Monitorul Justiției nr. 2. Grupul de Experți în domeniul Justiției (GEJ)



Monitorul Justiției este un produs IPRE realizat în cadrul inițiativei Grupului de Experți în domeniul Justiției (GEJ) și care prezintă evoluțiile cheie din sectorul justiției din Republica Moldova

Prezentul raport, Monitorul Justiției #2, se expune cu privire la evoluțiile cheie în sectorul justiției din perioada 15 iulie – 15 septembrie 2020 și include o serie de constatări și concluzii ale GEJ cu privire la:

  1. Activitatea și Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii
  2. Profesiile din sectorul justiției
  3. Noi reglementări în domeniul justiției
  4. Transparența sistemelor informaționale în sectorul justiției și îmbunătățirea calității serviciilor judiciare
  5. Monitorizarea activității organelor de drept de către o Comisie permanentă a Parlamentului
  6. Consultarea publică a proiectelor de lege elaborate de Ministerul Justiției.

Mai jos sunt cele mai importante concluzii:

  • Modul de desfășurare a concursurilor pentru suplinirea funcțiilor de conducere laCurtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, și lipsa hotărârilor motivate cu privire la selectarea anumitor candidați controversați, motivele neîntrunirii numărului necesar de voturi a celorlalți candidați, trezesc suspiciuni rezonabile cu privire la lipsa de transparență și obiectivitate la selecția judecătorilor;
  • Procesul de alegere a Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este tărăgănat, ceea ce afectează din credibilitatea funcționării CSM. Deciziile ce țin de organizarea concursurilor și petrecerea interviurilor pentru funcțiile de judecător, funcții de conducere în cadrul instanțelor judecătorești și în cadrul Inspecției Judiciare necesită a fi adoptate cu prezentarea argumentelor pentru sau contra candidaților.
  • Cadrul de reglementare ce ține de profesiile conexe sectorului justiției a fost ajustat parțial pentru a răspunde provocărilor generate de COVID-19. Mecanismul de funcționare al organelor din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (UNEJ) urmează a fi îmbunătățit prin completări la cadrul normativ, ce au fost planificate încă de Strategia de Reformare a Sectorului Justiției și a Planului de Acțiuni pentru anii 2011-2016, prelungit pentru anul 2017.
  • Reglementări noi în domeniul protecției victimelor infracțiunilor sunt necesare pentru a asigura protecția adecvată, în special în cazuri de violență în familie, tortură, infracțiuni din grupul de infracțiuni contra vieții. Esențiale sunt resursele publice disponibile pentru protecția victimelor, inclusiv cum va fi distribuită sarcina între autoritățile publice centrale și locale.
  • Extinderea termenilor de examinare a plângerilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, deși oferă cadrul necesar pentru a putea examina în termen util plângerile, ar putea fi insuficiente pentru a asigura informarea subiectului vizat despre operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal în cauze unde se aplică măsuri speciale de investigație.
  • Modificările promovate în grabă la cadrul legislativ cu scopul clarificării domeniului de aplicare a termenului de „beneficiar efectiv”, în timp ce tratează un aspect important legat de practica judiciară recentă, pot afecta semnificativ mecanismele dezvoltate în ultimii ani de aplicare a legislației de prevenire și combatere a spălării banilor dar și de recuperare a activelor rezultate din activitate infracțională.
  • Modificările adoptate la cadrul normativ ce ține de efectuarea urmăririi penale și aplicarea măsurilor speciale de investigație nu sunt în corespundere cu cadrul de distribuție a funcțiilor dintre autoritățile publice, Serviciul Fiscal de Stat având atât funcții de implementare a legii fiscale dar și de urmărire penală, funcții care sunt inerente altor autorități. Legea adoptată afectează distribuția de funcții și generează inevitabil un potențial conflict de interese.
  • Înăsprirea pedepselor sau eliminarea eliberării de pedeapsă penală, fără a se lua în considerație circumstanțele individuale ale persoanei și gradul prejudiciabil, ar contraveni standardelor asumate de a degreva instanțele de judecată de examinarea cauzelor penale ușoare sau mai puțin grave, de a promova alternativele la detenție. Prin modificările propuse nu se va asigura delimitarea corectă și proporțională a pericolului social și al gravității faptelor, dimpotrivă ar putea duce la creșterea intervențiilor abuzive din partea organelor de drept de a influența mediul de afaceri.
  • Legea nr. 269/2020 cu privire la Sistemul informațional automatizat de evidență a contravențiilor, a cauzelor contravenționale și a persoanelor care au săvârșit contravenții urma să fie adoptat cu o prealabilăelaborare a Conceptul Sistemului Informațional al cauzelor contravenționale și al persoanelor.
  • Reprezentarea intereselor Republicii Moldova prin intermediul noului mecanism de contractare a serviciilor juridice generează incertitudini cu privire la calitatea și competența reprezentării în domeniul respectiv doar din rândul avocaților naționali în defavoarea companiilor de avocatură internaționale. Proiectul de modificare nu explică motivele excluderii avocaților străini din posibilitatea de a reprezenta statul în arbitraje internaționale.

Autori: Iulian Rusu (iulian.rusu@ipre.md)

Veronica Mihailov-Moraru (veronica.mihailov-moraru.gej@ipre.md)

Svetlana Balmuș (svetlana.balmus.gej@ipre.md)

Tatiana Ceaglic (tatiana.ceaglic.gej@ipre.md)

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Grupul de Experți în domeniul Justiției”, susținut financiar de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros Moldova. Conținutul publicației este opinia Grupului de Experți în domeniul Justiției și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros Moldova.