Interviuri

Graham Watson: „Mesajul este că egalitatea ar trebui să fie cu adevărat „egalitate” pentru toata lumea.”

Ministrul Justiției, Oleg Efrim declara joi Europei Libere că proiectul de lege împotriva discriminării a fost îmbunătățit și  poate ajunge în câteva săptămâni în Parlament pentru aprobare. Au rămas în proiect toate categoriile convenite inițial cu Uniunea Europeană. Corespondenta noastră Iolanda Bădiliță l-a întrebat pe Graham Watson, europarlamentarul britanic din Comisia de cooperare cu Moldova, de ce insistă europenii ca legea să protejeze și minoritățile sexuale înainte de a liberaliza vizele pentru moldoveni.

Europa Libera: Domnule Graham Watson, de ce este atat de importanta o lege anti-discriminare pentru o tara ca Moldova.

Graham Watson: „Este importanta pentru este una dintre legile cerute de Uniunea Europeana pentru a oferi liberalizarea vizelor, care inseamna ca cetatenii moldoveni vor putea calatori in UE fara vize.”

Europa Libera: Si unde este legatura dintre liberalizarea vizelor si aceasta lege?

Graham Watson: „Nu este o legatura atat de specifica insa legea anti-discriminare este una dintre acele legi cerute de UE oricarei tari terte care se angajeaza intr-un proces de liberalizare a vizelor. Recent am adoptat in Parlamentul European o declaratie prin care chemam guvernul moldovean sa adopte o legislatie anti-discriminare cuprinzatoare si eficienta. Totul vine din Carta drepturilor fundamentale si din arhitectura de drepturi fundamentale  construita prin Consiliului Europei.”

Europa Libera: Despre ce este vorba de fapt: despre minoritatile nationale, cele religioase, cele sexuale?

Graham Watson: „Este vorba despre faptul ca Moldova trebuie sa aiba o legislatie anti-discriminare cuprinzatoare si efectiva. Sigur ca este dificil pentru ca in Moldova exista organizatii religioase care critica introducerea orientarii sexuale intr-o astfel de lege. Sper ca Moldova va vedea acest lucru ca pe o parte a procesului de modernizare si a procesului de a se apropia de UE. Desi inteleg ca exista sensibilitati, sper ca vor fi depasite prin intermediul discutiilor si dezbaterilor democratice.”

Europa Libera: Ce le raspundeti acelora care spun ca in mod traditional Moldova este o tara ortodoxa. Prin urmare, aici este mai degraba o chestiune de atasament fata de traditii si nu de respingere a modernitatii.

Graham Watson: „Eu recunosc faptul ca Moldova are o traditie ortodoxa foarte puternica. Dar trebuie sa se recunoasca in acelasi timp ca este un intreg corp de conventii internationale care abordeaza lupta impotriva discriminarii in toate formele ei. Veti gasi in Carta ONU pentru drepturi sociale, economice si culturale o referire la identitatea de gen, de asemenea in Conventia Europeana pentru Drepturile Omului. Inteleg ca este dificila prinderea notiunii de identitate de gen in Moldova, insa este atat de larg recunoscuta in legislatia de profil incat nu ar trebui sa mai reprezinte o provocare. Mesajul este ca egalitatea ar trebui sa fie cu adevarat „egalitate” pentru toata lumea.”

Europa Libera: De-a lungul carierei Dvs. de politician european ati mai intalnit si alte cazuri de tari care au avut dificultati in adoptarea unor legi ca aceasta?

Graham Watson: „Desigur. In Letonia, de pilda, a fost foarte dificil cand aceasta tara a dorit sa adere la UE si as mai putea da si alte exemple. Insa daca ne uitam la tendintele politice generale din ultimii 25 de ani observam ca toate democratiile moderne se misca in aceasta directie, catre acordarea egalitatii de drepturi tuturor cetatenilor.”

http://www.europalibera.org

Creativitatea, talentul  şi multă muncă au făcut ca tânărul de 19 ani, Constantin Cucu să fie remarcat de către femeile care s-au ridicat mai frumoase și împlinite de pe scaunul de coafor.

Am cunoscut-o la „Perforum” un seminar unde am învăţat cu ce se mănîncă managementul performanţeii. Bănuiesc eu că tot greul a venit pe umerii ei şi a celor din echipa AIESEC, pentru că ei au fost „vinovaţi” de organizarea acestui eveniment. Mihaela a vorbit la deschiderea seminarului, vădit emoţionată şi dornică de a vedea rodul muncii la cel mai înalt nivel. A trecut cu brio. Am spus că trebuie să realizez un material cu ea. Cu Mihaela Iuraşcu, preşedinte AIESEC Chişinău.

Mandatul ei a început la întîi aprilie 2011 şi va dura pînă la întîi iulie 2012. În familia AIESEC se află din 2008, adică din primul an de facultate. „Ciclul de dezvoltare a membrilor este unul rapid. Într-un an, an jumate poţi ajunge să deţii o funcţie de conducere, pentru că suntem o echipă dinamică” spune Mihaela. Iniţial a fost în departamentul finanţe, iar apoi a decis să aplice pentru funcţia de preşedinte AIESEC.Şi iată rezultatul!

„Echipa mea este una puternică, dinamică. Suntem divizaţi în şapte departamente. Avem structura unei companii, pot spune. La conferinţele internaţionale  organizate de  AIESEC vin toţi preşedinţii din cele 110 ţări unde este filiala acestei organizaţii. În calitate de preşedinte, tu îndeplineşti adiacent şi rolul de ambasador al ţării tale” menţionează tînăra.

Proiectele AIESEC au ca bază educaţia şi  tot ce ţine de antreprenoriat. Pilonii filosofiei acestei organizaţii este crearea unui mediu global de învăţare, nu contează, training, seminar,etc aceste evenimente au ca scop dezvoltarea capacităţilor de lider. Grupul ţintă sunt elevii claselor liceale şi studenţii. În 2013 însă, priorităţile vor fi focusate şi pe elevii din clasele VII-VIII.

„Eu am fost imiplicată în campanii de recrutare, am promovat AIESEC în unviersităţi, am făcut prezentări, am organizat o conferinţă despre arii financiare, şi anume, „Local Training Seminar”.În 2009 toamna, am avut un eveniment care a fost la baza „Perforum” unde au participat şi organizaţii din stînga Nistrului” enumeră cîteva din activităţile ei, Mihaela.

Am discutat şi despre „Globex”  „Este o campanie  care are loc tot anul împrejur  şi oferă tinerilor şansa de a aplica la diverse programe de exchange. Este o oportunitate pentru studenţii cu limita de vîrstă pînă la 30 de ani. Aceştia au şansa de a lucra într-o organizaţie, de a susţine training-uri , stagii de practică pe o perioadă de o lună jumate pînă la un an jumate” ne spune Mihaela, îndemnînd tinerii eligibili să aplice, pentru o experienţă de neuitat.

AIESEC Bălţi şi Cahul sunt organizaţii deschise în 2008 , respectiv în 2011. Cea din Cahul are sediul în incinta universităţii, cu 25 de membri. În următorul an, sunt şanse de deschidere a unei filiale şi în Tiraspol.

Şi despre „Perforum” că tot am pomenit despre acest evenimet.A fost posibil graţie suportului Ambasadei SUA şi a Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova. Proiectul a fost demarat în în februarie a.c şi a avut la bază trei elemente. La 23 februarie, au fost prezente 48 de ONG-uri şi 64 de reprezentanţi, unde s-a vorbit despre managementul performanţei. Tot pe 23 februarie a avut loc şi evenimentul „Global Village” un eveniment care a adunat voluntari străini aflaţi în Moldova, din 15 ţări. În perioada 24-26 februarie, în localitatea Coşniţa, au avut loc training-uri specifice, tot despre managementul performanţei, cu 60 de delegaţi din partea ONG-urilor din ţară. „Am lucrat cu drag, mai ales că am avut şi invitaţi din România, de la care am aflat multe lucruri interesante din experienţa lor. Sunt sigură că acesta nu va fi ultimul eveniment de acest gen.” conchide Mihaela.

Iuliana Mămăligă