Moldova, prin intermediul activităților de educație non-formală și jocurilor de societate.