În anul 2023, femeile din Republica Moldova au achitat cel puțin 8,5 milioane MDL pentru schimbarea actelor de identitate și permisului de conducere ca urmare a modificării numelui. La momentul actual, cadrul normativ nu prevede o diferențiere între perfectarea unui document nou și schimbarea documentului după modificarea numelui. Atât ca și durată, cât și cost procedura este tratată în mod egal. Mai mult, nu există nici posibilitatea aplicării în format electronic pentru obținerea noilor documente ca urmare a schimbării numelui. Astfel, pe lângă povara financiară, femeile trebuie să se deplaseze fizic la Agenția Servicii Publice (ASP), iar acest lucru presupune timp și efort. Este important de evidențiat faptul, că povara aceasta cade în mod disproporționat pe femei, în contextul în care 97% din totalul de cereri de schimbare a unor documente noi urmare a căsătoriei sau divorțului sunt solicitate de femei.

Aceasta este una dintre concluziile principale ale unei note analitice elaborate de Diana Doroș, Coordonatoare de proiecte în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat cum putem diminua povara schimbării numelui pentru femeile din Republica Moldova.

Potrivit autoarei, în Republica Moldova, tradițional femeile sunt acelea care i-au familia soțului, sau decid asupra unei conexări a numelor ambilor. Conform datelor statistice furnizate de ASP, în anul 2023 numărul cererilor de perfectarea actelor noi ca urmare a schimbării numelui după căsătorie sau divorț din partea femeilor au fost de 10,482 pentru buletin de identitate (ceea ce reprezintă 97,5% din totalul de cereri), 9,125 pentru pașaport (96,4% din totalul de cereri), iar 3,580 pentru permis de conducere (96,8% din totalul de cereri). Datele analizate pentru ultimii trei ani prezintă o dinamică similară cu privire la solicitările actelor urmare a căsătoriei sau divorțului de către femei.

Totodată, serviciile achitate de către femeile care au solicitat schimbarea actelor ca urmare a schimbării numelui după căsătorie și divorț se estimează la 8,5 milioane lei. Asta în condițiile în care, potrivit ultimelor date publicate de către BNS, femeile au câștigat în anul 2022, în medie, cu 15,5 % mai puțin decât bărbații (84,5% din câștigul salarial mediu al bărbaților). Exprimată în valoare absolută, discrepanța a constituit, în medie, circa 1762,3 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2022 a constituit 9618,4 lei, iar al bărbaților – 11380,7 lei.

„Din experiența internațională analizată, putem face o comparație privind accesul la informații și disponibilitatea serviciilor în cazul schimbării numelui. În Suedia, în cazul când se schimbă numele sau codul personal, Agenția de Transport Suedeză va trimite prin poștă automat documentele reînnoite.  În Marea Britanie, Canada, SUA, Australia, Irlanda pașii pe care urmează să-i întreprindă cetățenii pentru a perfecta actele după schimbarea numelui sunt disponibili pe paginile oficiale într-un limbaj simplu și cu două opțiuni de solicitare: opțiunea clasică de a te prezenta fizic la oficiile specializate, dar și  completarea cererii în format digital, anexând actele solicitate. În Ucraina, permisul de conducere nu se modifică, odată cu schimbarea numelui. Atunci când se prezintă documentele referitoare la vehicul trebuie se prezentă și  documentele pe baza cărora a fost schimbat numele de familie”, este de părere Diana Doroș.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Diminuarea sau eliminarea tarifelor pentru perfectarea actelor de identitate și al permisului de conducere urmareschimbării numelui, în contextul în care cetățeanul este obligat să schimbe un document cu perioadă valabilă.
2. Digitalizarea serviciului de obținere a tuturor actelor de identitate, inclusiv livrarea acestora la domiciliu în cazul schimbării numelui. Obținerea unui act nou și schimbarea unui act după modificarea numelui, trebuie să fie diferențiate ca și procedură.
3. Plasarea unei informații complete pe pagina web a Agenției Servicii Publice privind serviciile de documentare ca urmare a schimbării numelui.
4. Ajustarea cadrului normativ în vederea stabilirii unui termen pentru perfectarea actele de identitate și al permisului de conducere sau examinarea păstrării permisului de conducere cu numele inițial pentru perioada de valabilitate a acestuia.
5. Excluderea prezentării certificatului medical, la perfectarea permisului de conducere după schimbarea numelui de familie, dacă acesta este încă valabil.
6. Accelerarea integrării principiului egalității de gen în politicile de digitalizare.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta notă analitică a fost  elaborată în cadrul  proiectului IPRE „Analize  Tematice  a  politicilor  publice”, realizat cu susținerea  Fundației  Konrad  Adenauer  (KAS)  în Republica  Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS. 

Specialiști din cadrul centrelor de plasament pentru vârstnici, ai unor centre comunitare multifuncționale și ai structurilor teritoriale de asistență socială care gestionează astfel de centre au fost instruiți cum să aplice formule de calculare a costurilor acestor servicii sociale. Exercițiul este necesar pentru ca, în viitor, astfel de formule să fie puse în practică și să contribuie la o mai bună planificare și finanțare a serviciilor sociale. Formulele fac parte dintr-o metodologie de calcul a costurilor serviciilor sociale, elaborată de expertele Mariana Ianachevici și Eugenia Veveriță, sub coordonarea AO Institutului Virtutes Civilis, în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”. 

Elaborarea formulelor de calcul din cadrul metodologiei de costificare a început în anul 2022, documentul fiind consultat și ajustat, pe etape, cu participarea atât a reprezentanților autorităților publice centrale și locale, cât și a prestatorilor privați de servicii sociale. „Noi am elaborat patru formule de costificare a serviciului social per client/beneficiar la situația de până la începutul reformei sistemului de asistență socială, cunoscută ca „Restart”: formula de calcul pentru serviciu Echipa mobilă, formula pentru serviciu Asistența Parentală Profesionistă și formulele de calcul pentru centrul comunitar funcțional și centre de plasament pentru copii în situații de risc. Apoi am fost nevoite să punem activitatea pe pauză pentru un timp, ca să înțelegem dacă formulele elaborate vor putea ajuta în noua conjunctură de finanțare și organizare. Ne-am clarificat și am înțeles că, în esență, componentele costurilor nu se schimbă. Formula este un instrument care ajută prestatorul de servicii să-și calculeze exact de câți bani are nevoie ca să presteze un serviciu de calitate pentru toți clienții care au nevoie de acest serviciu. Asta înseamnă că formula ar trebui să ajute atunci când se fac planificările pentru fonduri bugetare destinate serviciilor sociale”, explică Mariana Ianachevici.

Cele patru formule  au fost pilotate în anul 2023 și au fost folosite de specialiști la realizarea previziunilor pentru sistemul serviciilor sociale pentru anul 2024. Între timp, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a propus ca în cadrul proiectului să fie elaborate încă patru formule de calcul, pentru alte categorii de servicii sociale. „Astăzi facem o sesiune de instruire, aproape similară cu una pe care am făcut-o la începuturi, când am construit primele patru formule. Am luat trei servicii care sunt aproape similare, deoarece toate au la bază centrul – fie centru de plasament, fie prestarea unor servicii de zi în cadrul unui centru. Deci avem reprezentanți ai centrelor de plasament temporar pentru copii aflați în situație de risc, ai centrelor de plasament pentru persoane vârstnice și ai centrelor comunitare multifuncționale. Încercăm să facem claritate cum funcționează cele trei servicii și încercăm să le arătăm deja o viziune a noastră cum ar trebui să arate această formulă de calcul pentru asemenea tipuri de servicii. Vom avea și etape de consultare, dar mai întâi ar trebui să ne punem de acord pe chestiuni de bază”, mai spune Mariana Ianachevici.

Pe parcursul instruirii, participanții au simulat planificări de bugete pentru servicii sociale și au estimat costuri. „Noi, prestatorii de servicii sociale, uneori nu „riscăm” să prestăm servicii cu plată pentru că, la eventuale controale sau verificări, nu am ști cum să justificăm costurile în lipsa unei metodologii. E nevoie de o metodologie națională, valabilă pe țară, cu formule de cost variabile, în funcție de cheltuielile concrete din teritoriu. Un astfel de exercițiu este foarte oportun, pentru că, de fapt, suntem învățați, la modul practic, cum să aplicăm formulele”, a pus una dintre participante, Inga Ciocan, șefă Direcției protecția persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități din cadrul Direcției generale asistență socială Strășeni.

 „Am lucrat, în cadrul instruirii, în subgrupul pentru elaborarea formulei de calcul a serviciilor sociale pentru persoane vârstnice. Vreau să obțin cel puțin abilități minime, inițiale, de aplicare a formulei de cost, pentru a o aplica în cadrul organizării serviciului de plasament pentru persoane vârstnice, pe care îl gestionează complexul „Phoenix”. Formulele sunt foarte utile atât pentru subdiviziunile publice, cât și pentru prestatorii privați, deoarece ne ajută la obținerea finanțării din partea APL-urilor, dar și la crearea unui cost echitabil pentru clienți”, explică un alt participant, Lucian Tilipeț, manager de oficiu la Complexul multifuncțional „Phoenix” din Râșcani. 

Nicolae Leucă, șef al serviciului Centru de plasament pentru adulți și vârstnici „Sfântul Vasilie cel Mare” din Sculeni, Ungheni, este de părere că astfel de formule ar fi trebuit elaborate și aprobate mai devreme, așa că așteaptă aplicarea lor cât mai rapidă: „Cred că am întârziat un pic, trebuia încă un an în urmă să vorbim despre costuri. În special în contextul reformei, acum suntem într-o perioadă de incertitudine care sper că nu va dura mult. Este a treia lună din acest an, avem și servicii cu plată, dar nu știm ce metodologie să aplicăm. Până acum Consiliul Raional decidea, la începutul anului, costul de întreținere a unui beneficiar. De exemplu, ultima data, anul trecut costul fusese stabilit de 8 mii de lei/lunar. Din ce știu eu, costul real e mult mai mare. Dar ca să aplici altă cifră, să-i ceri beneficiarului să plătească, trebuie să ai în primul rând o metodologie. Din acest considerent, exercițiu de azi este foarte necesar”.

Metodologia de calculare a serviciilor sociale este elaborată în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu IP Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.

Caritas Cehia face un pas în direcția îmbunătățirii sustenabilității și eficientizării în utilizarea resurselor de apă, venind cu o inițiativă inovatoare de utilizare a apei pluviale ca sursă alternativă de apă în Moldova. Pe parcursul anului 2024, in grădinița “Albinuța” din satul Bilicenii Vechi, raionul Sîngerei, cu implicarea experților cehi și naționali, va fi construit un sistem de captare, filtrare și stocare a apei pluviale, pentru utilizarea ulterioară a acesteia în scopuri menajere.

Un model de îmbunătățire a managementului apei

„Acest proiect este binevenit mai ales pentru instituțiile publice și sociale pentru că prin intermediul acestuia noi putem să colectăm această apă, să o depozităm, să o tratăm și ulterior să o utilizăm din nou în uzul instituției. Principalul nostru obiectiv este ca să cheltuim resursele pe care le avem, astfel încât să nu facem abuz și următoarele generații să beneficieze de ele.”, susține Cristian Cainarian, președintele raionului Sîngerei.

La nivel național, nevoia de îmbunătățire a condițiilor sanitare în instituțiile de învățământ, în special în zonele rurale, este evidentă. Doar 50% dintre instituțiile de învățământ din Moldova dispuneau de apă curentă conform estimărilor din 2021 ale Ministerului Sănătății, iar 57% dintre școli aveau toalete în afara clădirii școlii, conform rapoartelor independente.

Grădinița din Bilicenii Vechi este un exemplu reprezentativ pentru mai multe instituții de învățământ preșcolar din zonele rurale ale Moldovei. Conform opiniei experților, cea mai mare parte a apei utilizate pentru spălare ar putea fi acoperită de recoltarea apei de ploaie. Prin această inițiativă avem ca scop reducerea consumului de apă în scopuri menajere, având un impact semnificativ asupra bugetului instituției, ce deservește în prezent 125 de copii, cu numărul lor în continuă creștere.

“Majoritatea consumului de apă la grădiniță este cea menajeră folosită la baie, spălătorie, bucătărie. Acum este un deficit de apă și noi am simțit problema lipsei apei în instituția noastră. Din această cauză încercăm să folosim orice oportunitate și să avem economii la bugetul grădiniței.”, spune Rodica Daraban, directoarea grădiniței „Albinuța”, satul Bilicenii Vechi.

Concept inovator pentru Moldova

Proiectul implică experți cehi și naționali, iar construcția sistemului va reprezenta o premieră în Moldova, unde nu există sisteme similare. Expertiza și experiența aduse de Caritas Cehia vor contribui la dezvoltarea unui model inovator de gestionare a apei, cu impact pozitiv asupra sustenabilității și eficienței în utilizarea resurselor.

Acest proiect inovator urmărește să ofere un model viabil de îmbunătățire a gestionării apei și sanitației în instituțiile de învățământ din zonele rurale, prin colectarea și stocarea apei pluviale. Este o inițiativă cu potențial de extindere la nivel național, contribuind la dezvoltarea durabilă a comunităților școlare.

Caritas Cehia, prin implicarea sa în acest proiect, confirmă angajamentul său față de sprijinirea comunităților afectate și de promovarea soluțiilor inovatoare pentru problemele locale.

„După ce finisăm construcția sistemului, va fi elaborat un ghid în care vom prezenta modelul tehnic și rezultatele obținute în urma utilizării sistemului în grădinița din Bilicenii Vechi. Acest ghid va fi prezentat tuturor primarilor interesați și vor fi încurajați să adopte același model.”, explică Vadim Strestian, manager de proiect, Caritas Cehia în Moldova.

Proiectul „Apa pluvială ca sursă alternativă de apă în Moldova” este implementat de Caritas Cehia în parteneriat cu Primăria Comunei Bilicenii Vechi și finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

A.O. The Moldova Project, în parteneriat cu UNFPA,  lansează un program de educație pentru sănătate reproductivă destinat adolescenților și profesorilor din comunitățile rurale, inclusiv din regiunea transnistreană

Peste 100 de adolescenți și zeci de profesori și asistenți sociali din cinci raioane ale țării, inclusiv din regiunea transnistreană, vor fi instruiți de specialiștii The Moldova Project în perioada martie - august 2024. Seria de traininguri va contribui la creșterea nivelului de conștientizare și responsabilizare în ceea ce privește fiziologia corpului uman, drepturile reproductive, egalitatea de șanse, relațiile sexuale, respectarea drepturilor omului și prevenirea abuzului sexual. Totodată, paticipanții vor fi informați despre serviciile de suport disponibile în Moldova, la care tinerii pot apela.  

„Programul de educație comprehensivă extrașcolară privind sănătatea reproductivă a adolescenților și tinerilor” are scopul de a informa copiii și adolescenții din mediul rural, în special din grupuri social-vulnerabile, dar și specialiști care lucrează direct cu aceștia, despre sănătatea reproductivă și impactul ce-l are acest domeniu asupra  bunăstării sociale. 

Trainingurile vor fi realizate și coordonate de un grup de formatori ai asociației The Moldova Project, instruiți cu suportul UNFPA Moldova. Activitățile de informare a copiilor și adolescenților se vor desfășura în raioanele Criuleni, Călărași, Hîncești, Anenii Noi. În fiecare locație cursul va dura trei zile și va include subiecte bazate pe curriculum, în conformitate cu ghidul internațional privind Educația Sexuală Comprehensivă. Trainingurile vor avea caracter interactiv, cu jocuri și prezentări, discuții de grup adaptate nevoilor și intereselor participanților. 

„Prin intermediul acestui program ne propunem să ajungem, inclusiv la adolescenții și tinerii vulnerabili pentru a-i împuternici și a le oferi suport în a-și dezvolta abilități și deprinderi de viață care să se materializeze în decizii cumpătate în favoarea sănătății lor. Iar implicarea în formări a profesorilor și asistenților sociali ne ajută să amplificăm eforturile și să ne asigurăm că tinerii vor avea specialiști calificați în comunitățile lor și vor putea apela la aceștia de fiecare dată când vor simți nevoia.” 

Olga Pînzari, manageră de program UNFPA Moldova

Un alt training va fi organizat exclusiv pentru specialiștii de pe ambele maluri ale Nistrului. Vor participa  angajați din sfera educațională, cea a asistenței sociale și umanitare, care au  rolul de a construi un dialog deschis cu adolescenții și tinerii cu care lucrează  despre dreptul universal la informare privind sănătatea reproductivă. Astfel, prin intermediul facilitatorilor, va spori accesul adolescenților la surse alternative de informare, se va realiza conectarea la rețeaua de organizații prietenoase tinerilor și la furnizorii de servicii și cunoștințe privind sănătatea reproductivă și drepturile omului. 

Educația sexuală comprehensivă este un proces de predare și învățare, pe baza unui curriculum despre aspectele cognitive, emoționale, fizice și sociale ale sexualității. Scopul urmărit este de a oferi adolescenților  și tinerilor cunoștințe, deprinderi și atitudini care îi vor ajuta să-și înțeleagă mai bine corpul și valoarea deprinderilor sănătoase; să conștientizeze ce este bunăstarea și demnitatea; să stabilească relații sociale bazate pe respect; să înțeleagă și asigure protecția propriilor drepturi pe durata întregii vieți.

„Proiectele de informare și de abilitare a copiilor și tinerilor,  în special din grupurile social-vulnerabile, sunt de importanță strategică pentru întreaga societate. Sprijinul educațional, de formare și mentorat are un rol covârșitor în viața adolescenților care sunt supuși unor riscuri multiple. Doar fiindu-le alături, prin îndrumare și susținere, în cele mai dificile momente din viață, putem schimba paradigma vulnerabilității și crea oportunități de dezvoltare. Împreună cu UNFPA Moldova, vom ajuta sute de adolescenți să prevină riscurile la care pot fi supuși în viața de adult, să conștientizeze și să abordeze o atitudine responsabilă față de propria sănătate și viața de cuplu.”

 Victoria Morozov, președinta A.O. The Moldova Project

A.O The Moldova Project va colabora cu mai mulți parteneri din sectorul neguvernamental și cu autoritățile publice locale, pentru a aborda eventualele  provocări, situații de risc și pentru a dezvolta capacitatea de răspuns. 

Proiectul include colectarea și analiza feedback-ului de la participanți, facilitatori și alte părți interesate, printr-un instrument de monitorizare consolidat, furnizat de echipa UNFPA. De asemenea, vor fi organizate traininguri de consolidare a cunoștințelor pentru toți participanții, inclusiv cei ce au participat în cadrul ediției anterioare a proiectului. 

Respectivul program de educație pentru sănătate reproductivă face parte din Programul global al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) de educație cuprinzătoare privind sănătatea reproductivă a adolescenților și tinerilor și este implementat cu suportul financiar al Guvernului Norvegiei.

Pe parcursul anului 2023, A.O The Moldova Project a realizat un proiect similar la care au participat, în sesiuni de câte trei zile, 150 de adolescenți și tineri din raioanele Criuleni, Călărași, Cimișlia și în municipiul Chișinău. 

Activitatea asociației The Moldova Project este centrată pe protecția copiilor din familii social-vulnerabile din mediul rural și prevenirea situațiilor de risc. Asociația activează în zeci de sate din regiunea centrală a țării, unde zilnic aduce servicii de asistență materială, psihologică, educațională și medicală. Planul de sprijin este axat pe abilitarea familiilor ce se află la limita subzistenței, astfel încât acestea să poată căpăta independență financiară. Asociația The Moldova Project dezvoltă proiecte de educație non-formală în satele Republicii Moldova prin intermediul sălilor pentru joacă și lectură deschise în 15 localități din țară, și a proiectelor punctuale de informare și abilitare a copiilor din mediul  rural și celor plasați în centre de plasament.