La Chișinău s-a desfășurat Primul Forum de Reintegrare a Republicii Moldova
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Fundația „Friedrich Ebert” și Biroul Politici de Reintegrare, în cooperare cu Expert-Grup și Asociația Promo-LEX, au organizat joi, 11 aprilie 2024, primul Forum de Reintegrare a Republicii Moldova.
Evenimentul a avut drept scop să contribuie la dezvoltarea unei viziuni naționale privind procesul de reintegrare a țării, prin intermediul unei platforme de dialog și discuții cu reprezentanții autorităților publice, societății civile, centrelor de cercetare, organizațiilor internaționale și misiunilor diplomatice. La eveniment au participat peste 100 de reprezentanți din Republica Moldova și statele europene.
Forumul de Reintegrare a inclus sesiuni de lucru axate pe probleme de ordin politic, economic, energetic și de securitate ale agendei de reintegrare.
Vă propunem câteva teze din intervențiile vorbitorilor primului panel de discuții, care a fost moderat de Madalin Necșuțu, jurnalist, TVR Moldova.
Oleg Serebrian, Viceprim-ministru pentru Reintegrare: „În legătură cu parcursul european al Republicii Moldova și corelația lui cu dosarul de reintegrare, aceste două procese nu pot fi sincronizate – fiecare trebuie să meargă cu pasul său natural. Viteza cu care vom merge către UE va da tonalitatea în procesul de reintegrare a țării, și nu invers. Este dificil să vorbim despre reglementarea transnistreană fără pace în Ucraina. La un moment, împreună cu partenerii din UE și SUA, va trebui să gândim o viziune complexă asupra regiuni Mării Negre, pentru că toate conflictele din această regiune au o geneză comună și sunt interdependente – Transnistria, Ucraina sau conflictul din Osetia și Abhaz din Georgia. Toate trei țări – Republica Moldova, Ucraina și Georgia– sunt candidate la aderare la UE, iată de ce UE trebuie să aibă o viziune pe regiune, la fel ca și SUA. Noi îi avem alături pe partenerii noștri din Ucraina. În procesul de reglementare care va urma, este importat să nu creăm surprize. Adică pașii pe care îi facem să fie coordonați cu partenerii din exterior, cu Bruxelles în primul rând, la fel ca și cu partenerii din Ucraina, dar și cu România care, deși e parte a UE, are totuși un statut specific deosebit în regiune. În context, este important să avem dialog cu Tiraspol, inclusiv pe dosarul european și ajustarea la standardele europene. Cred că un grup de lucru adițional pe acest domeniu va fi constituit în curând – și sper că Tiraspolul va susține această idee–, care se va ocupa de domeniile vamal, fiscal, bancar, standarde, mediu, de rigorile pe care Moldova și le-a asumat în procesul de aderare la UE și care gradual trebuie să fie extinse și pe malul stâng”.
Dorota Dlouchy-Suliga, Reprezentantul UE pentru procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, Serviciul European pentru Acţiune Externă (SEAE): „UE își dorește să aibă în cazul Moldovei un membru nou în interiorul său care să fie și sigur, și stabil. Este și interesul Tiraspolului să mențină securitatea și stabilitatea, actualul status-quo nu poate dura la nesfârșit. Aderarea la UE și reintegrarea sunt procese diferite. Integrarea europeană nu este un proces de soluționare a conflictelor, dar ar putea avea și acest efect. În ultimii ani sprijinul UE s-a intensificat, și nu doar legat de războiul din Ucraina, dar și ca urmare a destabilizărilor care se fac in interiorul țării. Autoritățile moldovene au reușit să facă față cu brio provocărilor, însă acestea deturnează atenția societății de la reformele în justiție și progresul pe calea UE. Este important ca în procesul de implementare a reformelor să nu se accentueze diferențele dintre Chișinău și Tiraspol. În viziunea noastră, nu putem avea doar o singură instituție care să conducă reintegrarea – trebuie să fie implicate mai multe instituții care să acționeze coordonat. Stabilitatea și securitatea sunt cele mai importante în acest proces, și status-quo-ul nu este calea de urmat”.
Kent D. Logsdon, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova: „Sunt multe subiecte dificile în contextul reintegrării Moldovei – integrarea economică, monetară, educațională. Trebuie să ajungem la situația în care trupele ruse să fie retrase, așa cum a cerut Guvernul. Suntem afectați de dezinformare, au fost și lideri corupți care nu au dorit o reintegrare a țării. Istoria ne arată că energia era instrumentul preferat de șantaj al Rusiei, dar acum, după declanșarea războiului din Ucraina, Moldova a obținut independența energetică, inclusiv cu susținerea SUA. Totuși, avem o moștenire care a permis perpetuarea acestui conflict timp de trei decenii, dar trebuie să spargem acest ciclu al dependenței pentru ca ambele maluri ale Nistrului să prospere. Moldova are nevoie de asistență internațională pentru a crește standardele de viață și a se conecta la piețele occidentale de energie. În ultimii ani, SUA a oferit 770 milioane de dolari asistență pentru Republica Moldova. Republica Moldova își va regăsi locul în familia europeană pe viitor, la fel ca și Ucraina, deci din partea Occidentului este nevoie de o viziune ca față de un stat membru. SUA se angajează să sprijine în continuare Republica Moldova. Vom lucra și în continuare cu OSCE și alți parteneri: angajamentul pentru reintegrare este unul pentru o țară europeană mai stabilă și mai prosperă”.
Păun Rohovei, Ambasador cu misiuni speciale al Ucrainei, responsabil de dosarul transnistrean:„Poziția fermă a Ucrainei este că reglementarea conflictului transnistrean trebuie să aibă ca rezultat reintegrarea și obținerea de către Chișinău a controlului juridic asupra acestui teritoriu, integritatea teritorială în granițele recunoscute internațional. Având în vedere scopul reglementării – reintegrarea țării – un lucru important este retragerea cât mai rapidă a trupelor statului agresor de pe teritoriul Republicii Moldova. Este un element care va oferi pe viitor condiții pentru o reglementare mai eficientă. Armata rusă pe teritoriul Republicii Moldova este un factor de risc și pentru Ucraina, la fel ca și depozitele de armamente și muniții. Importantă este de asemenea transformarea misiunii de pacificare de pe Nistru din militară în una civilă. Ținând cont de asta și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, Kievul nu vede posibilă continuarea unui dialog la masa de negocieri cu Rusia. Noi rămânem un jucător activ în acest proces. E nevoie de noi formate de negocieri pentru reintegrare pașnică și pentru parcursul european al Republicii Moldova și Ucrainei. Sunt sigur că și pe malul stâng al Nistrului există oameni care înțeleg acest lucru. Iată de ce trebuie să menținem dialogul cu cei care sunt abilitați să poarte negocieri, dar și cu societatea civilă de acolo”.
Vladislav Kulminski, Director Executiv, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS): „Planul Rusiei este ca la Chișinău să fie adus la putere un guvern care nu va promova foarte activ integrarea europeană, iar acest lucru va pune pe pauză orice efort de reglementare a conflictului transnistrean și va lăsa Republicii Moldova într-o zonă gri. Odată cu declanșarea de către Rusia a războiului în Ucraina, scara transformărilor geopolitice din regiune pentru Republica Moldova este atât de mare încât acum soluționarea conflictului transnistrean nu se mai poate face treptat, totul evoluează foarte repede și o soluție politică trebuie elaborată rapid. Trebuie să fim pregătiți să ne asumăm decizii pe acest subiect. Din punct de vedere intern, avem două runde de alegeri importante în perioada următoare, iar promovarea soluționării politice a conflictului, care va fi un proces costisitor, va implica costuri politice pentru forțele politice care își vor asuma această sarcină. Costurile mari și puținele beneficii nu sunt un subiect bun care să asigure susținere politică. Costurile procesului de reintegrare sunt mari și este nevoie de actori politici care își vor asuma politic consecințele reintegrării”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului în limba română aici și limba engleză aici.
Reamintim că Forumul de Reintegrare a Republicii Moldova a fost organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Biroul politici de reintegrare, în cooperare cu Expert-Grup și Asociația Promo-LEX.
