Devino susținător al portalului
Become a Patron!

Legalitatea, integritatea și securitatea organizării alegerilor pentru votanții din regiunea Transnistreană



Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel – Republica Moldova, în cooperare cu Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), precum și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Rlive.md, a organizat, marți, 22 iunie 2021, cea de a șaptea dezbatere publică online în formatul #EUDebatesCafe dedicată procesului de organizare a alegerilor parlamentare anticipate pentru votanții din regiunea transnistreană.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director executiv IPRE, au vorbit despre provocările legate de exercitarea dreptului la vot de către cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană în cadrul alegerilor parlamentare anticipate și eventuale soluții pentru medierea problemelor și riscurilor existente la ora actuală.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Alexandru Berlinschi, Șef al Direcției Management Alegeri, Comisia Electorală Centrală (CEC): „Din 1994, alegătorii cu domiciliul în stânga Nistrului au avut posibilitatea să-și exercite dreptul la vot. Ei participau mai mult în cadrul scrutinelor naționale și mai puțin în cele locale. S-a început cu organizarea a 8 secții de votare, iar treptat, numărul a crescut, până ce la alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții. Cea mai masivă prezență la vot s-a înregistrat în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020, când au votat circa 31 de mii de alegători. Prezență mare la vot s-a înregistrat și în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 și la scrutinul parlamentar din 2019. Pentru a deschide secții de votare în stânga Nistrului este necesar de ținut cont de trei criterii. Menționez că ele pot fi deschise doar pe unitățile teritorial administrative, care se află sub control constituțional. Pentru aceste localități se ia în considerație datele din acel registru al alegătorilor, precum și în baza înregistrării prealabile, care este desfășurat de CEC. Și, ultimul criteriu, constă în faptul că la deschiderea acestor secții se va ține cont de numărul de alegători care au participat la scrutinele precedente. Vreau să menționez, că CEC cunoaște numărul de alegători din localitățile cu domiciliul în stânga Nistrului, iar la moment sunt deschise 41 secții de votare pentru peste 258 de mii de alegători. De asemenea, noi cunoaștem cu exactitate localitățile și respectiv, conform datelor disponibile, CEC va deschide secțiile necesare pe teritoriul aflat sub controlul autorităților de la Chișinău”.

Pavel Postică, Manager de Dezvoltare și Evaluare, Promo-Lex: „Dreptul la vot nu este un drept absolut. El poate fi limitat în anumite circumstanțe de anumite entități, dar acest lucru trebuie prevăzut de lege. Dreptul la vot este conectat direct cu dreptul de a fi informat. Nu se poate de vorbit de un vot conștient, liber exprimat, atât timp cât nu e asigurat dreptul la obținerea informațiilor din toate sursele posibile despre procesul electoral, candidați etc. Realizarea dreptului la vot într-un teritoriu ocupat este complicat deoarece o parte din drepturi sunt încălcate de entități care și-au arogat atribuții de autorități publice. Astfel, se poate pune la îndoială capacitatea cetățenilor din acele teritorii de a primi informații. Voi oferi câteva exemple care s-au întâmplat istoric. În primul rând, eu cred că trebuie să subliniem, că la absolut toate scrutinele naționale și locale, dreptul la vot a cetățenilor din regiunea transnistreană a fost blocat deliberat de către CEC, deoarece ei au constituit circumscripții electorale și cu asta s-au limitat. Astfel, nici un concurent electoral nu a depus nici o plângere și toți au acceptat tacit această decizie. Până acum, nu există în Codul Electoral nici o limitare care să interzică direct privarea dreptului la vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană. La diferite etape au fost diferite acțiuni administrative care au dus la limitarea dreptului la vot în această regiune. Consecințele deschiderii secțiilor de votare pe teritoriul necontrolat pot fi imprevizibile și destul de periculoase pentru procesul electoral, dar și securitatea statului”.

Alexandru Flenchea, ex-Viceprim-ministru pentru reintegrare: „Importanța politică a participării cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului în alegeri nu trebuie subestimată. Totodată, desfășurarea acestui proces este asociată cu mai multe riscuri și probleme. Pe de o parte, aceste riscuri sunt comune procesului electoral, oriunde ar avea loc. Vorbim despre coruperea alegătorilor, votarea multiplă, transportarea organizată a alegătorilor la urne etc. Pentru combaterea acestora sunt prevederi concepute de organele electorale, și nu doar. Pe de altă parte, în organizarea procesului electoral în stânga Nistrului mai sunt și riscuri specifice, care nu se regăsesc în alte regiuni. Este vorba de limitarea accesului concurenților electorali de a-și desfășura campania în regiune, limitări în accesul la informație, limitarea accesului observatorilor electorali și limitarea lor în ași face monitorizare a alegerilor. Aceiași transportare organizată a alegătorilor nu pot fi monitorizată, dacă ea se întâmplă la Tiraspol sau Grigoriopol. Vorbind de deschiderea celor două secții de vot la Bender. Aici se combină riscuri electorale, de securitate și cele politice. Există riscul de fraudă electorală, în cazul în care observatorii și presa nu au acces nestingherit în Bender, care este o zonă foarte tensionată. Există probleme și pentru securitatea statului. Votul într-o zonă nesecurizată înseamnă buletine de vot nesecurizate, date personale neprotejate, ștampile cu „votat” nesecurizate, calculatoare conectate la sistemele informaționale de stat care pot compromite sistemele informaționale ale țării”.

Cristina Lesnic, ex-Viceprim-ministru pentru reintegrare: „Pentru mine personal este o linie roșie că autoritățile de stat trebuie să se concentreze foarte mult pe investirea în securitate și în dimensiunea drepturilor omului. Portofoliul de reintegrare este unul foarte complex, anevoios și nu întotdeauna sunt doar succese. Auzim deseori blamări și trebuie să explici și justifici anumite decizii care au fost luate. Dar, cu siguranță, merg și de la ipoteză că au fost învățate anumite chestii în pandemie, când s-a putut vedea cum a funcționat circulația de pe ambele maluri ale Nistrului, când foarte multă lume nu a putut ajunge la muncă sau la studii pe un mal sau altul. Din experiența proprie pe care am avut-o vor reveni la câteva elemente. Astfel, pe viitor va fi necesar să avem o evaluare a riscurilor. În opinia mea, riscurile asociate liniei administrative limitrofe sunt riscuri asociate nu doar pe perioada electorală. Eu am observat că bazinul votanților din regiunea transnistreană a fost exact potențialul bazinului electoral care a votat anul trecut în diasporă. Eu cred că nu poate fi subestimată capacitatea votanților din regiunea transnistreană și să nu le fie oferit accesul pentru a-și organiza dreptul la vot. Doar că elementul de securitate trebuia evaluat până la deschiderea secțiilor de votare la Corjova și Bender”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.


Contribuie la continuarea proiectului CIVIC.MD. Devino susținător, donează aici.
Become a Patron!

Susținătorii Portalului:

Ada Dulman | Constantin Curca | Marina Grosu | AO Principii Sanatoase | Vasile Vasiliev | Liliana Samcov | Elena Spinu | Anastasia Vrancean | Olga Melnic | Maria Barbalat | Georgiana Finaru | Irina Cojocaru | Aliona Turcan