Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Keystone Moldova și AO Fondul de Inovații Sociale din Moldova, lansează proiectul finanțat de Uniunea Europeană „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în servicii sociale”.

Fundația, care implementează și cofinanțează proiectul, va oferi granturi organizațiilor societății civile pentru transformarea clădirilor unde se prestează servicii sociale în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero și pentru activități de mobilizare comunitară comunitară – în cadrul cărora, organizațiile societății civile vor desfășura campanii de informare și implicare a comunităților în popularizarea unui comportament energetic responsabil.

Clădiri cu consum aproape egal cu zero (Nearly zero-energy buildings) sunt acele clădiri care au o performanță energetică foarte ridicată - proiectate pentru a consuma cantități minime de energie, fiind aproape independente din punct de vedere energetic. Ele utilizează tehnologii moderne și surse regenerabile de energie pentru a reduce dependența de sursele tradiționale de energie și emisiile de carbon. Clădiri cu consum aproape egal cu zero sunt un pas important în direcția dezvoltării durabile, contribuind la eficiența energetică și la reducerea amprentei de carbon a clădirilor.

„Acesta este deja al treilea mare proiect de dezvoltare a serviciilor sociale, pe care-l implementăm împreună cu Uniunea Europeană și organizațiile societății civile care implementează servicii sociale. Datorită acestei inițiative unice, vom ajuta comunitățile să dezvoltare servicii sociale accesibile, reziliente și eficiente energetic. Conștientizarea efectelor schimbărilor climatice este acum o prioritate pentru noi”, a declarat Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova.

Fundația Soros Moldova și Fundațiile pentru o Societate Deschisă promovează conceptul de Dreptate Climatică (Climate Justice) pentru ca să echilibreze inegalitățile existente în ceea ce privește impactul și răspunsul la schimbările climatice, adresând în mod special nevoile celor mai vulnerabile comunități, care sunt adesea afectate cel mai puternic de efectele schimbărilor climatice. Acest concept pledează pentru solidaritate globală și pentru luarea în considerare a perspectivelor și aportului tuturor grupurilor sociale în eforturile de adaptare la schimbările climatice și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În cadrul acestui proiect, vor fi acordate cel puțin 35 de granturi în sumă de aproximativ 87.000 de euro. Informațiile privind lansarea concursului conceptelor de grant vor fi publicate pe pagina Fundației Soros Moldova soros.md. Programul de granturi va fi anunțat la începutul lunii martie 2024.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în colaborare cu Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Consiliul Superior al Magistraturii, a organizat, miercuri, 7 februarie 2024, o sesiune de Dialog de politici cu genericul „Implementarea soluției informatice e-Dosar judiciar. Provocări și soluții”.

În cadrul evenimentului a fost discutată situația actuală din domeniul digitalizării justiției, în particular rezultatele intermediare ale pilotării sistemului e-Dosar judiciar, implicit despre funcționalitatea sistemului, necesitățile și calendarul pentru extinderea E-dosar la scară națională și pentru toți justițiabilii. De asemenea, participanții la discuție au abordat importanța interoperabilității cu alte platforme electronice din sistemul justiției și instituțiilor de drept.

La eveniment au participat membri ai grupului de Lucru privind implementarea Sistemului informațional judiciar, reprezentanți ai autorităților publice de specialitate, judecători, procurori, avocați, asociațiile profesionale, reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare, precum și experți din cadrul organizațiilor societății civile.

În prezent, e-Dosar judiciar este pilotat în opt instanțe, urmează extinderea pilotării în alte trei instanțe în anul curent, iar obiectivul principal este operaționalizarea la scară largă a acestuia în anul 2025. E-Dosar are un potențial enorm de eficientizare a procesului justiției, care necesită deja la această etapă evaluarea rezultatelor pilotării și inițierea tranziției spre implementarea la scară națională. Un alt aspect important în implementare sistemul E-dosar, este și finalizarea etapizată a necesității duplicării informațiilor aferente proceselor pe suport de hârtie. Platforma trebuie să fie utilizată de către toți participanții la procesele judiciare, cu utilizarea exclusivă a semnăturii digitale de către utilizatori. Nu mai puțin importantă este popularizarea, informarea și instruirea utilizatorilor care impune implementarea unui program specializat de educație în domeniul soluțiilor digitale în domeniul justiției pentru reprezentanții tuturor profesiilor juridice.

Participații la discuție au identificat mai multe priorități pe termen scurt, care urmează a fi discutate și agreate pe platformele instituționale ale Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, precum și instanțelor judecătorești, avocaților și altor participanți în pilotarea sistemului E-Dosar judiciar.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Poliție și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Magenta Consulting, a prezentat marți, 6 februarie 2024, rezultatele primului sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției – #JustițiePentruMoldova.

Scopul primar al studiului este determinarea principalelor provocări, așteptări și priorități în implementarea reformelor din sectorul justiției și anticorupție, precum și asupra percepțiilor privind actorii din sectoarele respective.

Potrivit rezultatelor sondajului, aproximativ fiecare al treilea participant (30%) este de opinia că situația în sistemul de justiție s-a îmbunătățit în ultimii 3 ani, iar circa o pătrime (25%) – că situația s-a înrăutățit. Top trei probleme ale sistemului de justiție în Moldova care au fost numite spontan de către intervievați sunt: corupția/mita (53%), „cumătrism” (12%) și incompetența specialiștilor din sistem (9%).

La capitolul încrederea în unele instituții din sistemul de justiție, respondenții au răspuns că au mai des au încredere în avocați (35% au oarecum sau foarte multă încredere); 30% susțin că au multă încredere în poliție, iar 22% în sistemele judecătoresc și procuraturii. Clasamentul opiniilor despre anumiți actori din sistemul juridic este similar cu nivelul de încredere – majoritatea participanților au o părere pozitivă despre avocați (72%), funcționari publici (71%), poliție (71%), judecători și procurori (58% fiecare).

Potrivit analizei sondajului, se pare că genul, vârsta sau apartenența la o minoritate etnică nu ar influența încrederea în judecători și procurori la cel puțin o treime dintre respondenți. Totodată, circa o persoană din trei (35%) susține că ar avea mai multă încredere într-un judecător/procuror tânăr, iar circa o persoană din patru (26%) are mai multă încredere într-o femeie judecător/procuror. Totuși, intervievații au fost divizați când este vorba de independența judecătorilor și procurilor. Astfel, 42% din respondenți afirmă că judecătorii și procurorii sunt, în general, independenți, iar circa jumătate consideră că judecătorii (53%) și procurorii (51%) nu sunt independenți.

Respondenții sondajului au evaluat activitatea instanțelor de judecată din Republica Moldova în ceea ce privește unele caracteristici. Astfel, într-o măsură mai mare, intervievații au fost de acord că instanțele au specialiști competenți/profesioniști (71%), iar 63% au fost de părerea că acestea sunt accesibile pentru fiecare. Totuși, intervievații consideră că instanțele de judecată nu sunt rapide (61%) și nu sunt transparente (60%). Pe când puțin peste este jumătate (56-57%) dintre respondenți apreciază salariile procurorilor și judecătorilor ca fiind potrivite, iar aproximativ o treime (32-34%) le percep drept prea mari. Cel mai des, respondenții menționează că, în perioada 2021-2023, au interacționat cu următoarele 3 categorii de profesii juridice: notarii (46%), poliția (38%) și avocații (21%). Totodată, aproape fiecare al cincilea respondent a interacționat cu o instanță de judecată (17%), iar unul din zece respondenți cu procuratura (11%).

În ceea ce privește nivelul corupției, fiecare al doilea respondent evaluează corupția ca fiind prezentă în sistemul judecătoresc (48%), sistemul procuratorii (47%) și poliție (46%), iar 38% consideră că corupția este răspândită în rândul avocaților.

Datele sondajului mai arată că majoritatea respondenților au auzit despre reformele din sectorul justiției și anticorupție din Moldova (70%) și strategia pentru asigurarea independenței și integrității sectorului de justiție din Moldova (62%), însă cunosc într-o măsură mai mică detalii despre acestea. 40% din intervievați se consideră informați în privința reformei în sectorul justiției și anticorupție din Moldova, iar majoritatea (59%) au declarat că sunt puțin/deloc informați la acest subiect. Respondenții au ales top 3 surse de informare despre reforma justiției și anticorupție, care sunt – TV (57%), rețelele de socializare (48%) și site-urile de știri (35%).

Referitor la nivelul de încredere în rezultatele vetting-ului judecătorilor și procurorilor, opiniile cetățenilor sunt divizate. Pe de o parte, 40% declară că sunt încrezuți în rezultatele evaluării, unde 13% au foarte multă și 27% mai degrabă multă încredere. Pe de altă parte, 42% susțin că au puțină încredere, iar 15% din respondenți spun că deloc nu au încredere în rezultatele acestuia. Totuși, respondenții care sunt mai bine informați despre reforma justiției au mai multă încredere în vetting, decât cei care nu sunt informați.

Majoritatea (75%) sunt de opinia că înființarea unei Curți Anticorupție și sistem nou de instanțe judecătorești anticorupție sunt importante pentru Moldova. De asemenea, majoritatea respondenților susțin aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (68%), iar cei mai mulți din aceștia (95%), fiind de opinia că reforma justiției e crucială pentru integrarea europeană a Republicii Moldova .

Datele prezentate în acest studiu au fost colectate în perioada 24 noiembrie- 22 decembrie 2023, fiind folosită metoda cantitativă CATI (Computer-Assisted Telephone Interview – sondaj la telefon). Sondajul a fost realizat cu un eșantion probabilistic proporțional național de 1143 de respondenți din populația generală, femei și bărbați cu vârsta 18+.  Marja de eroare a sondajului este de +-2,9%

Mai multe detalii despre datele sondajului le puteți găsi în limba română aici și în limba engleză aici.

Evenimentul de prezentare al sondajului de opinie poate fi urmărit aici.

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul studiului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

Rolul societății civile în implementarea proiectelor de dezvoltare a localităților este unul esențial și facilitează procesul de transparență a deciziilor autorităților locale.

Acest subiect a fost abordat în cadrul unei mese rotunde organizate de ALDA Moldova, vineri 02 februarie, împreună cu Primăria Sireți, în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert” .

Evenimentul a avut scopul de a prezenta raportul „Monitorizarea proiectelor de dezvoltare a satului Sireți cu participarea cetățenilor și a altor părți interesate: premise pentru implementarea mecanismului de bugetare participativă”, elaborat de ALDA Moldova, care reflectă monitorizarea bugetului alocat proiectelor de dezvoltare în satul Sireți pentru perioada 2021-2023.

În cadrul întrunirii, Viorica Tudos, director ALDA Moldova, a prezentat o imagine de ansamblu  asupra resurselor alocate conform bugetelor aprobate și proiectele implementate, precum și evaluarea eficienței și eficacității colaborării între autoritățile publice locale, cetățeni și altor părți interesate. Totodată, a fost remarcat efortul autorităților locale de atragerere a fondurilor pentru dezvoltarea localității și mobilizarea cetățenilor în rezolvarea problemelor comunitare.

Analiza datelor reflectă o dinamică complexă în implementarea proiectelor de dezvoltare a satului Sireți în perioada 2019 – 2023. Sinergia dintre actorii comunitari și creșterea capacităților Primăriei, prin suplinirea funcțiilor publice de a atrage investiții, a sporit numărul proiectelor implementate. Cu toate acestea, Raportul evidențiază provocările cu care se confruntă Primăria la implementarea proiectelor, dificultatea de a prognoza atragerea de granturi sau investiții, care depind de factori externi și în acelaș timp, de planificarea strategică națională pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice.

Perioada analizată accentuează o discrepanță între bugetul aprobat, precizat și executat a localității, ceea ce denotă dificultatea autorităților locale de planificare pe termen lung și influențarea indicatorilor financiari. Explicația pentru această concluzie însă, rezidă în perioada analizată, când necesitățile apărute în urma identificării priorităților urgente în localitate, datorate crizelor în sănătate și domeniul energetic, au configurat datele economice. Primăria Sireți a aprobat Regulamentul de Bugetare Participativă în noiembrie 2022, însă prioritățile localității, nu au permis aplicarea cadrului procedural și respectarea metodologiei pentru implementarea autentică a bugetării participative.  

Raportul evidențiază multitudinea de proiecte implementate cu suportul cetățenilor, gradul înalt de responsabilitate socială și activism civic. Participarea voluntară și contribuția financiară a locuitorilor la proiectele de dezvoltare a localității, a fost cultivată și susținută de Primărie din anul 2019, iar din inițiativa societății civile a fost înregistrată AO Asociația de Băștinași „Sirețenii de Pretutindeni”. Constituirea acestei asociații a fost un pas important în consolidarea comunității și a diasporei, a format un cadru organizat și facil de reprezentare a cetățenilor și colaborare cu autoritățile locale, centrale, dar și cu organizații internaționale.

Conform precizărilor făcute de Leonid Boaghi, Primarul satului Sireți, în cadrul mesei rotunde, procesul planificării și executării bugetului este unul foarte complex, iar la etapa inițială se aprobă doar cheltuielile de bază, așa cum prevede legislația națională. Primăria Sireți implementează o multitudine de proiecte care vin să răspundă la necesitățile cetățenilor, dar cel mai mare impediment este birocrația și legislația neconformă. La anumite etape pentru realizarea proiectelor, cetățenii sunt dispuși să participe, însă potrivit Legii cu privire la Achizițiile Publice, procesul devine birocratic, primăria este acuzată de tergiversarea procesului, iar proiectele se implementează cu întârziere, ceea ce trezește neâncrederea locuitorilor. Cu toate acestea, Primăria Sireți depune în continuare eforturi pentru informarea cetățenilor, cea mai eficientă cale fiind adunările publice cu grupurile interesate. Primarul a concluzionat că efortul de atragere a investițiilor în satul Sireți, din 2019 până în prezent, s-a soldat cu proiecte implementate și investiții în valoare de peste 82 mil. lei.

Recomandările izvorâte din Raport, se referă la facilitarea implementării mecanismului de bugetare participativă și realizarea proiectelor conform Regulamentului aprobat.

Prin crearea unei Coaliției Locale pentru Participare Bugetară în satul Sireți, formată din reprezentanți ai diverselor sectoare - asociativ, privat, cetățeni, instituții locale, se va asigura o reprezentare echitabilă a intereselor comunității în procesul de bugetare participativă.

Revizuirea Regulamentului privind implementarea programului de bugetare participativă, va juca un rol activ în audierile publice și în argumentarea necesității alocării de fonduri pentru bugetarea participativă. Se recomandă elaborarea și publicarea rapoartelor narative pe pagina web a Primăriei, care să includă informații privind realizarea proiectelor cu participarea cetățenilor, contribuțiile, donațiile și investițiile atrase. Pagina web a Primăriei este depășită și necesită a fi reconfigurată pentru a asigura transparența activității și navigarea facilă a utilizatorilor, precum și vizibilitatea anunțurilor cu privire la consultările publice.

Informații detaliate, găsiți în Raport.

Raportul de monitorizare bugetară „Monitorizarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii satului Sireți cu participarea cetățenilor și a părților interesate” este elaborat de „ALDA” Moldova, în cadrul Proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”.