Primul curs de Design Thinking din cadrul hubului de învățare pentru viitor Orange Digital Center s-a încheiat cu succes. Pe parcursul a 9 săptămâni, absolvenții au creat 8 proiecte folosind competențele dezvoltate în program și au învățat cum pot să aplice Design Thinking pentru a inova în joburile și activitățile lor.

Programul de învățare Design Thinking a avut loc offline între 21 martie și 20 mai. În această perioadă, cei 36 de absolvenți (24 femei și 12 bărbați) au studiat fundamentele gândirii centrate pe om și au implementat cunoștințele în practică, prin dezvoltarea propriului proiect.

La curs au participat tineri și profesioniști veniți din mai multe domenii de activitate și cu experiență profesională diversă: studenți, antreprenori cu una sau mai multe afaceri, angajați în domenii precum IT, contabilitate, management de proiect și organizații non-guvernamentale.

Pe parcursul celor 32 ore de studiu, echipele au aplicat lucrurile învățate și au generat idei pentru soluționarea a 8 probleme din comunitate, atât locale, cât și globale:

1. Dream team - soluție pentru sortarea deșeurilor. Folosind principiile design thinking-ului, echipa a venit cu o alternativă pentru a eficientiza implementarea procesului la consumatori și instituțiile responsabile.
2. Artech - platformă online pentru educația financiară a tinerilor. Prima iterație va fi implementată în vara acestui an.
3. Green Thinking - crearea unei schițe pentru sistemul de plăți electronice în domeniul medical și elaborarea unei liste de soluții funcționale la nivel internațional.
4. The Pioneers - joc interactiv pentru bugetare participativă, inclusiv implementarea împreună cu cetățenii din Cimișeni, Criuleni.
5. Five Drops - digitalizarea abonamentelor pentru transportul public și înlocuirea abonamentelor de hârtie cu cele digitale.
6. Oranges – crearea unui ghid pentru reducerea risipei alimentare, bazat pe cercetarea elaborată în timpul cursului.
7. Sunny – eficientizarea transportului public printr-un sistem de utilizare, educație și schimbare a comportamentului utilizatorului.
8. Izzy – generare de acțiuni folosind design thinking, inteligența artificială și studii de caz internaționale pentru a rezolva problemelor legate de lacurile poluate.

Maria Gînga, fondatoare de start-up și absolventa cursului Design Thinking.

„Design thinking este un curs extrem de util - chiar dacă ești expert în domeniul tău, acest concept se aplică la fiecare proces dintr-un proiect mai amplu. Este benefic pentru că îți permite să vezi lumea dintr-o perspectivă mai largă, să identifici problemele și să fii pregătit/ă să generezi soluții eficiente pentru acestea.” - a subliniat Maria Gînga, fondatoare de start-up și absolventa cursului Design Thinking. 

În urma cursului Design Thinking participanții vor implementa câteva dintre proiectele dezvoltate în program pentru a aduce inovația în activitățile profesionale și personale – de la crearea produselor pentru clienți și îmbunătățirea proceselor publice până la realizarea propriilor idei în practică.

Dacă ești curios/curioasă să afli mai multe despre oportunitățile pe care le poți accesa și tu la Orange Digital Center, urmărește paginile hubului de Facebook, Instagram și digitalcenter.orange.md.

Programul de învățare Design Thinking este lansat de Fundația Orange și este realizat în parteneriat cu Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat Dreamups, sub umbrela Orange Digital Center.

Orange Digital Center este o inițiativă socială a Grupului Orange și este implementat în Republica Moldova de Fundația Orange, în parteneriat cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Mai multe detalii despre Orange Digital Center sunt disponibile pe digitalcenter.orange.md

În anul 2023, venitul autorităților publice locale din taxele locale a constituit MDL 864 milioane, o sumă de 34 de ori mai mică comparativ cu cea încasată de către autoritățile centrale doar din taxa pe valoare adăugată (TVA), care a totalizat MDL 30 miliarde în același an. Cea mai mare parte a cheltuielilor din bugetul local este alocată cheltuielilor de personal (circa 50%), urmate de cheltuielile pentru bunuri și servicii (20%). Totodată, ponderea mijloacelor fixe constituie circa 15-20% din cheltuielile totale, în timp ce pentru investițiile capitale rămân doar circa 5-10%.  Acest fapt are un impact negativ asupra capacității autorităților publice locale de a realiza proiecte mai mari de infrastructură care să accelereze dezvoltarea socio-economică la nivelul comunităților locale.

În acest context, Stanislav Ghilețchi, Director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică în care analizează cum ar putea identifica autoritățile locale, în cazul unor bugete foarte limitate pentru investiții publice, resurse financiare necesare pentru inițierea unui program de investiții și dacă obligațiunile municipale ar putea deveni o opțiune sustenabilă.

Potrivit autorului, obligațiunile municipale reprezintă un instrument de datorie emis de autoritățile publice locale (de nivelul 1 și 2) pentru a colecta fonduri pentru finanțarea unor proiecte publice. Proiectele de infrastructură sunt cele mai frecvente tipuri de proiecte finanțate prin emisiuni de obligațiuni municipale. Prin emiterea obligațiunilor, autoritățile locale împrumută bani direct de la investitori (bănci, entități comerciale sau populația largă), angajându-se să returneze suma împrumutată, cu o oarecare dobândă, peste o perioadă determinată de timp. Obligațiunile municipale ar permite autorităților locale să acceseze sume mari de capital necesare pentru proiecte sau inițiative de dezvoltare a comunității care necesită investiții semnificative,  care nu sunt limitate la ciclul anual bugetar.

Un exemplu în acest sens este experiența primăriei orașului Sîngera, care în 2021, a fost printre primele autorități publice locale din Moldova care a decis să emită obligațiuni municipale în scopul dezvoltării unui proiect de infrastructură locală. Era vorba despre construcția unui apeduct în cartierul nou, de care ar urma să beneficieze circa 300 de gospodării.

Pentru a finanța  acest proiect, primăria orașului Sîngera a emis obligațiuni municipale de două clase diferite, în funcție de termenul de circulație: obligațiuni de clasa I (cu termen de circulație de 2 ani) în valoare de 2 milioane lei și obligațiuni de clasa II (cu termen de circulație de 3 ani) în valoare de 2,5 milioane lei. Aceste obligațiuni au fost plasate concomitent, și au fost subscrise în proporție de 100% înainte de expirarea perioadei de subscriere.

Implementarea proiectului de infrastructură locală în Sîngera a fost bine-gândit atât din perspectivă economică cât și din perspectivă socială. În mod normal, costurile de conectare la un sistem centralizat de apeduct și canalizare pentru fiecare gospodărie pot ajunge până la 20,000 lei. Totuși, în procesul de construcție a rețelelor, primăria orașului a pregătit toate elementele necesare pentru racordare, permițând gospodăriilor să se racordeze pentru un tarif variabil între 7,000 și 12,000 lei, în funcție de momentul racordării. Odată ce toate 300 de gospodării vor fi racordate la rețea, economiile totale pentru cetățeni se vor ridica la circa 3 milioane lei.

„În general, reieșind din modul în care se garantează obligațiunile municipale, riscul de faliment al acestor instrumente este foarte scăzut, ceea ce inevitabil crește atractivitatea lor. Riscul de faliment se referă la probabilitatea ca autoritatea locală să nu fie capabilă să își îndeplinească obligațiile financiare, inclusiv plata dobânzilor și rambursarea principalului la scadență. Acest risc influențează rata dobânzii pe care emitentul trebuie să o ofere pentru a atrage investitori. Cu cât riscul de faliment este mai mare, cu atât rata dobânzii pe care o autoritate locală trebuie să o plătească va fi mai mare, pentru a compensa investitorii pentru riscul asumat”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Promovarea obligațiunilor municipale ca și instrument de finanțare pentru autoritățile publice locale.Autoritățile centrale ar putea intensifica campaniile de informare, astfel încât autoritățile locale să cunoască mai bine care sunt avantajele acestui instrument financiar, dar și care sunt etapele de emitere a obligațiunilor municipale.
2. Oferirea de asistență tehnică din partea Ministerului Finanțelor pentru autoritățile care sunt la prima emisiune de obligațiuni.
3. Implementarea unui proces riguros de analiză și evaluare a potențialelor proiecte de investiții publice. Atât la nivel central, cât și la nivel local trebuie să existe un mecanism bine pus la punct cu privire la evaluarea proiectelor. Acest tip de analiză trebuie efectuat în mod sistematic pentru a crește șansele selectării și finanțării proiectelor cu adevărat necesare pentru comunitatea locală, dar și dezvoltarea economică.
4. Crearea unui fond național care să sprijine emisiunile de obligațiuni municipale. Acest fond ar putea să garanteze parțial emisiunile sau să ofere o facilitate de răscumpărare anticipată a obligațiunilor.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Voluntariatul este o activitate și o experiență memorabilă care te ajută să te descoperi și să descoperi farmecul lucrurilor bune. 

În acest articol vom vorbi cu doamna Svetlana Taras. 

   Svetlana Taras a activat la centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor din Orhei. Este o coordonatoare de voluntari implicată și dedicată tinerilor, o fire prietenoasă, deschisă spre noi oportunități și provocări. Consideră voluntariatul ca pe o experiență valoroasă, care poate influența pozitiv atât pe cei implicați, cât și comunitatea în ansamblu.

Bună, Svetlana. O bună parte din viața dumneavoastră ați dedicat-o activităților de voluntariat și lucrului cu tinerii, ați putea să ne spuneți și nouă de cât timp activitatea pe care o desfășurați este legată de voluntariat?

 Svetlana: Din 2013 până în 2022 - 9 ani și câteva luni. La moment sunt într-o pauză profesională, în concediu de maternitate. 

Lucrul cu tinerii cum este? Presupun că această experiență are și o poveste în spate. Ați putea să-mi povestiți despre drumul pe care l-ați parcurs pentru a deveni coordonator voluntar?

Svetlana: Inițial, fiind angajată în cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor, în 2013 am avut ocazia să participăm la o serie de formări printre care cele facilitate de ,, NEOVITA”. Tot în acea perioadă am participat la un curs de formare a adolescenților, primul curs mare și important.

Aceste resurse m-au motivat și entuziasmat. Mi-am făcut un obicei să urmăresc ofertele online pe platofrmele dedicate tinerilor. Așa, aproximativ peste un an, am aplicat singură la o formare pentru coordonatori de voluntari, în care erau stipulate etapele de formare a unui coordonator de voluntari și aspectele metodologice ale unui program de voluntariat ,, Hai cu noi în Polonia”. Am mers împreună cu aproximativ 20 de persoane și am participat la o formare de cinci zile foarte interesantă și motivantă. Am avut oportunitatea să vizităm câteva organizații locale unde se practica voluntariatul în diverse domenii, cum ar fi sănătatea și serviciile sociale. De asemenea, am interacționat cu un grup de tineri educatori într-o dinamică de la egal la egal. După aceea, am primit sarcina de a organiza unele evenimente, inclusiv Săptămâna Sănătății. Acesta a fost primul pas în ceea ce privește afirmarea mea ca și coordonatoare locală de voluntari. Am reușit să îndeplinesc rolul de coordonatoare locală în raionul Orhei timp de aproximativ cinci ani și să organizez anual Săptămâna Națională a Voluntariatului. În fiecare an, am format și echipa noastră de voluntari. Practic, acest proces a implicat o activitate continuă de înnoire a echipei, recrutare, instruire și participare la diferite evenimente.

Sunt sigură că activitatea de voluntariat este una memorabilă, mai ales când ai în jur tineri dornici de cunoaștere, empatici și dispuși mereu să se implice. În toate aceste activități, a existat un moment pe care l-ați retrăi din nou?

Svetlana: Așa cum am menționat, Săptămâna Națională a Voluntariatului a fost o experiență foarte interesantă și motivantă. În acea săptămână, am avut o mobilizare intensă, cu o pregătire prealabilă considerabilă. Am colaborat cu organizațiile locale și am reușit să organizăm aproximativ 40 de evenimente de promovare a voluntariatului împreună cu comunitatea și alte organizații din raionul Orhei. Am folosit paginile noastre de socializare pentru a promova aceste evenimente și pentru a încuraja comunitatea să se implice. Ne-am bucurat să vedem cum acest efort a inspirat și alte organizații și tineri să se implice în voluntariat. A fost un proiect cu adevărat remarcabil.

Un alt program foarte interesant a fost participarea la Programul național de teatru social, pe care cred că l-am derulat de două ori. Am colaborat cu Y-PEER, organizația națională cu sediul în Chișinău, care avea filiale de tineret în fiecare localitate. Împreună cu tinerii noștri, am format o echipă și am identificat o problemă socială pe care să o abordăm. Am discutat și despre discriminare, bullying, sarcina în adolescență, mod sănătos de viață și cum am putea să reducem aceste probleme, am reușit să venim cu un mesaj național, nu doar local. 

Un alt eveniment interesant, pe care l-am desfășurat săptămânal de-a lungul anilor, a fost implicarea noastră în activități de informare. După ce am format echipa, care includea mulți tineri activi, aceștia se implicau alături de noi și mergeau în instituțiile lor și în taberele de vară pentru a informa tinerii despre un stil de viață sănătos.

Ce activitate, proiect va lăsat o amprentă în dezvoltarea ulterioară a dvs. ca coordonatoare de voluntari și dacă a fost sau nu o experiență de neuitat?

Svetlana: Probabil acel email prin care am fost anunțată că sunt selectată coordonatoare locală pentru SNV este un moment memorabil.

La fel s-a întâmplat și cu teatrul social; de fiecare dată când echipa noastră participa și câștiga eram motivați. Ca și coordonatoare de voluntari eram mândră și împlinită că munca noastră era apreciată, iar asta se vedea și când veneam acasă cu premii, alături de echipa mea. Era o mândrie pentru toți noi.

Ce părere aveți despre cooperarea cu societatea în cadrul acestui proiect și cum ați evaluat acest aspect?

Svetlana: De fiecare dată când am susținut pe cineva cu idei noi sau când am vrut să creez ceva, am înțeles că aveam nevoie de colaborări, pentru că singur nu poți realiza prea multe lucruri. Inițial, pot apărea unele îndoieli sau confuzii, dar pe măsură ce realizam diverse activități, devenea tot mai ușor și mai simplu, deoarece deja mă cunoșteam bine cu persoanele respective.

Există persoane foarte deschise la comunicare, era momentul potrivit să organizăm evenimente și activități pentru a avea un impact pozitiv. Însă există și momente în care colaborarea poate fi mai dificilă. În final, totul depinde de oameni.

În ce măsură vă ajută studiile în psihologie cu sarcina de a coordona voluntarii?

Svetlana: Am simțit mereu în spate bagajele mele de la Colegiul Pedagogic și Universitatea de Psihologie. Ambele au lucrat împreună în armonie pentru a mă sprijini în munca cu tinerii și pentru a dezvolta programe de activități. De exemplu, ca și pedagog știu cum să elaborez un program de lecții, un proiect sau o activitate. Având în spate experiența în psihologie puteam aplica diverse tehnici de conexiune, reziliență și debrifare. Dar nu întotdeauna toți cei cu studii în psihologie vor avea ușurință în a lucra ca și coordonatori de voluntari. Nu este o regulă general valabilă, însă ambele aspecte m-au ajutat enorm. Nu pot spune că una a avut mai mult impact decât cealaltă, ambele au contribuit în mod semnificativ.

Având în vedere că tinerii sunt motivați să se implice în activități de voluntariat pentru a lega noi prietenii. Care este principala sursă de motivație pentru dumneavoastră?

Svetlana: De ce îmi place mie să fac diferite activități? În primul rând pentru că observ că aduc o schimbare în jurul meu, influențând și starea mea de bine. Această stare de bine, acea atmosferă de confort și bucurie, cunoscută sub termenul ,,hygge”, este ceva ce simt în timp ce practic voluntariatul. Studiile arată că oamenii implicați în astfel de activități se simt bine și experimentează o stare emoțională pozitivă.

Ce impact a avut voluntariatul asupra vieții dumneavoastră? A influențat în vreun fel activitatea pe care o desfășurați?

Svetlana: Implicându-mă în diverse activități, am avut oportunitatea să cunosc mulți oameni, iar acest lucru este extrem de valoros. Interacțiunea cu oamenii m-a ajutat să înțeleg problemele cu care se confruntă și am putut contribui la soluționarea unora dintre ele. Am acumulat multă experiență. De asemenea, am fost invitată în alte programe și proiecte, ceea ce mi-a permis să cunosc și mai multă lume. Am reușit să creez legături de prietenie care, în multe cazuri, persistă și astăzi. Aceste rezultate ale implicării mele sunt extrem de importante și valoroase, iar unii dintre acești oameni au lăsat o amprentă și au contribuit la schimbarea mea și a altora. Voluntariatul a avut un impact profund asupra vieții mele. A reprezentat o oportunitate de a mă implica activ în comunitate și de a contribui la schimbarea pozitivă a societății. Cu siguranță, voluntariatul a influențat și activitatea pe care o desfășuram, oferindu-mi o perspectivă mai largă asupra nevoilor comunității și a modalităților în care pot contribui la îmbunătățirea ei.

Care sunt perspectivele dumneavoastră legate de activitățile de voluntariat în viitor? 

Svetlana: Complicată întrebarea, pentru moment sunt focusată pe prezent. Societatea trebuie să evolueze în ritmul său, însă mi-ar plăcea să văd mai mulți tineri implicați în activități și programe sociale de voluntariat. Prin aceasta, vom avea o societate mai deschisă, mai implicată și, în general, vom construi o comunitate mai solidară, mai receptivă și mai empatică, care să promoveze pacea și bunăstarea pentru toți membrii săi.       

Care aspecte le considerați cele mai valoroase ale experienței de voluntariat și cum credeți ar trebui recunoscută această experiență în cadrul universităților și la locurile de muncă?

Svetlana: În primul rând vreau să spun că este foarte fain să fii voluntar, ești în zona ta de confort, cunoști foarte mulți oameni în diverse domenii, îți faci prieteni, niște prietenii ce pot dura foarte mult, te simți bine.  Printre oamenii care făceau voluntariat în echipa noastră, existau tineri activi care participau constant la 2-3 centre. Acești tineri erau implicați de mai multe ori în diverse activități și chiar participau la programe internaționale, ceea ce era extrem de interesant. Mai târziu, când aplică la universitate sau la locuri de muncă după absolvirea universității, experiența de voluntariat poate fi convertită în experiență de muncă, într-un punct valoros în CV.

Ce mesaj ați dori să lăsați tinerilor care încă nu au gustat din experiența de voluntariat?

Svetlana: IMPLICAȚI-VĂ! Ieșiți din zona de confort, implicați-vă în diferite domenii, aflați care vă sunt interesele voastre, fiindcă sunteți în vârstă de explorare. Vă veți răspunde la întrebările: Cine sunt eu? Încotro merg? Ce vreau de la viață? Prin implicarea ta în diverse activități, ai șansa să descoperi mai multe oportunități și să le explorezi prin intermediul mai multor organizații. Acestea îți oferă posibilitatea de a te implica în zone care te interesează. Prin participarea ta într-o instituție sau în mai multe, poți acumula experiență și te poți implica într-o varietate mai mare de activități, ceea ce te ajută să îți dai seama de interesele și aptitudinile tale.

Acest interviu a fost realizat de către voluntara AO ,, ADIS ” Alina Morozan.

Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului Comunitate puternică prin tradiție de voluntaroat și spirit civic „Voluntariat - tradiție și resursă”, care este implementat de AO „ADIS” în cadrul MYCS, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Organizația de ajutorare est-europeană a Bisericii Catolice din Germania „Renovabis”.

Proiectul „MYCS: pentru o societate civilă de tineret mai puternică” este implementat de Fundația Terre des hommes Moldova în parteneriat cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), România și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), Moldova și finanțat de Uniunea Europeană.

Conținutul acestuia aparține exclusiv AO „ADIS” și nu reflectă neapărat punctul de vedere a finanțatorilor.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat o notă analitică, ce urmărește să analizeze problema identității digitale în rândul tinerilor din Republica Moldova, prin examinarea, ca studiu de caz, a rezultatelor implementării programului „Voucherul Cultural”.

Potrivit analizei, la data lansării sale, programul „Voucherul cultural” și-a propus să faciliteze și să îmbunătățească integrarea tinerilor în viața culturală a țării, încurajarea consumului cultural în rândul tinerilor, dar și creșterea finanțării organizațiilor publice de cultură. Programul, destinat tinerilor cu vârsta de 18 ani, presupune deținerea obligatorie de către beneficiari a semnăturii electronice.

Conform datelor oferite de către Ministerul Culturii, pentru anul 2023, din bugetul de stat a fost alocată inițial suma de 10 milioane de lei pentru acest program, rectificată ulterior și redusă la 4 milioane de lei. Pentru anul 2024, valoarea alocărilor este la fel de 10 milioane de lei. Din aceste resurse, pe parcursul anului trecut au fost valorificați circa 3,01 milioane de lei, iar în primul trimestru al anului curent suma valorificată a fost de circa 1,08 milioane lei. Cu alte cuvinte, nivelul de executare a bugetului planificat a fost de aproximativ 30% în 2023, iar în primul trimestru din 2024 – circa 43%, raportat la media trimestrială a alocărilor bugetare (2,5 milioane lei). Totodată, pe parcursul a 15 luni (ianuarie 2023 – martie 2024), au fost achiziționate produse culturale în sumă de aproximativ 4,1 milioane de lei sau 32,8% din cuantumul de bani planificați pentru acest program.

Deși în anul 2023 au fost alocate resurse bugetare pentru 10 000 de potențiali beneficiari, numărul acestora a fost de 3521 sau 35,21%. O creștere vizibilă a fost înregistrată în primul trimestru al anului curent, fiind consemnați 1575 de beneficiari (63%) ai programului până la finalul lunii martie 2024 dintr-un număr estimat de 2500 de potențiali beneficiari. Astfel, în perioada ianuarie 2023 – martie 2024, a fost atinsă cifra de 5096 de beneficiari sau 40,76% din obiectivul setat de către autorități conform cheltuielilor bugetare alocate pentru 12 500 de beneficiari.

Când vine vorba despre produsele achiziționate de beneficiarii programului, este de remarcat că, în 2023, peste 75% (2,3 milioane lei) din bani au cheltuiți pentru cumpărarea cărților în rețeua „Librarius”, urmată de 18% (551 mii lei) - platforma „Iticket.md”, 4% (135 mii lei) - platforma „Afisha.md” și platforma „Aalto.md” (7769 lei) – 0,04%. Motivul din spatele acestor diferențe între volumul de bani cheltuiți pentru cărți, pe de o parte, și concerte sau spectacole, pe de altă parte, poate fi legat de domiciliul beneficiarilor și numărul redus a unor asemenea evenimente în localitatea de reședință a acestora, în special în cazul celor din mediul rural.

Totodată, analiza IPRE arată că circa 7% din cetățenii moldoveni dețin o identitate digitală și pot beneficia de oportunitățile aduse de către aceasta. Totuși, când vine vorba de gradul de penetrare a identității digitale în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 35 de ani din Republica Moldova, nu există date sistematizate în acest sens. Conform informațiilor comunicate de către STISC, această instituție nu duce evidența vârstei titularilor certificatelor de chei publice pentru semnătura electronică avansată calificată. Din acest motiv, este imposibil să determinăm cota exactă a tinerilor din numărul total de deținători ai semnăturii electronice.

În acest context, IPRE vine cu următoarele recomandări pentru extinderea numărului de beneficiari ai programului „Voucher cultural”:

1. Simplificarea modalității de obținere a semnăturii electronice pentru accesarea programului de către beneficiari. Obținerea semnăturii electronice de către tinerii interesați de acest program ar trebui să fie gratuită, iar procedura să fie simplificată cât mai mult posibil. Ministerul Culturii ar putea subvenționa costurile pentru eliberarea semnăturii electronice emise de către STISC. Resursele necesare pentru subvenționare ar putea fi identificate din rândul banilor nevalorificați pentru implementarea programului pe parcursul fiecărui an.
2. Promovarea, de comun acord, a programului „Voucherul cultural” și a identității digitale în instituțiile de învățământ și campaniile online. Reprezentanții AGE ar trebui să fie incluși în acțiunile offline și online de promovare a programului „Voucherul cultural”, pentru a comunica inclusiv despre avantajele deținerii semnăturii electronice dincolo de acest program. Tinerii trebuie să cunoască mai multe detalii despre ecosistemul digital ce poate fi accesat cu ajutorul identității digitale, astfel încât să fie mai motivați să-și perfecteze semnătura electronică.
3. Popularizarea programului „Voucherul cultural” prin implicarea activă a MEC și direcțiilor locale de cultură și educație. Resursele de care dispun direcțiile locale de cultură și educație ar trebui concentrate în direcția promovării acestui program. Totodată, direcțiile locale de educație ar putea să monitorizeze gradul de accesare al programului în instituțiile de învățământ și să comunice aceste date periodic către autoritățile guvernamentale.
4. Cartografierea beneficiarilor programului prin suprapunerea seturilor de date colectate prin intermediul MPay, MConnect și cele ale Ministerului Educației. Seturile de date aflate la dispoziția instituțiilor publice ar trebuie să fie interconectate pentru a facilita cartografierea beneficiarilor programului la nivel local și măsurarea impactului acestora asupra comunităților urbane și rurale.
5. Creșterea numărului de furnizori de produse culturale și platforme private de vânzare a biletelor prin oferirea unor facilități pentru produsele vândute/achiziționate în cadrul programului.

Mai multe detalii puteți afla în nota analitică, care este disponibilă aici.

Această notă analitică este elaborată de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.