Transparența Consiliului Superior al Procurorilor, între „a fi sau a nu fi”. Ce constatări se regăsesc într-un raport prezentat de CRJM?
Un raport prezentat joi, 26 octombrie 2023, de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), dezvăluie o serie de carențe în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre acestea se numără motivarea vagă a hotărârilor, examinarea subiectelor cu ușile închise și depășirea sistemică a termenului de publicare a hotărârilor CSP.
În medie, Consiliul Superior al Procurorilor are nevoie de 42 de zile lucrătoare pentru a publica o hotărâre pe pagina web oficială, ceea ce reprezintă o depășire de patru ori a termenului legal. Doar 4% din hotărârile emise în perioada de monitorizare (1 ianuarie 2020 – 30 iunie 2023) au fost publicate la timp.
„Am identificat hotărâri ale CSP, care au fost publicate peste 520 de zile lucrătoare de la aprobare, iar altele, din 2021, nu au fost publicate nici până în prezent. Acest fapt constituie o abatere gravă a Consiliului Superior al Procurorilor și ridică suspiciuni privind respectarea transparenții activității sale”, a declarat Daniel Goinic, director de program în cadrul CRJM și unul din autorii raportului.
Analiza publicată de CRJM arată că majoritatea discuțiilor contradictorii au avut loc „în deliberare”, fără a fi clare raționamentele membrilor CSP în luarea deciziilor, iar circa o treime din subiecte au fost examinate cu ușile închise, fără ca societatea să aibă acces.
Din 109 ședințe planificate în perioada de monitorizare, CSP s-a întrunit de 90 de ori (83%), celelalte 19 ședințe (17%) au fost amânate din lipsă de cvorum. La fel, a fost constatată și o planificare imprevizibilă a ședințelor, fiind schimbată frecvent ziua întrunirii.
Cele mai multe din hotărârile CSP au motivări vagi, fiind pus accent pe relatarea circumstanțelor de drept și transpunerea tehnică a prevederilor legale, fără a fi relatate raționamentele membrilor CSP, care au stat la baza deciziei. Această practică este aplicată cel mai des în cazul aprobării sau respingerii interimatelor funcțiilor din sistemul procuraturii.
„Pentru eficiența și transparența activității CSP noi propunem stabilirea unei zile previzibile din săptămână pentru organizarea ședințelor ordinare, utilizarea semnăturii electronice la semnarea hotărârilor CSP, audierea individuală a candidaților propuși pentru funcțiile-cheie din procuratură, dar și reluarea practicii de publicare a proceselor verbale ale ședințelor, așa cum prevede Regulamentul CSP”, a declarat Andrei Nasu, consilier juridic în cadrul CRJM.
Printre recomandările autorilor se mai numără respectarea cu strictețe a prevederilor legale care impun desfășurarea ședințelor și discutarea subiectelor în ședințe publice, stabilirea unor criterii clare pentru introducerea subiectelor în agenda suplimentară, astfel încât toți membrii CSP să aibă timp suficient să le analizeze, precum și pentru discutarea subiectelor în ședință închisă.
Pentru a elimina carențele ce vizează publicarea documentelor și hotărârilor CSP, juriștii CRJM recomandă suplinirea sau majorarea unităților de personal în cadrul aparatului CSP, îmbunătățirea modului de motivare a hotărârilor ce vizează interimatele funcțiilor de conducere, dar și publicarea opiniei separate ca parte componentă a hotărârii CSP.
La această etapă, proiectul cercetării este propus spre consultare comunității de profesioniști din sectorul justiției. Comentariile și sugestiile pot fi expediate până pe 15 noiembrie 2023 pe adresa electronică andrei.nasu@crjm.org. Ulterior, studiul va fi publicat și expediat tuturor persoanelor interesate.
*****
Cercetarea a fost posibilă datorită unui grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.
