Ce a reușit și ce nu a reușit Procurorul General la un an de la numire în funcție

Activitatea Procuraturii Generale în ultimul an, deși cunoaște un proces anunțat de depolitizare a dosarelor penale, totuși se remarcă semne de selectivitate prin renunțarea la urmărire penală, învinuire sau inițierea revizuirii unor cauze de rezonanță, ceea ce nu a contribuit la creșterea credibilității Procuraturii în calitate de actor important în sistemul justiției din Moldova, un obiectiv anunțat de noul procuror general la început de mandat.

Aceasta este una din concluziile principale a Notei Analitice, elaborată de Iulian Rusu, Directorul executiv adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care analizează activitatea organelor procuraturii la un an de la numirea Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, prin prisma evoluțiilor pe dosarele de rezonanță, inclusiv din perspectiva cerințelor stabilite de lege și a suspiciunilor de selectivitate asupra unor dosare.

Totodată, acțiunile din interiorul Procuraturii au fost marcate de excluderea unor procurori șefi din cadrul procuraturilor specializate, dar și intentarea de dosare penale pe numele lor. Procuratura s-a confruntat și cu tentative de influențare a procesului de urmărire penală, prin acțiuni ilegale de filare a procurorilor desemnați pe cauze de importanță majoră pentru societate.

Potrivit autorului documentului, deși activitatea Procuraturii Generale se manifestă prin mai multă transparență, totuși din cauza unor semne de selectivitate nu s-a remarcat permanent  în calitate de actor echidistant. Dosarele sensibile cu un interes public sporit au fost examinate superficial sau prin redirecționarea sesizărilor către alți actori, care nu dispun de competențe instituționale pentru inițierea investigațiilor penale și nici nu figurează în calitate de organe de constatare. În același timp, ANI în calitate de autoritatea cu funcții de verificare a integrității este limitată în instrumente și nu poate oferi decât constatări în baza datelor disponibile, care sunt limitate.

„Acțiunile legate de investigarea principalelor dosare de rezonanță, precum dosarul „fraudei bancare” și al „landromatului rusesc” nu au adus finalitatea necesară, în schimb fiind puse în vizor dosare unde este implicat preponderent Vlad Plahotniuc și anturajul său. Renunțarea la învinuire în cazul mai multor persoane (Veaceslav Platon, 13 judecători etc.) nu contribuie la o imagine pozitivă a Procuraturii. În același timp, dosarul lui Ilan Șor este tergiversat, fiind aplicate peste 40 de amânări ale examinării apelului, unul dintre motivele principale invocate fiind lipsa expertizei economico-financiare necesare pentru a constata implicarea principalului figurant în episoade din frauda bancară”, este de părere Iulian Rusu.

Nota analitică a IPRE constată, de asemenea, presiuni aplicate față de procurori pe cauze concrete și considerăm absolut necesare acțiuni prompte de protejare a echipelor de investigație formate din procurori și ofițeri de urmărire penală. O acțiune consolidată din partea Procuraturii Generale și a altor instituții de drept, inclusiv a Serviciului de Informație și Securitate sunt esențiale pentru a proteja actorii implicați în investigarea dosarelor de rezonanță și a nu permite descurajarea personalului implicat în acțiunile de urmărire penală.

Modificările promovate de Procuratura Generală la Legea nr. 3/2016 prin intermediul proiectelor de lege înaintate de Ministerul Justiției, inclusiv excluderea participării Consiliului Superior al Procurorilor la procesul de luare a deciziilor privind transferul procurorilor șefi și a adjuncților acestora sunt contrare Constituției și necesită a fi revizuite în termenii cât mai proximi.

Reieșind din analiza făcută, autorul analizei vine cu o serie de acțiuni pentru a crește credibilitatea și susținerea publică pentru activitatea Procuraturii Generale:

1. Neadmiterea implicării actorilor din cadrul Procuraturii în acțiuni procesuale în cazul în care aceștia sunt bănuiți că ar fi implicați în comiterea de infracțiuni. Procuratura Generală trebuie să asigure publicul că persoanele cu înalte funcții de răspundere din cadrul Procuraturii nu sunt suspectate de lipsă de integritate și de influențare a urmăririi penale pe cauze unde ar putea apărea în calitate de figuranți;
2. Excluderea practicii de redirecționare a cauzelor către autorități cu funcții altele decât de urmărire penală, în special în cazul dosarelor sensibile;
3. Intensificarea eforturilor de investigare și sancționare a persoanelor implicate în principalele dosare de rezonanță din Moldova („frauda bancară” și „laundromatul rusesc”);
4. Revitalizarea activității Procuraturii Anticorupție, în special pe dosare de corupție mare, care ar permite prezentarea unor rezultate palpabile pentru societate;
5. Prezentarea detaliată a motivelor și unde este cazul a probelor care stau la baza renunțării de la învinuire, în special pe cauze de rezonanță;
6. Consolidarea echipelor de investigație și dotare suficientă pentru a putea investiga eficient și rapid cauzele cu impact sporit pentru societate.

Pentru detalii descărcați nota analitică aici.

Nota analitică a fost elaborată în cadrul proiectului „Sprijin pentru elaborarea și implementarea politicilor în domeniul justiției în Republica Moldova”, implementat de IPRE în parteneriat cu CRJM, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul documentului este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat viziunea Uniunii Europene.