Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și Privesc.eu, a organizat, joi, 14 septembrie 2023, discuția publică „Gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova: realități, provocări și recomandări”.

În cadrul discuției, care a fost moderată de Mihai Mogîldea, Director adjunct, IPRE, au fost abordate aspectele-cheie ce vizează dezvoltarea serviciilor digitale în Republica Moldova, principalele provocări pe dimensiunea promovării serviciilor digitale, dar și mai multe recomandări pentru creșterea gradului de utilizare al soluțiilor digitale de către societate.

În deschiderea evenimentului, Angela DUMITRAȘCO, Manager regional, proiectul „E-guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic, GIZ, a declarat că transformarea digitală este, la ora actuală, o prioritate pentru Republica Moldova. „Noi ne-am obișnuit că Guvernul este important și trebuie să facă, să implementeze strategii, să aducă oamenilor servicii de calitate. Dar este nevoie și de partea cealaltă, de publicul larg, de cetățeni, de societatea civilă să se implice în acest proces, astfel încât să obținem într-un final servicii publice digitalizate de calitate. Gradul de digitalizare văriază în țările din Parteneriatul Estic, cu un nivel de digitalizare începând de la 30% până la 50-60%. Deci mai este de lucru, chiar dacă o multitudine de servicii sunt deja digitalizate. Ne dăm foarte bine seama că este un efort enorm ca să eficientizezi și să digitalizezi aceste servicii într-un timp foarte scurt”, a menționat invitata.

Victor GUZUN, expert politici digitalizare, IPRE, a prezentat concluziile preliminare ale unei note analitice, care examinează gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova. „Conform datelor care sunt disponibile pe portalul guvernamental al serviciilor publice, în Republica Moldova sunt 714 servicii publice disponibile, dintre care 283 de servicii sau aproape 40% sunt e-servicii. Noul instrument, care este o platformă dezvoltată de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), este o platformă interactivă în care putem să vedem toate datele corespunzătoare despre serviciile publice și gradul lor de penetrare. Astfel, momentan, sunt 523 de servicii publice oferite de către 42 de instituții publice din Republica Moldova, iar 226 dintre ele sunt digitalizate. Deci putem spune că aproape 44% din numărul total de servicii sunt digitalizate. Totuși, din cele 226 de servicii digitale, 128 sau circa 56% nu au avut niciun utilizator în anul 2022”, a declarat autorul notei analitice.

Totodată, Olga TUMURUC, Directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), a menționat că obiectivul strategiei transformare digitală este edificarea unei națiuni digitale, declarând: „Noi ne propunem să atingem acel obiectiv fixat și în strategia de transformare digitală – să edificăm împreună o națiune digitală. Acest obiectiv iese cu mult în afara sectorului public și necesită modernizarea întregii societăți, schimbări la toate nivelele – public, privat, individual și educațional. Este un context în care avem nevoie să popularizăm ideea de digitalizare. Ținând cont de ultimele evoluții pe dimensiunea de e-transformare din ultimii 10 ani, cea mai organică și recomandată schimbare este digitalizarea serviciilor publice. Noi cu toții ne dorim să avem servicii mai calitative. Ne dorim ca serviciile să fie centrate pe necesitățile cetățeanului ori de foarte multe ori în cazul Republicii Moldova serviciile au fost construite sau sunt de fapt o moștenire a unor procese, care au rămas neschimbate și neatinse de 10 de ani. Un alt aspect este faptul că o treime din populația Republicii Moldova se află în afara țării, pentru care opțiunea tradițională de solicitare a serviciilor publice demult nu mai este de actualitate, iar noi trebuie să venim cu o ofertă și pentru ei”.

Cătălina PLINSCHI, consiliera pentru digitalizare a vicepremierului pentru dezvoltare economică și digitalizare, a menționat: „Strategia de transformare digitală este una dintre realizările noastre cu care ne mândrim mult. Aceasta setează clar viziunea noastră pentru transformarea digitală a țării până în 2030. Strategia are șase obiective de bază, care vizează dezvoltarea unei societăți digitale în care serviciile electronice să fie accesibile tuturor cetățenilor. Acesta este primul nostru obiectiv – consolidarea sectorului prin investiții și cercetare, dar și eficientizarea instituțiilor publice, prin utilizarea pe larg a tehnologiilor. Ne dorim să construim un brand de națiune digitală, prin promovarea realizărilor noastre din acest domeniu. Este cunoscut faptul că Republica Moldova este cu un pas înaintea țărilor din regiune la capitolul digitalizării, iar noi nu ne dorim să ne oprim aici. Nu ne vom opri până nu vom ajunge la 100% de servicii publice digitalizate. Acesta este un proces foarte complex și implică nu doar programarea sau includerea lor pe portalul serviciilor publice, dar și interconectarea unor baze de date mai ample”.

Dezbaterea a fost încheiată cu o serie de concluzii din partea Laurei CIOCLEA, Manager proiect „Fondul de Consiliere în Politici”, GIZ Moldova, care a declarat: „Transformarea digitală este o prioritate în portofoliul cooperării germane și va rămâne cu siguranță un domeniu prioritar pentru suportul acordat partenerilor noștri, atât Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, dar și altor instituții care sunt actori-cheie în întreg procesul de dezvoltare digitală. Am auzit astăzi în câteva rânduri cât de complex se prezintă acest proces de realizare practică și eficientă a schimbărilor asumate și necesare, astfel încât nici o instituție, nici un reprezentant al mediului de afaceri sau cetățean să nu rămână în urma transformărilor pe care ni le propunem. Avem de-a face cu un set de provocări, inclusiv lipsa de înțelegere a beneficiilor, soluțiilor puse la dispoziție, informarea limitată, lipsa de încredere, teama de schimbare sau convingerea proprie că ne lipsesc anumite competențe digitale. De aceea, sunt sigură că asemenea discuții vor contribui la avansarea procesului de transformare digitală în Republica Moldova”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a dezbaterii publice aici.

Principalele concluzii din cadrul acestui eveniment vor fi integrate în versiunea actualizată a notei analitice „Gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova: constatări, provocări și recomandări”, ce urmează a fi publică de către IPRE până la finalul lunii septembrie.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.

Formulele de calculare a costurilor pentru două servicii sociale – Echipă Mobilă și Asistență Parentală Profesionistă – au fost analizate minuțios într-o ședință de consultări organizată la Chișinău la 14 septembrie cu profesioniști veniți din majoritatea raioanelor – angajați ai direcțiilor asistență socială și finanțe, reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ai organizațiilor societății civile și ai partenerilor de dezvoltare. Proiectul metodologiei de calculare a costurilor serviciilor sociale urmează să devină un act normativ, a cărui aplicare va permite o mai bună planificare și finanțare a serviciilor sociale, precum și va oferi perspective de extindere a rețelei de servicii sociale. Metodologia este elaborată la inițiativa AO „Institutum Virtutes Civilis” în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova.

Procesul de elaborare a metodologiei de calcul al costurilor serviciilor sociale a început acum mai mult de un an, fiind organizate consultări la fiecare etapă. Ultima consultare cu angajații direcțiilor raionale a avut loc în luna iulie 2023. Atunci au fost prezentate modele de calcul pentru patru servicii sociale per beneficiar.

„Modul în care se lucrează este demn de tot respectul – suntem consultați direct la fiecare etapă și nu doar în teorie, ci la nivel practic, de aplicabilitate. De aceea cu siguranță vom avea în final o formulă care va funcționa și ne va ușura munca de planificare și bugetare. Este foarte importantă această abordare participativă, deoarece uitați-vă, expertele pot scrie în formulă o cifră, dar se dovedește că ea generează zile întregi de dezbateri. Vedeți, deja avem două zile de dezbateri – cea din luna iulie și acum - asupra formulei de calculare a costului pentru Echipa Mobilă și mai urmează, desigur, până la rezultatul final”, adaugă Nicoleta Enachi, șefă a serviciului social Echipă Mobilă Ungheni.

După consultarea din luna iulie, specialiștii corespunzători din direcțiile raionale au primit tabelele cu formulele de calculare a costului serviciului, pentru a exersa și testa funcționalitatea.

„Fiecare raion a primit tabelele în format excel și am solicitat direcțiilor să testeze această formulă în procesul de planificare bugetară pentru serviciile sociale pentru anul fiscal viitor. Asta – ca să ne asigurăm că nu am scăpat din vedere nici o activitate sau tip de cheltuială legată de prestarea serviciului, care trebuie planificată și finanțată. Azi am analizat formula pentru Echipa Mobilă. Problema cea mai mare care a apărut este că trebuie să revizuim lista de activități ale Echipei Mobile, întrucât am ajuns împreună la concluzia că standardele minime de calitate pentru acest serviciu sunt învechite și într-un viitor foarte apropiat vor trebui revizuite. Acest lucru deja a fost comunicat autorităților. Dacă nu ai standard foarte clar, nu știi cum să calculezi costurile și nu știi de ce resurse ai nevoie”, a explicat experta Mariana Ianachevici, care lucrează la elaborarea proiectului metodologiei.

Printre specialistele care au formulat cele mai multe propuneri și au testat formula sunt reprezentantele Consiliului Raional Ungheni. Aici activează de 10 ani un serviciu social „Echipă Mobilă”, care acordă asistență la domiciliu pentru copii și adulți cu dizabilități. Echipa include un manager de serviciu, un asistent social, un asistent medical și un psiholog. „Am lucrat intens pe tabelele expediate de experte, am încercat să adăugăm activitățile de care avem nevoie în raion – să includem în tabel o poziție de logoped. Astfel am venit cu contribuția noastră la definitivarea anumitor aspecte în acest instrument de calcul. În general, formula e bună și funcțională – sunt integrate mai multe date, se calculează și se generează date și costuri”, spune Feodora Bogușevici, șefă a Secției economico-financiare, contabilă-șefă la Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni.

După o formulă similară s-a lucrat și în privința calculării costurilor pentru serviciul de Asistență Parentală Profesionistă. Majoritatea participanților au solicitat includerea în model a unor cheltuieli operaționale suplimentare. De asemenea, s-a propus introducerea unor posturi noi – de manager, asistent social și psiholog în serviciul de Asistență Parentală Profesionistă, în funcție de numărul de beneficiari. „Discuția de azi a arătat tot ce «doare». De exemplu, astăzi încă nu avem reglementat modul de tarifare a muncii peste program a asistentului parental profesionist. Se consideră că el lucrează 8 ore, dar de fapt copilul stă cu asistentul parental toate 24 de ore, șapte zile din șapte. Acest lucru nu este reflectat în remunerarea muncii asistentului. Avem două soluții pentru situația asta, juriștii încă lucrează la ele și le vom propune autorităților. Apoi din nou vom avea nevoie de consultări. Au fost multe discuții azi, majoritatea în jurul lacunelor legale. Noi am promis: toate aceste provocări le adunăm și, acolo unde putem, propunem soluții și le transmitem la Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a fi abordate într-o ulterioară revizuire a regulamentului și standardelor minime de calitate”, a concluzionat Mariana Ianachevici.

„Se face un lucru enorm și cred că această formulă va funcționa, pentru a da valoare serviciului. Cred că acest model de formulă de calcul va fi util și pentru viitor, pentru a calcula costurile altor servicii”, a apreciat Natalia Meaun, șefă a serviciului Asistență Parentală Profesionistă din raionul Dondușeni, unde activează în prezent 12 astfel de servicii, având în plasament 18 copii.

„După ce le vom finaliza și definitiva corespunzător, vom consulta aceste formule de calculare a costurilor cu Ministerul Finanțelor și, ulterior, le vom aproba prin ordin ministerial”, a spus, prezent la consultări, secretarul de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca.

„Discutăm și analizăm repetat și minuțios aceste formule, pentru că ne dorim ca ele să ne ajute cu adevărat să avem o claritate asupra modului cum bugetăm, planificăm și dezvoltăm serviciile sociale”, a adăugat Liliana Palihovici, președintă a AO Institutum Virtutes Civilis.

Metodologia de calculare a serviciilor sociale este elaborată în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu IP Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.

Joi, 7 septembrie, Secours populaire français a lansat campania "Pauvreté-Précarité" și a publicat rezultatele sondajului anual Ipsos / Secours populaire privind sărăcia și precaritatea în Franța și Europa (inclusiv Moldova). În 2023 barometru a fost realizat în 10 țări și evaluează sărăcia și precaritatea în modul în care este definită, dar și trăită în viața de zi cu zi de o parte a populației.

MOLDOVA

- 60% dintre familiile din Moldova nu pot satisface nevoile de bază ale copiilor lor.

EUROPA

• 48% din europeni se tem că vor ajunge într-o situație precară în următoarele luni.
• 51% dintre europeni au experimentat cel puțin o situație de privare (sănătate, încălzire, hrană, transport, etc.) în ultimele 6 luni.
• 55% dintre europeni declară că capacitatea lor de cumpărare a scăzut în ultimii trei ani.
• 36% dintre părinții europeni cu copii nu au reușit să acopere nevoile de bază (mâncare, sănătate, școlarizare, îmbrăcăminte, etc.).
• 30% dintre europeni spun că au trecut prin perioade în care au fost înfometați și au sărit peste o masă.
• 76% dintre europeni declară că sunt dispuși să se implice personal în ajutorarea celor care trăiesc în sărăcie.

𝐄𝐱𝐞𝐦𝐩𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛𝐚̆𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐡𝐞𝐬𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫:

• Care este venitul net pe lună, sub care o persoană poate fi considerate săracă?
• Vă permiteți o dietă sănătoasă – cu 3 mese pe zi, fructe și legume proaspete în fiecare zi?
• Vă permiteți plata chiriei, ipotecii sau cheltuielilor pentru locuință (facturile la energie, încălzire etc.)?
• Vă permiteți echipament digital funcțional (puteți duce, din veniturile voastre, plata abonamentelor la internet și telefon)?
• Vă permiteți cheltuielile de transport (abonamente la benzină, tren, metrou etc)?
• Plătiți pentru anumite proceduri medicale care sunt prost rambursate de sistemul de asigurări sociale?
• Aveți o poliță privată de asigurare de sănătate?
• Puteți suporta cheltuielile copiilor (mâncare, rechizite, haine, sănătate)?
• Vă permiteți cel puțin o vacanță pe an?
• Aveți grijă de aspectul vostru fizic ?
• Cum ați evalua situația voastră financiară și materială actuală: bună, echilibrată sau precară?
• Veniturile din activitatea voastră profesională actuală vă permit să vă acoperiți toate cheltuielile?
• Aveți impresia că în jurul vostru sunt mulți, puțini sau deloc oameni în situații precare?
• Unde ați încadra riscul de a vă găsi într-o situație nesigură de trai, în următoarele luni: foarte mare, destul de mare, scăzut sau deloc?
• Personal, v-ați confruntat vreodată cu frig, foame, lipsă de acces la asistență medicală?

”Cu eforturi comune, putem face o schimbare semnificativă pentru a construi un viitor mai luminos pentru toți!” – Henriette Steinberg, General Secretary of Secours populaire

4 milioane de persoane aflate în dificultate au fost susținute de Secours populaire în 2022 în Franța, Europa și în întreaga lume, cu puterea acțiunilor partenerilor săi - aproape 79.000 de oameni în Europa. Secours populaire și asociațiile sale partenere lucrează pentru combaterea sărăciei datorită mobilizării voluntarilor.

Proiectul „Serviciul Colibri Junior” este desfășurat de Asociația Obștească Centrul de Instruire și Dezvoltare Personală Anima în cadrul  proiectului „MYCS: pentru o societate civilă de tineret mai puternică”, implementat de Fundația Terre des hommes Moldova, în parteneriat cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (România) și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (Moldova) și cofinanțat de Uniunea Europeană.

Proiectul își propune să consolideze capacitățile actorilor civici locali din domeniul tineretului de a presta programe și servicii de participare și capacitare incluzivă și durabilă a tinerilor. 
Mai multe informații despre proiect și activități: www.tdh.md/MYCS

Începând cu luna iunie 2023, Centrul de Instruire și Dezvoltare Personală „ANIMA” implementează proiectul „Colibri junior^”.  Scopul proiectului este împuternicirea tinerilor și abilitarea socio-profesională prin dezvoltarea unui program complex de servicii alternative prestate de echipa CIDP Anima. Proiectul are durata de 10 de luni și se desfășoară în regiunea de NORD al țării.

Din septembrie Serviciul Colibri Junior se lansează în 3 regiuni din Nord, în Soroca, Dondușeni și Bălți concomitent. Cursul este livrat de specialiști în psihologie, artterapie, socializare. Astfel, cursul offline predestinat pentru tinerii de 14-15 ani, implică 19 sesiuni cu scop de abilitare socio-profesională.

La început de septembrie specialiștii Serviciului din 3 regiuni au participat la Cursul de formare în baza Ghidului practic a Serviciului Colibri Junior. Aceștia au avut parte de spațiu de schimb de experiență, socializare și conturarea profilului adolescentului, necesităților și intereselor acestuia în domeniul acceptării de sine, alegerii profesiei și socializării.

Cursul a adus în vizorul specialiștilor ateliere tematice pentru orientare profesională, în care au fost exersate testele psihologice, exercițiile de grup și informația împreună cu participanții la curs.

Atelierele de artterapie au implicat specialiștii în dezvoltarea unei serii de acțiuni tematice și utilizarea artei în consiliere psihologică, grup de suport.

Sesiunile de familiarizare cu cadrul legal la angajare, a fost reprezentat de expertul ce va merge la fiecare grup de tineri pentru oră practică și de informare. Astfel s-a discutat vârsta de la care tinerii pot lua un job, condițiile acestuia, contractul de muncă și relația angajator-angajat (tânăr).

Cele mai îndrăgite de specialiști în timpul cursului de formare au fost sesiunile de socializare și de descoperire a jocurilor de societate, în care aceștia au învățat modalitate nonformală de dezvoltare a proceselor psihice cognitive la tineri, socializare și interacțiune.

Pentru înregistrarea și formarea grupelor de tineri la cursul Colibri Junior, este lansat un formular online. În fiecare regiune vor participa la primul grup câte 15 tineri cu vârsta de 14-15 ani. Din 22 septembrie 2023, în 3 regiuni concomitent se dă start la curs, în care tinerii vor descoperi pentru sine lumea de orientare profesională și socializare ALTFEl.

În perioada anului școlar 2023-2024, în 3 regiuni vor fi desfășurate cate 3 cursuri pentru 3 grupuri de tineri, asfel 135 de tineri vor avea posibilitatea să piloteze serviciul propus cu ghidarea specialiștilor formați în baza Ghidului practic al serviciului pilot „Colibri Junior”.

_______________

„MYCS: pentru o societate civilă de tineret mai puternică”       www.tdh.md/MYCS       #împreună #maiputernici #maibine