CALL FOR INTEREST: ENTREPRENEURIAL GROWTH AND FINANCIAL LITERACY INITIATIVE (EGFLI) FOR THE NORTH REGION OF MOLDOVA AND CHISINAU

Introduction:

Norwegian Refugee Council (NRC) in partnership with the Association of Female Entrepreneurs in Moldova (AFAM), is thrilled to announce the launch of an innovative initiative titled “Entrepreneurial Growth and Financial Literacy Initiative (EGFLI)” tailored specifically for the North Region of Moldova, focusing on Ocnita and Soroca areas and Chisinau. The project is funded by the Norwegian Agency for Development Cooperation (NORAD).

Objective:

This initiative aims to empower refugees, Third Country Nationals, and vulnerable local communities including Roma Community in the North Region of Moldova, enhancing their economic inclusion through entrepreneurship and financial literacy. Our goal is to support these groups in achieving self-reliance and sustainable income generation.

Program Duration: February - November 2024

Targeted Communities residing in the North Region of Moldova and Chisinau are:

• Refugees
• Third Country Nationals
• Vulnerable locals in Ocnita and Soroca

Program Highlights:

• Specialized Entrepreneurship and Financial Literacy Training
• Advanced Soft Skills Development Modules
• Customized English/Romanian Language Courses based on individual needs
• Supportive Childcare Services for participants with children
• Comprehensive Transportation Assistance to ensure accessibility
• Exclusive Mentorship, Coaching, and Counseling Sessions to guide participants through their entrepreneurial journey

Special Opportunity for Participants:

Twenty exceptional participants will be chosen to receive a significant grant of up to 100,000,00 Moldovan Lei to jumpstart their business ventures. This grant represents our commitment to support economic growth and our trust in your ability to contribute positively to your community.

Eligibility Criteria:

• Legal Status & Residency: Must have legal status in Moldova or a clear intent to obtain such, residing in Ocnita, Soroca, or nearby areas.
• Age Requirement: Must be 18 years or older.
• Entrepreneurial Intent: Demonstrated capability and interest in starting and running a business within Moldova.
• Language Proficiency: Proficiency in Russian is required, as the program will be conducted in this language.
• Commitment: Availability to fully participate in the program from April to November 2024.
• Childcare Needs: Participants with children are encouraged to apply and should indicate any childcare needs.
• Humanitarian Priority: Those with urgent humanitarian needs will be prioritized.
• Program Readiness: A strong interest in entrepreneurship training, soft skills development, and mentorship.

Selection Process:

Out of the many applicants, 40 promising participants will be chosen for a holistic educational experience. This includes dedicated training in entrepreneurship, enhancement of soft skills, and proficiency development in language courses.

However, commitment and action remain the cornerstone of this program. Out of these 40 participants, only 20 who manifest a clear desire to pursue their entrepreneurial journey and can effectively draft a precise business plan during the training and mentoring sessions will progress to the next phase. These selected participants will be provided with grants up to 100,000 Moldovan Lei to transform their entrepreneurial ideas into tangible ventures, be it on an individual scale or as part of a collaborative enterprise.

Application Process:

Prospective candidates are urged to meticulously complete the application form, ensuring accuracy and thoroughness. Such diligence will optimize our assessment phase, streamlining the identification of ideal participants for this transformative initiative. You can apply to the program shall you are interested in learning business skills, and other skills required, and getting mentoring and financial support to open your business in Moldova through this link.  https://zz4kw8q3ntd.typeform.com/to/vC85sFo0

Contact Information:

For more information, clarifications, or queries, please contact us via email at proiecte.afam@gmail.com or by phone at 069850983 during standard working hours.

Together, we aim to build a strong, inclusive, and economically empowered community in Moldova.

41 социальная услуга для людей из уязвимых групп в Республике Молдова была создана или улучшена организациями гражданского общества в партнерстве с местными и центральными органами власти. Мероприятия были проведены в рамках проекта «Организации гражданского общества, действующие для улучшения социальных услуг», финансируемого Европейским Союзом, софинансируемого и внедряемого Фондом Сорос Молдова, в партнерстве с IP Keystone Moldova и AO «Institutum Virtutes Civilis».

В рамках проекта было создано 12 дневных или стационарных центров для детей и взрослых из групп риска, 8 мобильных бригад и служб помощи на дому, 6 реабилитационных центров для детей и взрослых с ограниченными возможностями, 3 службы профессиональной ориентации для молодых людей из групп риска, 3 общинных дома и службы приюта, 3 службы для детей и взрослых с нарушениями зрения и слуха, 2 социальные прачечные, социальная столовая и центр типа Barnahus в Бельцах. Эти службы действуют в 29 районах и муниципиях страны.

Проект Организации гражданского общества, действующие для улучшения социальных услуг стартовал в 2021 году и завершится в июле 2024 года. Общий бюджет проекта составляет 3 375 000 евро, из которых вклад ЕС - 3 000 000 евро.

Качественные социальные услуги - это надежда на лучшую жизнь в обществе для многих нуждающихся людей. Помощь уязвимым людям - это фундаментальная основа прогрессивного и гуманного общества. Солидарность государств-членов Европейского союза с нуждающимися людьми тверда и непоколебима. Совместными усилиями мы сможем построить общество, в котором будут преобладать инклюзия, толерантность, справедливость, солидарность и недискриминация, - сказал Янис Мажейкс, посол Европейского союза в Республике Молдова.

Устойчивость социальных услуг, созданных или развитых в рамках проекта, имеет решающее значение. Созданные услуги переходят в ведение государственных властей, которые продолжают управлять ими.

Общая цель проекта - дать возможность социальным организациям гражданского общества (ОГО) стать опорой в диалоге по социальной политике и в построении инклюзивных сообществ для уязвимых групп населения. Таким образом, на каждом этапе проекта практические работники получали начальное и текущее обучение, консультации и наставничество, предоставляемые Keystone Moldova. Institutum Virtutes Civilis совместно с Министерством труда и социальной защиты разработал методологию расчета стоимости социальных услуг, которая будет способствовать развитию практики заключения контрактов на оказание услуг.

«Благодаря щедрой поддержке Европейского союза и самоотверженности наших партнеров из Institutum Virtutes Civilis и Keystone Moldova мы работаем над развитием организаций гражданского общества в социальном секторе, которые могут способствовать позитивным изменениям в сообществах. Доступные и качественные социальные услуги необходимы для развития открытого общества, где уважаются права и свободы каждого человека. Одним из приоритетов Фонда Сорос Молдова является обеспечение инклюзии каждого человека, построение сообщества, в котором каждый имеет необходимые ресурсы и доступ к справедливым возможностям и шансам», - сказала Даниела Видаику, исполнительный директор Фонда Сорос Молдова, на итоговом мероприятии проекта.

В ходе проекта 6 739 человек из уязвимых групп воспользовались социальными услугами, из которых 58,4% бенефициаров - сельские жители, а 41,6% - городские. Большинство (74%) бенефициаров - дети, 17% - пожилые люди.

Проект финансируется Европейским Союзом, софинансируется и внедряется Фондом Сорос Молдова, в партнерстве с IP Keystone Moldova и AO «Institutum Virtutes Civilis» на период 2021-2024 гг.

De la inovații pentru educație, finanțe, resurse umane, industria vinurilor, agricultură, artă și chiar dating, 180 de entuziaști din 12 țări din Europa Centrală și de Est au avut curajul să aplice la acceleratorul regional pentru startup-uri tech în faza de idee, Upcelerator, ca să învețe treptat traseul necesar pentru validarea și lansarea propriului startup. 

La data de 11 martie a fost lansat acceleratorul regional Upcelerator, ediția Orange Digital Center, care a adunat fondatori tech din diferite colțuri ale lumii, fiecare cu o idee de startup și dorința de a crea afaceri mărețe și cu impact global.

Această ediție a adunat un număr record de 180 aplicări, adică 180 de inițiative antreprenoriale, un semn bun că tot mai mulți doritori vor să încerce rolul de antreprenor și vor să răspundă problemelor cu care se confruntă în comunitățile lor, prin inovație și tehnologie.

În ediția de primăvară a acceleratorului, Dreamups a anunțat un număr de locuri disponibile pentru 50 de echipe, însă într-un final au fost acceptate în program 90 de idei de startup-uri tech promițătoare. Ideile de startup selectate sunt din domeniul tehnologic, la intersecția cu specialități ca: medicină, divertisment, securitate cibernetică, alimentație și agricultură, finanțe, educație, digitalizare, love tech și networking.

Mihai STIPANOV, Fondator Dreamups și Mozaic: „Ce facem noi în Upcelerator? Încercăm să construim un program în care veți învăța cum să construiți un startup cu impact semnificativ. Să lucrezi la un startup este foarte greu, ba chiar mai mult, mereu trebuie să ai acea motivație să te trezești în fiecare zi și să lucrezi la el, chiar dacă știi că cel mai probabil acesta va eșua. Deci, de unde să găsești acea motivație? Ea se trage din viziunea startup-ului vostru, din misiunea acestuia. Dacă această misiune nu este destul de mare, nu veți fi dispuși să vă treziți în fiecare dimineață și să oferiți tot timpul pentru a dezvolta idee dată. De aici și vine impulsul pe care vreau să vi-l transmit: Dream big. Vizualizați măreț. Sper că Upcelerator vă va ajuta să gândiți diferit.”

Acesta este al 10-lea program de accelerare în istoria Dreamups, însă este pentru prima dată când participarea este complet gratuită, equity free, pentru toți participanții, datorită parteneriatului strategic cu Orange Digital Center. Creat în Moldova în 2023, Orange Digital Center este un hub de învățare pe parcursul vieții, unde fiecare poate dobândi competențele digitale și antreprenoriale necesare unui viitor tehnologizat.

Însă ce fel de startup global, fără acces la o piață de desfacere internațională? Această provocare e rezolvată de un alt partener al programului, care susține în mod repetat acceleratorul Upcelerator, Central European Initiative (CEI). Ei promovează colaborarea și popularizarea inovației în țările membre ale CEI, și transferul de cunoștințe dintre mentorii și experții ce reprezintă aceste țări. 

Programul este susținut și de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, ce susțin organizația Dreamups în dezvoltarea misiunii sale în cadrul unui parteneriat strategic anual.

În următoarele 3 luni, 90 de echipe vor lucra cu peste 30 de mentori din 11 țări, ca să ghideze fondatorii/fondatoarele să-și valideze ideile prin metodologia Customer Development. De asemenea, aceștia vor învăța toate aspectele de bază ale dezvoltării unui startup inovator și scalabil. Printre temele cercetate sunt aspectele legale, scalabilitate, go to market, fundraising, pitching și altele. Cele mai bune idei și echipe vor avea șansa să câștige o investiție de 25,000+ euro de la comunitatea de investitori angel Mozaic.

Organizatorii nu se opresc aici. Este deja a 2-a ediție la care Dreamups găzduiește un program de continuitate a suportului pentru cele mai promițătoare startup-uri generate în Upcelerator – e vorba de acceleratorul de tracțiune UpNext, unde startup-urile selectate vor continua să primească sprijin pentru a-și crește principalii indicatori de 10 ori.

Aceasta e posibil datorită unui alt parteneriat strategic al organizației – WNISEF, prin intermediul USAID, care în mod repetat oferă suport pentru startup-uri să se extindă pe noi piețe și să ridice următoarea rundă de investiție.

Mentorii și experții internaționali care s-au alăturat programului sunt la fel de impresionanți precum ideile participanților. Fondatori cu o vastă expertiză, ei sunt pregătiți să împărtășească insight-uri în domeniul tech și să ghideze participanții pe tot parcursul programului. În plus, dedicarea în facilitarea succesului fiecărui participant este implicată prin disponibilitatea lor constantă și determinarea de a contribui la dezvoltarea comunității antreprenoriale la nivel regional. 

Acceleratorul la etapa idee, Upcelerator 2024, desfășurat online, în limba engleză, cuprinde 13 module pentru dezvoltarea pas cu pas a unui startup scalabil. Pe tot parcursul programului, participanții vor interacționa cu membri ai comunității antreprenoriale globale, vor accesa resurse educaționale și activități practice online, vor obține feedback de la mentorii rezidenți, fondatori de startup, și susținerea atât a organizatorilor, cât și a colegilor din program.

Upcelerator este un accelerator pentru startup-uri în faza incipientă, organizat într-o ediție specială de către Dreamups și Orange Digital Center, co-finanțat de CEI – Central European Initiative, susținut prin Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, cu suportul Western NIS Enterprise Fund, dar și sprijinit de comunitatea de investitori „Mozaic”.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova și Agenția de Guvernare Electronică (AGE), a organizat marți, 19 martie 2024, discuția publică „E-justiție: progrese, provocări și recomandări pentru impulsionarea utilizării soluțiilor digitale în sectorul justiției”.

În cadrul evenimentului, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Director Adjunct, IPRE, vorbitorii au abordat mai multe aspecte legate de componentele Sistemului Informațional Judiciar și gradul de implementare a acestora, rezultatele pilotării E-Dosar Judiciar și perspectivele de extindere la nivel național, precum și provocările și recomandările pentru impulsionarea utilizării soluțiilor digitale în domeniul justiției.

În deschiderea evenimentului, Laura Cioclea, Manager de proiect, „Fondul de Consiliere în Politici”, GIZ Moldova, a menționat: „Transformarea digitală este o prioritate în portofoliul cooperării germane și cu siguranță va rămâne o temă umbrelă în suportul acordat partenerilor noștri, indiferent de sectoarele specifice unde avem intervenții. Din acest motiv, ne bucură că transformarea digitală a devenit și pentru Guvernul Republicii Moldova o prioritate. Împreună cu echipa IPRE, am organizat pe parcursul anului trecut un șir de discuții publice, atât în format online, digital, cât și fizic, în câteva regiuni ale Moldovei, pe teme actuale, specifice transformării digitale. Din șirul acesta de evenimente am înțeles că acest tip de interacțiune este foarte necesar. Pentru că, doar împreună cu toți actorii, într-un cadru cât mai divers putem înțelege și adresa provocările fiecăruia dintre actori. Iar, revoluția digitală nu face abstracție de sectoare. Transformarea digitală poate aduce nenumărate avantaje întregului sistem de justiție, acesta poate facilita eficiența activităților din sistem, poate accelera procese interne și, în același timp, poate diminua semnificativ costurile instituțiilor. În așa mod, ele pot deveni mai eficiente și transparente, câștigând încrederea populației”.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Olga Tumuruc, expertă asociată în domeniul transformării digitale, IPRE: „Potrivit analizei noastre, actualmente în Republica Moldova există trei componente ale Sistemului Informațional Judiciar: Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), Sistemul Informațional e-Dosar Judiciar (SI e-DJ) și Soluția informatică a ședințelor de judecată (SIaS). Principalele constatări ale analize PIGD arată că acesta este folosit de către toate instanțele, de toate nivele, este utilizat în mod constant și regulat, iar cadrul normativ prevede că lucrările de evidență și documentare procesuală în instanțele de judecată și curțile de apel se duc prin intermediul PIGD. Totuși, avem și unele constrângeri, cum ar fi conectivitatea și interoperabilitatea limitată, dar și faptul că acesta funcționează în regim de pilotare mai bine de 14 ani. Principalele constatări ale SI e-DJ arată faptul că acesta este pilotat în cerc restrâns (în 17 sedii ale avocaților), acesta nu este accesibil justițiabililor, nu poate fi apreciat gradul de utilizare, precum și are un grad limitat de conectivitate și interoperabilitate, iar semnătura electronică este considerată o pseudo-barieră în utilizarea soluției. Dacă e să vorbim de SIaS, atunci noi putem constata că nu toate cauzele pot avea ședințe de judecată în regim de videoconferință, iar analiza datelor pentru 2023 denotă utilizarea marginală a opțiunii de videoconferință pentru organizarea ședințelor de judecată. Totodată, nu toate sălile sunt dotate cu echipament necesar, iar judecătorii și justițiabilii sunt reticenți la desfășurarea ședințelor în regim de videoconferință. În contextul analizei IPRE, una din principalele recomandări ar fi asumarea de către Ministerului Justiției a rolului de lider pentru digitalizarea întregului sector, dezvoltarea unei viziuni strategice unice privind sistemul e-justiție integrată, precum și ajustarea cadrului legal pentru a integra soluțiile digitale”.

Veronica Mihailov-Moraru, Ministru al Justiției: „Pentru Ministerul Justiției a fost întotdeauna o prioritate digitalizarea și implementarea sistemelor informaționale și judiciare. Or, acest lucru a fost evidențiat din start în Strategia de Dezvoltare pe sectorul justiției, adoptată în decembrie 2021. E-justiție este prezent tot mai mult în arealul nostru juridic, fiindcă aceasta aduce mai multe progrese și beneficii. Chiar dacă populația și funcționarii publici încă nu cu toții le conștientizează. În acest sens, avem foarte mult de lucru pentru îmbunătățirea soluțiilor digitale. Ca priorități ale Ministerului Justiției pentru acest domeniu sunt setate așa componente precum accesul la serviciile prestate instituțiilor din sectorul justiției, resetarea arhitecturii instituționale de guvernanță IT în justiție, precum și digitalizarea  managementului dosarului și a fluxului de documente. Astfel, suntem de acord că Ministerul Justiției trebuie să fie lider în domeniul digitalizării sectorului, iar în acest an ne vom focusa pe dezvoltarea sistemelor informaționale juridice, dar și extinderea utilizării a e-Dosar judiciar”.

Sorin Popescu, Director, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ): „Noi cunoaștem etapa la care suntem, dar pentru ca să avansăm noi avem nevoie de mai mult decât de un simplu dialog. Noi avem o viziune clară și ne bucurăm, inclusiv de susținerea partenerilor de dezvoltare. Dar, după cum cunoașteți, un proces de digitalizare a justiției necesită un proces de abordare holistică, cu alocarea resurselor necesare, angajarea, menținerea și ridicarea constantă a neveului de pregătire a angajaților, preluarea de bune practici de la statele dezvoltate, dar și atragerea investițiilor, pentru că resursele din bugetul public sunt limitate. Spre exemplu, Agenția pe care am onoarea să o conduc, are competențe destul de vaste – de la administrarea și dezvoltarea sistemului informațional judiciar, realizarea instruirilor, statistica judiciară, auditul în instanțele judecătorești, până la crearea condițiilor în instanță. În luna octombrie 2023, la Agenție au rămas doar 7 angajați, împreună cu conducerea, care trebuiau să administreze 5 sisteme informaționale. Acum situația s-a mai stabilizat, datorită suportului recepționat. Noi am înțeles că în așa ritm, progrese, inclusiv incluse în strategie, vor fi greu de atins. Astfel, vreau să confirm că este necesară schimbarea abordării a întregului proces de digitalizare”.

Andrei Prisăcar, Director, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Noi avem o infrastructură de e-Guvernare echilibrată și interconectată. Ceea ce noi facem la moment este să interconectăm sectoarele, inclusiv Ministerul Justiției, cu domeniile specifice de competență. Aici vorbim de toate entitățile care sunt responsabile pe dimensiunea justiției. Ce este important este că noi vrem să venim cu infrastructură și să ajutăm. Să excludem dublarea de efort care ar trebui să o facă, spre exemplu, acest sector, în momentul în care trebuie să rescrie acele soluții, care deja sunt astăzi disponibile, cum ar fi MPass, autentificarea și semnarea în sisteme, validarea acestora, gestionarea utilizatorilor, schimbul de date etc. Sunt lucruri care deja există și trebuie reutilizate. Noi avem o comunicare suficient de bună cu domeniul justiției, iar pe alocuri ajutăm să digitalizeze anumite elemente de back-office. Am ajutat colegii atunci când vorbim despre apostilarea actelor, când am scris soluția informatică și am dat-o colegiilor să o valorifice. Deci pe noi ne interesează nu doar procesul unui sector, pentru că cetățeanul, în ciclul de viața a serviciilor publice, interacționează cu diferite sectoare. Astfel, pentru noi este important ca tot scenariul de viață a serviciilor publice să fie digitalizat, iar acesta este conceptul pe care noi vrem să îl abordăm”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.