Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a participat marți, 19 septembrie 2023 la Forumul Organizațiilor Societății Civile din Africa pe monitorizarea achizițiilor publice, unde a diseminat experiența organizației și a experților săi. Evenimentul a fost organizat de către Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF) din SUA, care are parteneriate cu diverse organizații ale societății civile, inclusiv cu IDIS „Viitorul” în Republica Moldova.

La Forum au fost prezenți reprezentanți ai societății civile din Ghana, Republica Malawi, Senegal, Uganda, Republica Democratică Congo, Zambia, Statele Unite și Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat pentru a oferi organizațiilor partenere ocazia să-și împărtășească experiența, provocările, succesele și oportunitățile existente.

În cadrul evenimentului, Carolina Ungureanu, vice directoarea IDIS „Viitorul”, coordonatoarea proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice” a relatat despre rezultatele activității echipei IDIS „Viitorul” cu PTF, printre care au fost enumerate: consolidarea capacităților prin programul de instruire pentru reprezentanții societății civile pe achiziții publice; monitorizarea achizițiilor la nivel național, local sau municipal prin programul de subgrantare; coaliția de monitorizare a  achizițiilor publice; elaborarea rapoartelor, analizelor, dar și a recomandărilor de politici. De asemenea, au fost menționate și cele mai frecvente provocări întâlnite de către monitorii organizațiilor societății civile, implicați în prima rundă de subgrantare: lipsa de transparență și cooperare din partea autorităților contractante; lipsa de profesionalism din partea autorităților contractante la întocmirea caietului de sarcini; funcționalitatea limitată sau defectuoasă a sistemului MTender etc.

În cadrul evenimentului, Max Levites, Program Manager, a oferit informații despre proiectul Building Bridges for Stronger Systems - Global Integrity, iar Jeff Kabondo, coordonatorul programelor de guvernare a Institutului African pentru Cetățenia Corporativă din Malawi a prezentat proiectul Strengthening the Capacity of CSOs to Promote Transparency and Accountability in Public Infrastructure Projects in Malawi | Partnership for Transparency Fund (ptfund.org)

De asemenea, participanții și-au exprimat interesul și față de următoarele aspecte: importanța angajamentului constructiv cu toți actorii implicații în achiziții publice; eficacitatea grupurilor și coalițiilor cu mai multe părți interesate pentru monitorizarea achizițiilor publice; consolidarea capacității OSC-urilor de a se angaja în monitorizarea achizițiilor publice și care sunt cele mai mare provocări și lecții învățate.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Fiecare copil sau tânăr are dreptul să crească și să se dezvolte într-un mediu sigur și protejat, astfel încât să-și dezvolte potențialul la maximum. Tinerii orfani și cei lipsiți de grija părintească ajung în situații dificile, când nu mai au un acoperiș deasupra capului după ce părăsesc instituțiile rezidențiale – centrele de plasament sau alte forme de protecție oferite de stat până la vârsta de 18 ani. Astfel, locuințele asistate devin adevărate „punți de legătură” și un sprijin incontestabil acordat tinerilor în procesul de pregătire și reintegrare în societate.

Fundația Regina Pacis oferă, din anul 2015, oportunități de găzduire asistată tinerelor cu vârsta cuprinsă între 18-23 ani. Începând cu anul 2022, cu suportul financiar al Asociației „Renovabis” din Germania, Fundația a extins serviciul, astfel încât, de beneficiile proiectului InCammino se pot bucura și băieții.

Despre importanța acestui serviciu, avantajele de care au parte cei cazați, dar și problemele cu care se confruntă, în prezent, tinerii defavorizați, ne-a vorbit Inga Platon, coordonatorul proiectului Locuința asistată In Cammino.

Inga, care este scopul proiectului, dar și importanța acestui serviciu în societate?

Importanța acestui serviciu social constă în faptul că, tinerii care au rămas fără suport și grijă părintească, în mare parte ne referim la tinerii care au ieșit din instituțiile rezidențiale, au șansa să locuiască într-un mediu stabil și sigur, să se dezvolte, să-și formeze deprinderi necesare pentru o viață independentă, să primească suport și consiliere pentru continuarea studiilor și/sau să fie ajutați în vederea identificării unui loc de muncă.

În cadrul proiectului, ne propune, pe termen lung, să oferim servicii calitative pentru șapte tineri defavorizați în vederea (re)integrarii acestora în societate.

De unde a apărut această necesitate?

Pornim de la provocări. Aspectele demografice, criza economică și umanitară prin care trece Republica Moldova, inevitabil impune și problema situației tinerilor și riscurile legate de viitorul acestora. În condițiile date, e și mai stringentă nevoia de a susține și integra tinerii aflați în situație vulnerabilă (tineri orfani, rămași fără ocrotire părintească, tineri care au ieşit din instituţii rezidenţiale sau tineri cu dezabilități).

Numărul copiilor instituționalizați anual este considerabil. Aceşti copii la împlinirea majoratului nu mai beneficiază de careva servicii sau garanţii de incluziune socială din partea autorităților statale. Situația acestora a devenit și mai alarmantă în contextul crizei umanitare și economice generate de războiul din Ucraina. Tinerii nu pot avea resurse financiare suficiente pentru a se întreține și nu mai pot identifica o locuință din cauza fluxului mare de refugiați. Mai apare și problema găsirii unei chirii la un preț rezonabil care le-ar permite să se stabilească în capitală pentru a-și continua studiile, iar ulterior să devină autonomi financiar și profesional pentru a se integra cu succes în comunitate. Prețurile medii de consum în luna iunie 2022, comparativ cu luna iunie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 31,83%, inclusiv la produse alimentare cu 34,30%, mărfuri nealimentare cu 23,44% și servicii prestate populației cu 40,70%.

Prin urmare, se impun câteva acțiuni urgente, şi anume: investiţia curentă și continuă în rândul generaţiei tinere defavorizate cu implicaţii prioritare în educaţie, sănătate și ocupaţie. Apare necesitatea stringentă în existenţa unui serviciu de suport pentru (re)integrarea şi resocializarea socială destinat băieților tineri defavorizaţi care să ofere o continuitate a serviciilor de protecţie şi  îngrijire pentru copii aflaţi în situaţie de risc.

În acest sens, Fundaţia Regina Pacis îşi propune să consolideze efortul său în a oferi suport tinerilor defavorizați.

Cine poate beneficia de acest serviciu?

Beneficiarii sunt șapte tineri băieți defavorizați (18-23 ani) care dețineau, până la împlinirea vârstei de 18 ani, statutul de copil rămas fără ocrotire părintească sau copil în situație de risc. Tineri băieţi care vor să-şi facă studiile în învățământul profesional tehnic secundar, profesional tehnic şi superior sau să se încadreze în câmpul muncii și nu dispun de loc de trai sau suport din partea rudelor pentru a-şi atinge scopul.

Cum se adaptează băieții? Cum se simt în această locuință socială?

Adaptarea tinerilor variază de la caz la caz, în funcție de mai mulți factori, inclusiv de contextul individual, experiențele anterioare trăite, sprijinul social disponibil și caracteristicile specificului locuinței sociale. Este important să înțelegem că tinerii care ajung în locuințe sociale pot avea experiențe de viață diferite, cum ar fi abandonul familial, violența domestică, sărăcia sau probleme de sănătate mentală.

În ceea ce privește starea lor emoțională, tinerii pot avea diferite comportamente într-o locuință socială, de la anxietate și îngrijorare până la speranță și determinare. Mulți pot resimți o combinație a acestor emoții în funcție de propriile lor experiențe și interacțiuni. În timp, cu sprijinul adecvat și cu crearea unui mediu stabil și înțelegător, mulți tineri pot începe să se simtă mai confortabil și să se adapteze treptat la noile lor condiții de viață în locuința socială.

Cu ce probleme se confruntă tinerii ieșiți din instituțiile rezidențiale în lipsa suportului familiei sau a statului?

Tinerii care părăsesc instituțiile rezidențiale, cum ar fi orfelinatele sau centrele de plasament, în absența suportului familiei sau a sprijinului adecvat din partea statului, se pot confrunta cu o serie de probleme și provocări. Aceste probleme pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării lor personale, sociale și profesionale. De exemplu, lipsa sprijinului emoțional și social. Tinerii care au crescut în instituții rezidențiale pot să nu fi dezvoltat relații strânse de încredere sau legături solide cu adulții responsabili. Prin urmare, ei pot resimți singurătate și pot avea dificultăți în stabilirea și menținerea relațiilor sănătoase. Sau, dezavantajul educațional. Lipsa educației și a sprijinului adecvat în timpul șederii în instituții rezidențiale poate duce la lacune educaționale și poate afecta șansele lor ulterioare de a obține o educație de calitate sau de a-și dezvolta abilitățile necesare pentru viața de zi cu zi. Mai există și vulnerabilitate la exploatare și abuz. Fără o rețea de suport puternică, tinerii pot deveni vulnerabili la exploatare, abuz sau implicare în activități negative, cum ar fi traficul de persoane sau infracționalitatea. Lipsa abilităților de viață independentă este o altă problemă cu care se confruntă tinerii care părăsesc instituțiile rezidențiale. Ei pot avea dificultăți în dobândirea abilităților de viață independentă, cum ar fi gestionarea finanțelor, gătitul, administrarea gospodăriei și planificarea viitorului. Per general, există o integrare socială dificilă.  Tinerii care nu au primit sprijin pentru a dezvolta abilități sociale și emoționale pot avea dificultăți în integrarea în comunitate și în stabilirea relațiilor interpersonale.

De aceea, pentru a aborda aceste probleme, este esențial ca statul, organizațiile non-guvernamentale și comunitatea să colaboreze pentru a furniza tinerilor resursele și sprijinul necesare pentru o tranziție reușită către viața independentă. Acest sprijin ar trebui să includă educație continuă, formare profesională, asistență medicală și psihologică, acces la locuințe accesibile și programe de mentorat și consiliere.

Ce ajutor primesc băieții care intră în proiectul social al Fundației Regina Pacis?

În primul rând, locuințele sociale asistate sunt destinate să ofere un mediu de trai stabil și suport pentru tinerii care se confruntă cu dificultăți, cum ar fi lipsa unei familii sau a resurselor financiare suficiente.

În cadrul Locuinței sociale InCammino, tinerii beneficiază de o locuință stabilă și sigură, care le oferă un adăpost adecvat și protecție împotriva expunerii la riscuri sau pericole. De asemenea, sprijin emoțional și social din partea personalului, ajutându-i, astfel, să se adapteze la mediul nou și oferindu-le un om de încredere cu care să discute problemele lor. Tinerii mai au parte de ghidare și monitorizare în programe de educație și formare profesională pentru a-și dezvolta abilitățile și pentru a-și îmbunătăți perspectivele de angajare pe termen lung. Locuința socială InCammino poate facilita accesul tinerilor la servicii de sănătate, asistență medicală și suport pentru sănătatea mentală. Personalul sau voluntarii oferă servicii de consiliere și mentorat pentru a ajuta tinerii să se dezvolte personal și profesional, să-și seteze obiective și să își planifice viitorul. Totodată, tinerii pot primi sfaturi și sprijin în gestionarea finanțelor personale, învățând să plătească cheltuielile de bază și să economisească bani. Prin intermediul programelor și evenimentelor locale, tinerii pot fi încurajați să se implice în comunitate și să participe la activități care să îi ajute să se integreze într-un mediu mai larg. Dat fiind faptul că Fundația Regina Pacis este o fundație de caritate, care are multiple inițiative sociale și de ordin umanitar, tinerii au posibilitate să se implice în activități de voluntariat, având astfel oportunitatea să se conecteze între ei și să dezvolte relații pozitive în cadrul comunității lor.

Câți tineri poate găzdui Locuința socială InCammino?

Avem posibilitate să găzduim concomitent patru tineri în apartamentul social, însă, pe toată durata proiectului, până în anul 2024, ne propunem să ajutăm șapte tineri.

Ce condiții au de respectat tinerii beneficiari?

Tinerii care ajung în proiectul nostru trebuie să respecte regulile stabilite în cadrul locuinței sociale. Aceste reguli pot include aspecte legate de zgomot, curățenie, comportament, utilizarea echipamentelor și spațiilor comune etc. Beneficiarii mai sunt încurajați să participe la activități și programe organizate – ședințe informative, ateliere de dezvoltare personală sau activități comunitare. Tinerii ar trebui să aibă grijă de locuința lor și să o întrețină corespunzător. Acest lucru poate include păstrarea curățeniei, repararea sau raportarea eventualelor defecțiuni și menținerea unui mediu sănătos și sigur. Tinerii ar trebui să respecte vecinii și să evite comportamentul perturbator sau distructiv care ar putea afecta buna conviețuire în cadrul locuinței sociale. Dacă băieții doresc să părăsească locuința sau să facă schimbări în privința situației lor, este important să comunice aceste informații cu anticipare și să respecte eventualele proceduri stabilite de organizație.

Noi informăm sistematic băieții pe care îi găzduim cu privire la toate regulile și condițiile locuinței sociale asistate în care se află, pentru a se asigura că își îndeplinesc obligațiile și pentru a menține un mediu de trai pozitiv și armonios.

Cu ce vise intră în proiect tinerii neajutorați?

Majoritatea din ei se adresează la noi pentru că au nevoie, în mare parte, de o locuință stabilă, un mediu sigur în care să poată trăi, astfel încât ei să aibă posibilitatea să lucreze și/sau să-și continue studiile. În general, tinerii care intră în proiecte de locuințe sociale asistate pot avea diferite motivații și vise, iar succesul proiectului poate fi apreciat în funcție de măsura în care aceste motivații sunt îndeplinite, iar visele devin realitate.

Unde și cum sperați să ajungă băieții la finalul proiectului?

Pregătiți pentru o viață independentă și integrați cu succes în societate.

Vă mulțumesc!

Douăzeci de refugiați ucraineni din 12 regiuni ale Moldovei și-au dat întâlnire în perioada 16 -17 septembrie, 2023 la Chișinău pentru a iniția programul "Lider Comunitar" (Ukr: Лідер громади"). Această inițiativă a debutat printr-un atelier de formare pentru liderii comunității de refugiați și reprezintă un segment esențial al proiectului "Împuternicirea Comunitară a Refugiaților", realizat de către INVENTO în cadrul partneriatului strategic cu HIAS Moldova.

Andrei Curăraru, specialistul HIAS Moldova în angajament și protecție comunitară, a subliniat necesitatea crucială de a integra perspectivele refugiaților în strategiile și acțiunile entităților guvernamentale, ONG-urilor naționale și organizațiilor internaționale în fața crizei umanitare. „Ne dorim ca vocea refugiaților să ajungă la persoanele care iau decizii și părerea lor să conteze pentru orice intervenție în folosul lor”.

Proiectul include lideri comunitari din:

Ana Indoitu, Directoarea INVENTO, a evidențiat necesitatea vitală de a construi o rețea de lideri la nivel local, având în vedere prezența refugiaților ucraineni în Moldova de peste un an. "Acest proiect vizează reducerea marginalizării și încurajarea integrării refugiaților ucraineni, promovând în același timp coeziunea socială", a declarat Ana Indoitu.

Participanții la eveniment au discutat provocările cu care se confruntă refugiații ucraineni și au primit informații privind protecția juridică și metode eficiente de advocacy. "Suntem cu toții diferiți, cu povești și experiențe de viață diferite, dar avem aceeași dorință -  de a ajuta  la îmbunătățirea calității vieții în comunitățile noastre.", a remarcat Alina Titarenco, beneficiară a proiectului.

Rețeaua nou-formată va efectua o analiză detaliată a necesităților refugiaților ucraineni și ale persoanelor vulnerabile din comunitățile-gazdă, conducând la elaborarea proiectelor comunitare pentru o mai bună integrare.

Proiectul "Împuternicirea Comunitară a Refugiaților" este realizat de INVENTO cu sprijinul inestimabil al Fundației HIAS din Republica Moldova. 

🔵 Despre HIAS: HIAS este un ONG evreiesc internațional care operează în 23 de țări. HIAS oferă servicii esențiale refugiaților și militează pentru drepturile lor. Inițiativele lor includ prevenirea violenței de gen, incluziunea economică, asistența juridică și suportul pentru sănătatea mintală.

 🔵 Despre INVENTO: Organizație non-profit dedicată justiției sociale și dezvoltării socio-econnomice în Moldova. Din 2011, organizația a desfășurat peste 35 de proiecte locale și naționale în domeniul dezvoltării comunitare, educației nonformale, connsolidarea justiției și împuternicirea economică a tinerilor și femeilor.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și Privesc.eu, a organizat, joi, 14 septembrie 2023, discuția publică „Gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova: realități, provocări și recomandări”.

În cadrul discuției, care a fost moderată de Mihai Mogîldea, Director adjunct, IPRE, au fost abordate aspectele-cheie ce vizează dezvoltarea serviciilor digitale în Republica Moldova, principalele provocări pe dimensiunea promovării serviciilor digitale, dar și mai multe recomandări pentru creșterea gradului de utilizare al soluțiilor digitale de către societate.

În deschiderea evenimentului, Angela DUMITRAȘCO, Manager regional, proiectul „E-guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic, GIZ, a declarat că transformarea digitală este, la ora actuală, o prioritate pentru Republica Moldova. „Noi ne-am obișnuit că Guvernul este important și trebuie să facă, să implementeze strategii, să aducă oamenilor servicii de calitate. Dar este nevoie și de partea cealaltă, de publicul larg, de cetățeni, de societatea civilă să se implice în acest proces, astfel încât să obținem într-un final servicii publice digitalizate de calitate. Gradul de digitalizare văriază în țările din Parteneriatul Estic, cu un nivel de digitalizare începând de la 30% până la 50-60%. Deci mai este de lucru, chiar dacă o multitudine de servicii sunt deja digitalizate. Ne dăm foarte bine seama că este un efort enorm ca să eficientizezi și să digitalizezi aceste servicii într-un timp foarte scurt”, a menționat invitata.

Victor GUZUN, expert politici digitalizare, IPRE, a prezentat concluziile preliminare ale unei note analitice, care examinează gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova. „Conform datelor care sunt disponibile pe portalul guvernamental al serviciilor publice, în Republica Moldova sunt 714 servicii publice disponibile, dintre care 283 de servicii sau aproape 40% sunt e-servicii. Noul instrument, care este o platformă dezvoltată de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), este o platformă interactivă în care putem să vedem toate datele corespunzătoare despre serviciile publice și gradul lor de penetrare. Astfel, momentan, sunt 523 de servicii publice oferite de către 42 de instituții publice din Republica Moldova, iar 226 dintre ele sunt digitalizate. Deci putem spune că aproape 44% din numărul total de servicii sunt digitalizate. Totuși, din cele 226 de servicii digitale, 128 sau circa 56% nu au avut niciun utilizator în anul 2022”, a declarat autorul notei analitice.

Totodată, Olga TUMURUC, Directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), a menționat că obiectivul strategiei transformare digitală este edificarea unei națiuni digitale, declarând: „Noi ne propunem să atingem acel obiectiv fixat și în strategia de transformare digitală – să edificăm împreună o națiune digitală. Acest obiectiv iese cu mult în afara sectorului public și necesită modernizarea întregii societăți, schimbări la toate nivelele – public, privat, individual și educațional. Este un context în care avem nevoie să popularizăm ideea de digitalizare. Ținând cont de ultimele evoluții pe dimensiunea de e-transformare din ultimii 10 ani, cea mai organică și recomandată schimbare este digitalizarea serviciilor publice. Noi cu toții ne dorim să avem servicii mai calitative. Ne dorim ca serviciile să fie centrate pe necesitățile cetățeanului ori de foarte multe ori în cazul Republicii Moldova serviciile au fost construite sau sunt de fapt o moștenire a unor procese, care au rămas neschimbate și neatinse de 10 de ani. Un alt aspect este faptul că o treime din populația Republicii Moldova se află în afara țării, pentru care opțiunea tradițională de solicitare a serviciilor publice demult nu mai este de actualitate, iar noi trebuie să venim cu o ofertă și pentru ei”.

Cătălina PLINSCHI, consiliera pentru digitalizare a vicepremierului pentru dezvoltare economică și digitalizare, a menționat: „Strategia de transformare digitală este una dintre realizările noastre cu care ne mândrim mult. Aceasta setează clar viziunea noastră pentru transformarea digitală a țării până în 2030. Strategia are șase obiective de bază, care vizează dezvoltarea unei societăți digitale în care serviciile electronice să fie accesibile tuturor cetățenilor. Acesta este primul nostru obiectiv – consolidarea sectorului prin investiții și cercetare, dar și eficientizarea instituțiilor publice, prin utilizarea pe larg a tehnologiilor. Ne dorim să construim un brand de națiune digitală, prin promovarea realizărilor noastre din acest domeniu. Este cunoscut faptul că Republica Moldova este cu un pas înaintea țărilor din regiune la capitolul digitalizării, iar noi nu ne dorim să ne oprim aici. Nu ne vom opri până nu vom ajunge la 100% de servicii publice digitalizate. Acesta este un proces foarte complex și implică nu doar programarea sau includerea lor pe portalul serviciilor publice, dar și interconectarea unor baze de date mai ample”.

Dezbaterea a fost încheiată cu o serie de concluzii din partea Laurei CIOCLEA, Manager proiect „Fondul de Consiliere în Politici”, GIZ Moldova, care a declarat: „Transformarea digitală este o prioritate în portofoliul cooperării germane și va rămâne cu siguranță un domeniu prioritar pentru suportul acordat partenerilor noștri, atât Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, dar și altor instituții care sunt actori-cheie în întreg procesul de dezvoltare digitală. Am auzit astăzi în câteva rânduri cât de complex se prezintă acest proces de realizare practică și eficientă a schimbărilor asumate și necesare, astfel încât nici o instituție, nici un reprezentant al mediului de afaceri sau cetățean să nu rămână în urma transformărilor pe care ni le propunem. Avem de-a face cu un set de provocări, inclusiv lipsa de înțelegere a beneficiilor, soluțiilor puse la dispoziție, informarea limitată, lipsa de încredere, teama de schimbare sau convingerea proprie că ne lipsesc anumite competențe digitale. De aceea, sunt sigură că asemenea discuții vor contribui la avansarea procesului de transformare digitală în Republica Moldova”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a dezbaterii publice aici.

Principalele concluzii din cadrul acestui eveniment vor fi integrate în versiunea actualizată a notei analitice „Gradul de utilizare a serviciilor digitale în Republica Moldova: constatări, provocări și recomandări”, ce urmează a fi publică de către IPRE până la finalul lunii septembrie.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.